Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română, se va realiza online în perioada 8 – 10 februarie  2020 prin intermediul unui formular care va fi disponibil la data deschiderii înscrierii. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar modulele care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile ca opțiuni în formular. Studenții vor alege un singur modul de practică și vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii. Formularul devine activ începând cu data de 8 februarie, ora  13:00 și devine inactiv pe 10 februarie, la ora 13:00. Studenții care nu își vor exprima online opțiunea pentru unul dintre modulele propuse vor fi repartizați în ordine alfabetică pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba modulul unde au fost repartizați automat.

Atenție! Nu dublați/multiplicați înscrierea! Dublarea duce la anularea înscrierii, iar studenții care vor multiplica înscrierea vor pierde orice loc și sunt repartizați automat.

Formularul pentru înscrierea la opționale va fi disponibil începând cu 8.02.2020, ora 13.00, la adresa: https://forms.gle/gs1vowsY1mLwxF539

 

Departamentul de lingvistică

1. Folosirea instrumentelor informatice în cercetarea lingvistică

Coordonator: CS I Ana-Maria Barbu

Acest modul are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților studenților de a face cercetări avansate pe un corpus informatizat. În acest scop, vor fi prezentate chestiuni teoretice elementare privind corpusurile informatizate (tipuri de corpusuri, nivele de adnotare și tipuri de etichete) pentru a înțelege ce poate oferi un corpus dincolo de o căutare banală de cuvinte. Accentul se va pune însă pe învățarea expresiilor regulate. Acestea reprezintă un set foarte redus de convenții sau „expresii”, aplicabil la scară internațională (parțial și pe Google), care conferă un grad mai mare de generalitate unei interogări. De pildă, dacă se dorește aflarea tuturor cuvintelor care se termină cu sufixul -esc dintr-un dicționar informatizat (eventual în vederea unei cercetări de formarea cuvintelor) se poate folosi ca interogare expresia *esc. Rezultatul acestei interogări poate fi verificat pe dicționarul informatizat dexonline.ro. Cu ajutorul expresiilor regulate se pot face interogări foarte complicate, la toate nivelurile de adnotare (morfologic, sintactic etc.) ale corpusului pe care se lucrează.

În cadrul acestui modul se va lucra, cu precădere, pe corpusul de referință românesc Corola (corola.racai.ro/). Studentul va avea de rezolvat exerciții de interogare cu grad de dificultate crescător. Aceste exerciții pot fi efectuate din orice loc cu acces la internet.

Studenții care doresc să adâncească cunoașterea instrumentelor informatice folosite în lingvistică pot participa la o sarcină de lucru legată de adnotarea sintactică a unui corpus. Aceasta presupune marcarea relațiilor sintactice dintre cuvintele unui enunț cu ajutorul unui adnotator specializat.

2.  Limba română vorbită (nedialectală)

Coordonator: lector dr. Mihaela Viorica Constantinescu

Acest modul de practică propune studenților posibilitatea de contribui – ca autori – la realizarea unui corpus de română vorbită actuală, nedialectală. Acest corpus va fi disponibil electronic și va îmbogăți datele deja existente (publicate începând cu 2002). Studenții se vor familiariza cu metodele de transcriere a unor conversații autentice (pe care le pot înregistra chiar ei sau pot transcrie înregistrări oferite de studenți sau de absolvenți ai Facultății de Litere). Conversațiile înregistrate și transcrise pot aparține mediului public (fragmente din emisiuni radio sau tv – de exemplu, interviuri cu scriitori, actori etc., conferințe de presă, declarații ale unor persoane publice, fragmente de videoblog sau de stand-up comedy etc.) sau privat (conversații în familie sau cu prietenii). O bază de date autentice, cu acces electronic gratuit, va permite realizarea mai multor studii lingvistice (morfologie, sintaxă, lexic, fonetică, pragmatică, stilistică, analiza conversației etc.) sau în domenii de interes variate: antropologie, istorie culturală, sociologie etc.

