Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română, se va realiza online în perioada 17-19 februarie prin intermediul unor formulare care vor fi disponibile la data deschiderii înscrierii. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar formularele modulelor care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile. Studenții vor alege un singur modul de practică și vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii. Formularele devin active începând cu data de 17 februarie, orele 20:00 și devin inactive pe 19 februarie, la orele 20:00. Studenții care nu își vor exprima online opțiunea pentru unul dintre modulele propuse vor fi repartizați aleatoriu pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba modulul unde au fost repartizați automat.

Atenție! Nu dublați/multiplicați înscrierea! Dublarea duce la anularea înscrierii, iar studenții care vor multiplica înscrierea vor pierde orice loc și sunt repartizați automat.

Formularele pentru înscrierea la opționale vor fi disponibile începând cu 17 februarie, orele 20:00, la adresa: Înscrieri module practică (LLR, anul I)

Departamentul de Lingvistică

Limba română vorbită – o limbă altfel?

Coordonator: Conf. univ. dr. Isabela Nedelcu

Studenții vor cerceta diverse fenomene morfologice, lexicale și sintactice ale limbii române actuale, încercând să descopere ce este specific registrului oral în raport cu cel scris. Faptele de limbă interesante pentru manifestarea lor specială în limba vorbită, care vor fi discutate și stabilite în prealabil, vor fi urmărite în corpusurile de limbă română vorbită publicate, dar și în alte surse (de exemplu, în diverse înregistrări de pe internet). Pentru obținerea unor date cât mai bogate și mai autentice de limbă vorbită, studenții pot de asemenea concepe și aplica chestionare, testând astfel manifestarea diverselor fenomene gramaticale în uzul actual.

La sfârșitul stagiului de practică, studenții vor prezenta rezultatele cercetării, reliefând pentru faptele de limbă cercetate ce este particular limbii vorbite. Aceste rezultate pot fi valorificate în articole, comunicări la colocviile studențești sau lucrări de licență.

2. Folosirea instrumentelor informatice în cercetarea lingvistică

Coordonator: CS I Ana-Maria Barbu

Acest modul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților studenților de a face cercetări avansate pe un corpus informatizat. În acest scop, vor fi prezentate chestiuni teoretice elementare privind corpusurile informatizate (tipuri de corpusuri, nivele de adnotare și tipuri de etichete) pentru a înțelege ce poate oferi un corpus dincolo de o căutare banală de cuvinte. Accentul se va pune însă pe învățarea wildcardurilor și a expresiilor regulate. Acestea reprezintă un set foarte redus de simboluri sau „expresii”, aplicabil la scară internațională (parțial și pe Google), care conferă un grad mai mare de generalitate unei interogări. De pildă, dacă se dorește aflarea tuturor cuvintelor care se termină cu sufixul -esc dintr-un dicționar informatizat (eventual în vederea unei cercetări de formarea cuvintelor) se poate folosi ca interogare expresia *esc. Rezultatul acestei interogări poate fi verificat pe dicționarul informatizat dexonline.ro. Cu ajutorul expresiilor regulate se pot face interogări foarte complicate, la toate nivelurile de adnotare (lexical, morfologic sau sintactic) ale corpusului pe care se lucrează.

În cadrul acestui modul se va lucra, în primul semestru, pe internet cu motorul de căutare Google și pe baza de date lexicografică dexonline.com, apoi, continuând în al doilea semestru, pe corpusul de referință românesc Corola (corola.racai.ro). Studentul va avea de rezolvat exerciții de interogare cu grad de dificultate crescător, structurate pe teme săptămânale. Modulul se va încheia cu un mic proiect, asemănător temelor efectuate, conceput de student potrivit intereselor sale de cercetare.

Temele de practică pot fi efectuate din orice loc cu acces la internet.

