Christa-Maria Anghel
LLR-LLM, anul al III-lea
În ultimii ani, lumea memelor a acaparat majoritatea utilizatorilor de internet, unde au început să fie folosite ca scurte discursuri retorice. Putem observa cum toate aceste creații digitale au început să preia teme din evenimentele momentului și să le răspândească, începând să pătrundă până și în circuitul știrilor. Acest fenomen a fost accentuat odată cu apariția pandemiei de coronavirus. Din momentul în care s-a instituit starea de urgență pe teritoriul României (martie 2020), majoritatea activităților s-au desfășurat în mediul online. Confruntați cu o situație fără precedent, indivizii s-au implicat în diferite acțiuni care vizează creșterea rezilienței pentru a face față consecințelor negative ale acestei situații.
Prin urmare, acest studiu propune explorarea referințelor intertextuale a patru dintre memele elaborate în perioada de început a pandemiei coronavirus, colectate din pagina de Instagram Junimea. Este vorba de una dintre cele mai populare pagini de acest gen, cu un număr de peste un milion de urmăritori la momentul studiului. Pagina Junimea, prezentând la nivel paratextual o aluzie intertextuală puternică la grupul cultural Junimea, este dedicată în mare parte elevilor de gimnaziu și liceu. Realizatorii de conținut ai paginii, deși anonimi, aparțin, cel mai probabil, aceleiași categorii de vârstă cunoscute drept Generația Z.
Vom aborda o perspectivă de analiză vizuală și lingvistică cu scopul de a regăsi o tipologie a surselor intertextuale. În acest mod, putem înțelege mai bine alegerea referințelor din desenele animate, deoarece sugerează atât nevoia de a prezenta/documenta situația pandemică, cât și raportarea acestui grup de vârstă la evenimentele care au ajuns să o afecteze.
În 1976 Richard Dawkins publică lucrarea The Selfish Gene, unde atestă pentru prima dată termenul de meme, ce denumea unitatea culturală capabilă de replicare. În momentul în care termenul este apropiat de mediul online, prin sintagme precum internet memes, se formează sensul curent ce desemnează o creație digitală, realizată prin colaj (imagine-text), cu scopuri umoristice.
Conceptul de internet meme este un fenomen relativ recent, pentru care există mai multe definiții în bibliografia de specialitate. Cercetătoarea Limor Shiftman definește memes ca unități digitale care au în comun trăsături de conținut și de formă, create în relație cu celelalte și puse în circulație, imitate sau transformate prin intermediul internetului (Shifman 2014: 7). Cercetătoarele Liisi Laineste și Piret Voolaid descriu memes ca fiind o combinație complexă între imagini și text, adăugând la această definiție și imaginile în mișcare (video) (Laineste, Voolaid 2016: 27).
Definiția celor două cercetătoare aduce în discuție și intertextualitatea ca trăsătură a memelor. Intertextul internetului cuprinde atât textele reproduse în variantă electronică după ce au fost publicate în format tradițional, pe hârtie, cât și conversațiile de tip comentariu, atașate la cele mai variate informații (Ungureanu 2010: 87). Totodată, referințele intertextuale ale memelor se pot găsi și în popular culture, istorie, politică, literatură și multe alte surse (Alecu 2020: 129).
Creațiile digitale din perioada de început a pandemiei și a stării de urgență ilustrează diverse tipuri de intertextualitate, dintre care evidențiem apelul la resurse vizuale din cultura populară (desene animate), precum și aluziile la diverse micro-evenimente ale pandemiei (goana după resurse, spre exemplu):
Fig.1 Fig.2
Fig.3 Fig.4
La nivelul conținutului, atât în figura 1, cât și în figura 2, putem remarca tema cumpărăturilor compulsive. Din cauza restricțiilor impuse în primele săptămâni ale stării de urgență, magazinele au rămas fără produse de bază, de la alimente la hârtie igienică, săpun, dezinfectanți sau măști de față. În schimb, în figura 3, putem remarca abordarea unei teme diferite: izolarea. În urma Ordonanței Militare, circulația persoanelor a fost permisă doar prin semnarea declarației pe proprie răspundere. Astfel, din cauza restricțiilor impuse, toți oamenii au resimțit într-o anumită măsură izolarea față de cei din jurul lor. Nu în ultimul rând, comportamentul elevilor și al studenților în contextul învățământului online este ilustrat în figura 4, prin intermediul aluziei vizuale. Se sugerează complicitatea audienței prin caracterul adresat al discursului verbal („tu”).