În acest moment, transcrierile verificate de studenți în cadrul modulului de practică sunt disponibile pe pagina https://litere.ro/studenti/practica/baza-de-date-de-limba-romana-vorbita-nedialectala/

 

3. Corpus de limba română ca limbă străină

 Coordonator: lector univ. dr. Carmen Mîrzea Vasile

Prin acest stagiu de practică, studenții vor începe să descopere ce înseamnă limba română pentru străini, ce înseamnă corpus și cum poate fi folosit un corpus pentru a preda/învăța o limbă străină. Româna ca limbă străină interesează din ce în ce mai mult atât în România, cât și în afara ei, cursurile de acest tip fiind solicitate de străinii care vor să comunice în familie cu membrii români, de oamenii de afaceri sau diplomații care activează în România, de copiii românilor crescuți în străinătate, de traducători, de specialiști lingviști etc. Studenții care aleg acest modul trebuie să strângă, conform instrucțiunilor primite, producții scrise și orale de la studenții străini înscriși în programele Anului Pregătitor și Erasmus și să completeze fișe cu date despre fiecare student străin. Materialele predate de studenți vor ajuta la alcătuirea unui corpus de limbă română ca limbă străină (pentru corpusuri similare, vezi: https://uclouvain.be/en/research-institutes/ilc/cecl/learner-corpora-around-the-world.html).

 

4.Un nou gen al scripticului: social media

Coordonator: lector univ. dr. Alexandru Nicolae

Stagiul de practică este conceput în formula de lucru în echipă și are ca scop constituirea unui corpus reprezentativ de texte românești culese din social media (Twitter, Facebook, Instagram, Tumblr etc.). Odată cu lărgirea sferei de influență a internetului, social media s-au dovedit a fi un canal de comunicare inovativ, nu numai prin modificarea formulelor clasice ale scriptului, dar și prin forme realmente noi de expresie (meme, hastag-uri etc.). Studiul de corpus deschide posibilitatea nu doar de a înțelege mai bine natura structural-lingvistică a acestor forme noi de comunicare, ci și de a medita asupra efectelor acestora asupra rolului comunicării în societatea de azi.

 

5. Incursiuni în antropologie lingvistică

Coordonator: prof. univ. dr. Ariadna Ştefănescu

În cadrul acestei practici vom porni de la asumpția generală că limbajul este o unealtă socială, iar comunicarea este o practică culturală;studenții vor face trei înregistrări de conversații spontane în trei contexte de comunicare diferite şi le vor transcrie conform unor norme existente, după ce vor fi familiarizați cu câteva noțiuni de bază din domeniul analizei converației. Înregistrările, împreună cu transcrierile vor fi corectate şi vor fi discutate (interpretate) împreună cu mine. Vom încerca apoi să realizăm o arhivă audio pe care să o ordonăm după o serie de criterii, cum ar fi: stiluri ale vorbirii, secvențe conversaționale, practici de comunicare. (De aceea este bine ca participanții la acestmodul să folosească curent calculatorul, internetul şi rețelele de lucru mediate de calculator.) Vom construi, de asemenea, teste de verificare a acelor ipoteze care vor apărea pe parcursul interpretării secvenței înregistrate. Practica aceasta se adresează celor interesați de uzul limbii în contexte variate, de fenomenele de comunicare interumană specifice unui spațiu cultural, de creativitatea lingvistică.

 

6.Documentare pentru cercetare în domeniul filologic

Coordonator: conf. dr. Adina Dragomirescu

Acest stagiu de practică se va desfășura la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române și are două obiective principale: (i) familiarizarea cu instrumentele de lucru (bibliografii, dicționare, reviste de specialitate etc.) necesare pentru inițierea unei cercetări (începând cu lucrarea de licență și cu disertația și continuând cu alte lucrări, recenzii, articole); cu această ocazie, studenții vor putea începe pregătirea materialelor necesare pentru pregătirea lucrării de licență; (ii) contribuția la actualizarea bazelor de date on-line (cărți, articole scanate în timpul stagiului).