3. Corpus de texte dialectale pentru studii de morfosintaxă

Coordonator: Lect. univ. dr. Raluca Brăescu

Structura stagiului de practică

a) În prima etapă, studenții vor alege un grai, vor parcurge cel puțin o lucrare din bibliografia de specialitate și vor reține particularitățile graiului ales; se vor familiariza cu texte dialectale (corespunzătoare graiului ales) și vor observa normele de transcriere ale acestora (primele 8 săptămâni).

b) În a doua etapă, studenții vor identifica în texte dialectale aspecte de variație flexionară sau sintactică. Graiurile românești (actuale) conservă numeroase structuri care reflectă fapte arhaice de limbă. Alteori, graiurile lasă loc creativității și inovației. Pe baza textelor, studenții (organizați în echipe) au ca sarcină de cercetare realizarea unor scurte note gramaticale / prezentarea unor probleme punctuale de morfosintaxă, în scopul stabilirii unor direcții care să pună în evidență particularitățile limbii române în textele dialectale (ultimele 6 săptămâni).

4. Corpus de limba română ca limbă străină

Coordonator: Lect. univ. dr. Carmen Vasile

Prin acest stagiu de practică, studenții vor începe să descopere ce înseamnă limba română pentru străini, ce înseamnă corpus și cum poate fi folosit un corpus pentru a preda/învăța o limbă străină. Româna ca limbă străină interesează din ce în ce mai mult atât în România, cât și în afara ei, cursurile de acest tip fiind solicitate de străinii care vor să comunice în familie cu membrii români, de oamenii de afaceri sau diplomații care activează în România, de copiii românilor crescuți în străinătate, de traducători, de specialiști lingviști etc. Studenții care aleg acest modul vor intra în contact direct cu studenții străini înscriși în programul Anului Pregătitor (Universitatea din București), de la care trebuie să strângă, conform instrucțiunilor primite, producții scrise și orale. Materialele predate vor ajuta la alcătuirea unui corpus de limba română ca limbă străină (pentru corpusuri similare, vezi: https://uclouvain.be/en/research-institutes/ilc/cecl/learner-corpora-around-the-world.html). Studenții înscriși vor afla, printre altele, și care sunt etapele construirii unui corpus pentru limba a doua, cum să corecteze textele redactate de străini, care sunt principalele manuale și auxiliare folosite pentru româna ca limbă străină, care sunt dificultățile întâmpinate de străini, asupra căror aspecte de morfosintaxă, lexic, pragmatică (interculturală) trebuie să insiste pe parcursul studiilor de licență dacă intenționează să se specializeze în predarea sau cercetarea românei ca limbă străină. Dacă doresc, studenții care au ales acest stagiu de practică, pe baza materialelor strânse colectiv, pot elabora lucrări pentru diversele colocvii studențești sau lucrări de licență.

5. Comunicarea online – descrierea și analiza unor noi discursuri

Coordonator: Asist. univ. drd Bianca Alecu

Comunicarea online presupune un nou tip de interacțiune, ale căror variabile contextuale necesită investigare din perspectivă lingvistică și interdisciplinară. Comunicarea online, definită ca un tip de comunicare mediată prin intermediul diverselor dispozitive inteligente, prezintă interes pentru disciplinele subsumate abordării lingvistice. Printre temele trate în activitatea practică, menționăm: contextul comunicării virtuale, specificul tehnic și social al fiecărei platforme de comunicare, noile discursuri, produsele multimodale ale interacțiunii (meme, spre exemplu). În cadrul acestui modul de practică, studenții vor alcătui și analiza un corpus de texte și elemente multimodale reprezentative pentru descrierea comunicării online ca obiect de studiu.

Departamentul de Studii Literare

6. Cercetări literare în bibliotecă

Coordonator: lector univ. dr. Ștefan Firică

În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele on-line și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.