Prin urmare, observăm cum în toate cele patru exemple se abordează o temă cu subiect global, cu scopul de a ironiza diferite comportamente manifestate în societatea afectată de pandemie. Astfel, toate cele patru meme sunt realizate prin referința la problemele actuale și sunt create ca o aluzie sau o glumă care se referă la situațiile provocate de pandemie și de starea de urgență. Acest proces de transformare a informației în meme este observat de Ryan Milner, care susține că transformarea memelor necesită înțelegerea convențiilor reprezentative ce sunt asociate cu anumite grupuri sau indivizi specifici (Milner 2012: 90).
Din punct de vedere vizual, în figura 1 se observă utilizarea tehnicii colajului, prin alăturarea a două scene din desenul animat Tom and Jerry. În partea superioară se află cele trei personaje (de la dreapta la stânga: Butch Cat, Jerry și Tom). Se observă ipostaza conflictului dintre șoarece și pisică: Jerry îi scoate limba lui Tom. În partea inferioară se pot observa aceleași personaje, doar că, de data aceasta, Jerry stă prins în mâna lui Butch Cat. În prima scenă, textul „Românii” este plasat în dreptul lui Jerry, ceea ce sugerează faptul că Jerry reprezintă, metaforic, grupul identitar evidențiat. În a doua scenă, lângă Tom se află textul „Medicamente, dezinfectanți” și lângă Butch Cat se află textul „Hârtie igienică, făină, ulei”. Prin alăturarea celor două scene, imaginea are rolul de a ironiza atât alegerile făcute de români în materie de cumpărături, cât și cumpărăturile compulsive realizate de aceștia. Juxtapunerea unor scurte descrieri, asemănătoare unor „etichete” verbale, și a unor figuri vizuale din desene animate reprezintă o tehnică de producere a memelor.
Imaginea din figura 2 este preluată din desenul animat Family Guy, unde subiectul este reprezentat de o siluetă masculină. În prim-planul imaginii observăm personajul, ce pare că vrea să prindă trei pungi de făină (adăugate prin colaj) într-o capcană improvizată. Decodarea memei prin prelucrarea informației verbale, „Cum să prinzi un român”, contribuie la crearea unui scenariu umoristic autoironic. Identitatea grupului este, astfel, prefigurată aluziv (vizual) și explicit (verbal).
În figura 3, mema se bazează pe un clișeu vizual preluat din desenul animat Total Drama Island. În prim-plan, se observă subiectul, care pare că vrea să scrie pe o foaie de hârtie. În fundal, gratiile de la fereastră sugerează faptul că încăperea este o celulă de închisoare. Totodată, îmbrăcămintea subiectului, alcătuită dintr-o cămașă portocalie, face referire la ținuta de închisoare a deținuților din Statele Unite ale Americii. La nivel verbal, descrierea „Eu completând declarația pentru a ieși afară din casă (2020 color)” face referire la modul în care pandemia a provocat instituirea unor reguli de circulație a populației. Creația digitală imortalizează, astfel, un comportament uman circumstanțial, având o puternică referință contextuală. Acest tip de text e regăsit în mai multe meme create în perioada lunii martie 2020.
În final, baza vizuală a memei din figura 4 este preluată din desenul animat King of the Hill. În imagine putem observa cum personajul Hank Hill încearcă să îl trezească pe Bobby Hill, dar acesta, prin gestul cu mâna și orientarea corpului în spațiu (evitarea privirii), pare să îl refuze. Prin alăturarea etichetelor „Cursul online de la 8” versus „Eu”, autorul memei sugerează o ironizare a comportamentului elevilor și al studenților față de orele de curs online.
