Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română, se va realiza online în perioada 15-18 februarie prin intermediul unor formulare care vor fi disponibile la data deschiderii înscrierii. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar formularele modulelor care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile. Studenții vor alege un singur modul de practică și vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii. Formularele devin active începând cu data de 15 februarie, orele 20:00 și devin inactive pe 18 februarie, la orele 20:00. Studenții care nu își vor exprima online opțiunea pentru unul dintre modulele propuse vor fi repartizați aleatoriu pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba modulul unde au fost repartizați automat.

Atenție! Nu dublați/multiplicați înscrierea! Dublarea duce la anularea înscrierii, iar studenții care vor multiplica înscrierea vor pierde orice loc și sunt repartizați automat.

Formularele pentru înscrierea la opționale vor fi disponibile începând cu 15 februarie, orele 20:00, la adresa: Înscrieri module practică (LLR, anul I)

 

Departamentul de Lingvistică

1. Fenomene de oralitate în limba română actuală

Coordonator: Lect. univ. dr. Irina Paraschiv

Studenții vor analiza diferite fenomene de sintaxă, de pragmatică, precum și fenomene lexicale care privesc limba română actuală în ipostaza de limbă vorbită (afirmația/negația, ezitările, revenirile, pauzele, modalizarea, mijloacele de adresare, englezismele etc.). Fenomenele amintite, cu caracter orientativ, pot fi urmărite în corpusurile de texte de limbă vorbită deja publicate, dar mai ales în alte tipuri de „texte” (podcasturi), pentru a se determina dacă există anumite particularități ale acestor specii de comunicare recent apărute și cu o expunere din ce în ce mai mare.

Studenții vor lucra în grup și vor prezenta rezultatele cercetării în urma unor lucrări colective, a căror elaborare presupune atât un cadru teoretic, cât și un cadru practic (analiza mostrelor de limbă, precum și construirea de anchete lingvistice).

 

2. Folosirea instrumentelor informatice în cercetarea lingvistică

Coordonator: CS I Ana-Maria Barbu

Acest modul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților studenților de a face cercetări avansate pe un corpus informatizat. În acest scop, vor fi prezentate chestiuni teoretice elementare privind corpusurile informatizate (tipuri de corpusuri, nivele de adnotare și tipuri de etichete) pentru a înțelege ce poate oferi un corpus dincolo de o căutare banală de cuvinte. Accentul se va pune însă pe învățarea wildcardurilor și a expresiilor regulate. Acestea reprezintă un set foarte redus de simboluri sau „expresii”, aplicabil la scară internațională (parțial și pe Google), care conferă un grad mai mare de generalitate unei  interogări. De pildă, dacă se dorește aflarea tuturor cuvintelor care se termină cu sufixul -esc dintr-un dicționar informatizat (eventual în vederea unei cercetări de formarea cuvintelor) se poate folosi ca interogare expresia *esc. Rezultatul acestei interogări poate fi verificat pe dicționarul informatizat dexonline.ro. Cu ajutorul expresiilor regulate se pot face interogări foarte complicate, la toate nivelurile de adnotare (lexical, morfologic sau sintactic) ale corpusului pe care se lucrează.

În cadrul acestui modul se va lucra, în primul semestru, pe internet cu motorul de căutare Google și pe baza de date lexicografică dexonline.com, apoi, continuând în al doilea semestru, pe corpusul de referință românesc Corola (corola.racai.ro). Studentul va avea de rezolvat exerciții de interogare cu grad de dificultate crescător, structurate pe teme săptămânale. Modulul se va încheia cu un mic proiect, asemănător temelor efectuate, conceput de student potrivit intereselor sale de cercetare.

Temele de practică pot fi efectuate din orice loc cu acces la internet.