7. Spune-mi o poveste scurtă (sau istoria marilor microromane)

Coordonator: c. d. a. dr. Iulian Bocai

Atelierul este dedicat celor mai importante povești scurte ale literaturii universale din ultimii 150 de ani. Nu e un curs, nu se țin prelegeri și toți participanții trebuie să citească cele 15 texte, care
vor fi discutate pe parcursul semestrului. Textele sunt scurte, pot fi citite în câteva ore. În prima jumătate a întâlnirilor, vorbim despre opere și încercăm să înțelegem ce fac deosebit. În a doua parte, ne vom da seama cum se scrie o poveste, cum se creează un personaj, ce înseamnă să vorbești despre lucruri în proză și cu ce scop. Atelierul are astfel un țel dublu de introducere în capodopere ale prozei moderne, dar și de curs de scriere creatoare. Examenul final constă în scrierea unui text narativ, adică în spunerea unei povești.

8. Rețeaua conceptelor literare

Coordonator: lector univ. dr. Bogdan Tănase

Acest curs de practică de specialitate pornește de la următoarea întrebare: cum folosim conceptele de teorie și critică literară în interpretarea literaturii? Sunt acestea doar „un ciorchine de nume” sau ne ajută în mod real să gândim diferit, reprezentând o „combativă critică a ideilor de bun-simț, și, dincolo de aceasta, o încercare de a arăta că ceea ce este luat de `bun-simț` reprezintă de fapt un construct istoric, o teorie specifică ce a ajuns să ne pară atât de naturală încât nici nu o mai percepem ca teorie.”, așa cum, just, afirmă Jonathan Culler? Tutorialul de practică este împărtit în două mari direcții: prima parte este rezervată unor prezentări ale principalelor curente literare și ale școlilor teoretico-literare, pornind de la câteva texte reprezentative. Scopul este familiarizarea studentilor cu o rețea conceptuală utilă pentru scopuri didactice și de cercetare ( redactarea lucrărilor și a eseurilor de seminar și curs, proiecte individuale de cercetare, lucrare de licență cu încărcătură teoretico-literară), și pentru alcătuirea unui discurs argumentat, folositor nu numai în viața universitară. În a doua parte, studenții vor realiza, în urma unor activități de cercetare discutate împreună, proiecte de cercetare care pornesc de la interesele lor de lectură, discutând modalitățile cele mai bune pentru a construi aceste demersuri în jurul unor concepte de teorie (literară).

9. O formă de dialog cu literatura contemporană: cronica literară

Coordonator: lector univ. dr. Cosmin Ciotloș

Dacă în timpul orelor de curs sau de seminar studenții iau contact cu genul criticii de întâmpinare dintr-o perspectivă istorică și urmând o logică utilitară, prezentul modul de practică le propune să devină ei înșiși actori ai acestui joc simbolic. Cu alte cuvinte, să se familiarizeze cu spațiul editorial contemporan, să selecteze acele cărți pe care le consideră semnificative, să le ofere descrieri consistente intelectual și, nu în cele din urmă, să propună un verdict. Facultatea de Litere are, de altfel, o tradiție în acest sens, mulți dintre profesorii ei exercitând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, magistratura cronicii literare în reviste de primă importanță. Până la acest nivel însă, genul acesta al criticii presupune însușirea câtorva abilități așa zicând tehnice, pe care orice absolvent ar trebui să și le însușească: de la orientarea într-o piață de o diversitate adeseori bulversantă la rezolvarea rapidă a unor ambiguități hermeneutice sau la redactarea unui text în același timp scurt, convingător și expresiv.

10. Cum lucrăm cu texte ale literaturii universale

Coordonator: lector univ. dr Emil Moangă

Interdisciplinaritate: specificul cercetării comparatiste; cum tratăm textele citite, cum alcătuim fişe de lucru, gândirea prin comparaţie, moduri de a interoga textele, cum dezvoltăm tehnici de comparaţie; interrelaţionări ale modurilor specifice de expresie literară si artistică;
metode recente în aria cercetării comparatiste: noţiuni si concepte fundamentale specifice demersului comparatist; formalizarea comentariului asupra textelor; norme şi rigori de concepere şi redactare a lucrării de licenţă pe o temă comparatistă.