Din punct de vedere lingvistic, se poate observa cum, în două din cele patru meme (vezi fig. 1 și fig. 4), textul este alcătuit din propoziții eliptice. Mesajul este redus la minimum, iar imaginea completează textul. Astfel, acțiunea, care ar trebui să fie exprimată printr-un verb, este exprimată prin imagini. Totodată, reducerea mesajului facilitează interpretarea deschisă a semnificațiilor. În figura 3 se remarcă utilizarea modurilor nepersonale – gerunziu (completând) și infinitiv (a ieși) – prin care se generalizează situația descrisă. În figura 2, putem observa tot o generalizare, dar de această dată realizată prin adresarea la persoana a II-a singular (să prinzi). Caracterul adresat poate fi sugerat și prin utilizarea pronumelor (tu). Adresarea are rol persuasiv în crearea unei comunități de audiență unite prin identificarea cu scenariul-stereotip propus de memă (cu alte cuvinte, studenții ce interpretează figura 4, spre exemplu, se regăsesc în situația descrisă).
Analiza figurilor propuse conduce la observația că, în loc să se folosească imagini stoc sau șabloane de meme, se folosesc diferite fotografii ce pot rezona cu publicul paginii de Instagram Junimea. Așadar, putem observa cum intertextualitea se realizează prin anumite secvențe din desenele copilăriei Generației Z, folosite ca bază vizuală a memei. Având în vedere schimbările bruște din viețile noastre, intertextualitatea devine o resursă productivă care stabilește conexiuni între practicile noastre de zi cu zi din timpul stării de urgență și practicile din trecut. În același timp, preluarea temelor din actualitate poate fi percepută și ca act de conservare a evenimentelor din timpul pandemiei prin intermediul creațiilor digitale. În momentul în care realizăm că luăm parte la diferite evenimente de o amploare istorică, simțim nevoia de a documenta sau de a imortaliza fiecare moment cu scopul de a conserva clipele trăite. Totodată, putem observa cum pentru mulți dintre utilizatorii internetului, mai ales pentru cei din Generația Z, cuvântul trece în planul secund ca purtător de semnificație, fiind surclasat de imagine.
Surse
Figura 1: https://www.instagram.com/p/B9_dgzMgJ9O/, data postării: 21.03.2020, data accesării: 18.02.2023.
Figura 2: https://www.instagram.com/p/B9rd6XpgVQ8/, data postării: 27.03.2020, data accesării: 27.02.2023.
Figura 3: https://www.instagram.com/p/B-PQVyKA4f3/, data postării: 27.03.2020, data accesării: 27.02.2023.
Figura 4: https://www.instagram.com/p/B9_dgzMgJ9O/, data postării: 21.03.2020, data accesării: 18.02.2023.
Bibliografie
Alecu, Bianca, 2020, Creații digitale de tip memes. Cadru teoretic, în Carmen Mîrzea Vasile, Mădălina Năidinoaia Tăbăcitu, Isabela Nedelcu (ed.), „Româna în context romanic. Actele celui de al XIX-lea Colocviu Internațional al Departamentului de Lingvistică (București, 22-23 noiembrie 2019)”, București, Editura Universității din București, p. 123-129.
Dawkins, Richard, 1989 [1976], The Selfish Gene, ediția a II-a, New York, Oxford University Press.
Laineste, Liisi, Piret Voolaid, 2016, Laughing across borders:intertextuality of internet memes, în „The European Journal of Humour Research”, vol. 4, nr. 4, p. 26-49.
Milner, Ryan, 2012, The World Made Meme: Discourse and Identity in Participatory Media, teză de doctorat, Universitatea din Kansas.
Shifman, Limor, 2014, Memes in Digital Culture, Cambridge, Massachusetts, The MIT Press.
Ungureanu, Elena, 2010, Text, e-text, intertext şi internet, în „Philologia”, nr. 1-2 (248), p. 86-90.