 

3. Uzuri și tendințe în româna actuală

Coordonator: Asist. univ. dr. Mădălina Tăbăcitu

Pe parcursul stagiului de practică, studenții vor încerca să descopere care sunt tendințele morfosintactice și lexicale manifestate în limba română actuală. Aceștia își vor alege o temă de cercetare și, pornind de la studiile existente, vor urmări aspecte importante legate de dinamica limbii române actuale pe baza unor corpusuri electronice precum roTenTen, CoRoLa sau pe baza unor corpusuri create de ei din diferite surse de pe internet (bloguri, rețele de socializare).

Stagiul de practică se va încheia cu prezentarea rezultatelor cercetării care vor reflecta manifestarea unui fapt de limbă actuală.

 

4. Corpus de limba română ca limbă străină

Coordonator: Lect. univ. dr. Carmen Vasile

Prin acest stagiu de practică, studenții vor începe să descopere ce înseamnă limba română pentru străini, ce înseamnă corpus și cum poate fi folosit un corpus pentru a preda/învăța o limbă străină. Româna ca limbă străină interesează din ce în ce mai mult atât în România, cât și în afara ei, cursurile de acest tip fiind solicitate de străinii care vor să comunice în familie cu membrii români, de oamenii de afaceri sau diplomații care activează în România, de copiii românilor crescuți în străinătate, de traducători, de specialiști lingviști etc. Studenții care aleg acest modul vor intra în contact direct cu studenții străini înscriși în programul Anului Pregătitor (Universitatea din București), de la care trebuie să strângă, conform instrucțiunilor primite, producții scrise și orale. Materialele predate vor ajuta la alcătuirea unui corpus de limba română ca limbă străină (pentru corpusuri similare, vezi: https://uclouvain.be/en/research-institutes/ilc/cecl/learner-corpora-around-the-world.html). Studenții înscriși vor afla, printre altele, și care sunt etapele construirii unui corpus pentru limba a doua, cum să corecteze textele redactate de străini, care sunt principalele manuale și auxiliare folosite pentru româna ca limbă străină, care sunt dificultățile întâmpinate de străini, asupra căror aspecte de morfosintaxă, lexic, pragmatică (interculturală) trebuie să insiste pe parcursul studiilor de licență dacă intenționează să se specializeze în predarea sau cercetarea românei ca limbă străină. Dacă doresc, studenții care au ales acest stagiu de practică, pe baza materialelor strânse colectiv, pot elabora lucrări pentru diversele colocvii studențești sau lucrări de licență.

 

5. Comunicarea online – descrierea și analiza unor noi discursuri

Coordonator: Asist. univ. drd Bianca Alecu

Comunicarea online presupune un nou tip de interacțiune, ale căror variabile contextuale necesită investigare din perspectivă lingvistică și interdisciplinară. Comunicarea online, definită ca un tip de comunicare mediată prin intermediul diverselor dispozitive inteligente, prezintă interes pentru disciplinele subsumate abordării lingvistice. Printre temele trate în activitatea practică, menționăm: contextul comunicării virtuale, specificul tehnic și social al fiecărei platforme de comunicare, noile discursuri, produsele multimodale ale interacțiunii (meme, spre exemplu). În cadrul acestui modul de practică, studenții vor alcătui și analiza un corpus de texte și elemente multimodale reprezentative pentru descrierea comunicării online ca obiect de studiu.

 

Departamentul de Studii Literare 

6. Cercetări literare în bibliotecă

Coordonator: lector univ. dr. Ștefan Firică

În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele on-line și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.

 

7. Imaginea orașului în literatură – o introducere în geocritică

Coordonator: Andreea Răsuceanu – dr.

Există între literatură şi oraş o serie de nebănuite, imperceptibile legături insuficient exploatate până acum. Dacă literatura dezvăluie o altă modalitate de raportare la spaţiul urban, reciproca e şi ea valabilă: oraşul îl învaţă pe cel care îl „citeşte” să înţeleagă altfel literatura. Cursul de față se va ocupa de cele două direcții principale ale disciplinei geografiei literare, de studiul literaturii în spaţiu şi al spaţiului în literatură, sau, în termenii lui Michel Collot, de înscrierea literaturii în spaţiu şi de reprezentarea locurilor în textele literare. Cu alte cuvinte, vom porni de la distincţia dintre spaţiu şi loc, dintre entitatea abstractă a spaţiului literar şi cea concretă, fizică, a locului geografic, și vom arăta în ce mod se schimbă imaginea unui oraș în funcție de percepția unui scriitor, de bagajul său cultural, emoțional, intelectual etc. De la Combray-ul lui Proust, Yonville-ul lui Flaubert la Istanbulul lui Pamuk sau Bucureștiul lui Mircea Eliade, vom explora diferite orașe literare și felul cum se construiesc acestea ca peisaje interioare.

 

8. Rețeaua conceptelor literare

Coordonator: lector univ. dr. Bogdan Tănase

Acest curs de practică de specialitate pornește de la următoarea întrebare: cum folosim conceptele de teorie și critică literară în interpretarea literaturii? Sunt acestea doar „un ciorchine de nume” sau ne ajută în mod real să gândim diferit, reprezentând o „combativă critică a ideilor de bun-simț, și, dincolo de aceasta, o încercare de a arăta că ceea ce este luat de `bun-simț` reprezintă de fapt un construct istoric, o teorie specifică ce a ajuns să ne pară atât de naturală încât nici nu o mai percepem ca teorie.”, așa cum, just, afirmă Jonathan Culler? Tutorialul de practică este împărtit în două mari direcții: prima parte este rezervată unor prezentări ale principalelor curente literare și ale școlilor teoretico-literare, pornind de la câteva texte reprezentative. Scopul este familiarizarea studentilor cu o rețea conceptuală utilă pentru scopuri didactice și de cercetare ( redactarea lucrărilor și a eseurilor de seminar și curs, proiecte individuale de cercetare, lucrare de licență cu încărcătură teoretico-literară), și pentru alcătuirea unui discurs argumentat, folositor nu numai în viața universitară. În a doua parte, studenții vor realiza, în urma unor activități de cercetare discutate împreună, proiecte de cercetare care pornesc de la interesele lor de lectură, discutând modalitățile cele mai bune pentru a construi aceste demersuri în jurul unor concepte de teorie (literară).

 

9. O formă de dialog cu literatura contemporană: cronica literară

Coordonator: lector univ. dr.  Cosmin Ciotloș

Dacă în timpul orelor de curs sau de seminar studenții iau contact cu genul criticii de întâmpinare dintr-o perspectivă istorică și urmând o logică utilitară, prezentul modul de practică le propune să devină ei înșiși actori ai acestui joc simbolic. Cu alte cuvinte, să se familiarizeze cu spațiul editorial contemporan, să selecteze acele cărți pe care le consideră semnificative, să le ofere descrieri consistente intelectual și, nu în cele din urmă, să propună un verdict. Facultatea de Litere are, de altfel, o tradiție în acest sens, mulți dintre profesorii ei exercitând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, magistratura cronicii literare în reviste de primă importanță. Până la acest nivel însă, genul acesta al criticii presupune însușirea câtorva abilități așa zicând tehnice, pe care orice absolvent ar trebui să și le însușească: de la orientarea într-o piață de o diversitate adeseori bulversantă la rezolvarea rapidă a unor ambiguități hermeneutice sau la redactarea unui text în același timp scurt, convingător și expresiv.

 

10. Cum lucrăm cu texte ale literaturii universale

Coordonator: lector univ. dr Emil Moangă

Interdisciplinaritate: specificul cercetării comparatiste; cum tratăm textele citite, cum alcătuim fişe de lucru, gândirea prin comparaţie, moduri de a interoga textele, cum dezvoltăm tehnici de comparaţie; interrelaţionări ale modurilor specifice de expresie literară si artistică;
metode recente în aria cercetării comparatiste: noţiuni si concepte fundamentale specifice demersului comparatist; formalizarea comentariului asupra textelor; norme şi rigori de concepere şi redactare a lucrării de licenţă pe o temă comparatistă.