 

Departamentul de studii literare  

7. Cercetări literare în bibliotecă

Coordonator: lector univ. dr. Ștefan Firică

În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele on-line și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.

 

8. 9. Micile secrete ale marilor idei. Cercetare și profesionalizare

Coordonator: conf. univ. dr. Delia Ungureanu

(două grupe)

Doriți să aflați cum ne vin ideile mari pe care le putem folosi în alcătuirea eseurilor, lucrărilor semestriale sau a tezei de licență? Cum putem face o cercetare cu adevărat novatoare și bine argumentată, cum putem scrie o lucrare de seminar excelentă? Vreți să aflați de ce fel de abilități practice este nevoie pentru a dobîndi o slujbă într-un domeniu pentru care v-ați pregătit în anii de facultate? Acest tutorial de practică se adresează studenților care doresc să își construiască un parcurs intelectual organic și țintit pe dobîndirea de abilități practice în vederea realizării unei cercetări științifice de calitate și a obținerii unei slujbe în domeniu la finalul ciclului de licență.

Prima parte a tutorialului, care se va desfășura în al doilea semestru al anului I, va fi dedicată învățării etapelor unei cercetări și va forma și testa abilități practice pentru scrierea a diverse tipuri de texte: cronica de carte, articolul de revistă, articolul științific, eseul și lucrarea de mari dimensiuni (teza de licență și/sau cartea). În această primă etapă, tutorialul va avea invitați bibliotecari specializați pe cercetare, resurse și documentare de la Biblioteca Centrală Universitară Carol I care ne vor familiariza cu resursele disponibile pentru cercetare oferite de Universitatea din București și cu etapele documentării. De asemenea, vom studia cronici de carte, interviuri, articole, cărți scrise de scriitori și cercetători deopotrivă, din spațiul literar românesc dar și din cel occidental – Salman Rushdie, Orhan Pamuk, David Damrosch, Pascale Casanova, Mircea Cărtărescu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Carmen Mușat – pentru a identifica procedeele tehnice și retorice specifice fiecărui tip de text și pentru a dobîndi abilitățile necesare producerii unor texte similare. Tutorialul se va finaliza printr-un colocviu în cadrul căruia studenții vor prezenta colegilor un text scris și circulat în prealabil care poate fi, la alegere: o cronică de carte, un articol pentru o revistă literară sau culturală, un articol științific sau un eseu.

Cea de-a doua partea a tutorialului, care se va desfășura în primul semestru al anului al II-lea, va continua cu aspecte de țin de profesionalizarea viitorului absolvent de Litere. Ne vom întîlni cu oameni de litere care lucrează în diverse domenii și instituții care ar putea fi accesibile unui viitor absolvent bine pregătit: institute de cercetare, edituri, reviste culturale. Studenții vor afla direct de la cei care lucrează ca cercetători, care conduc reviste culturale, de la redactori de carte și traducători ce presupune fiecare dintre aceste poziții sub aspectul abilităților necesare și al activității profesionale. Tutorialul se va finaliza printr-un colocviu în cadrul căruia studenții vor prezenta colegilor un proiect de cercetare de dimensiuni mai mari (de tipul viitoare lucrări de licență), un exemplu de redactare sau de traducere de text sub forma unei lucrări circulate în prealabil colegilor și profesorului coordonator.

 

10. Surse și resurse. Cum scriem despre ce citim

Coordonator: lector univ. dr. Magda Răduță

Organizat în două secțiuni  (atelier de documentare despre subiecte ținând mai ales de studiile literare + redactare de text academic folosind documentarea din prima etapă), stagiul de practică propune exersarea deprinderilor de alcătuire a unei bibliografii de lucru, respectiv a tehnicilor de redactare a unor texte având structuri și utilități diferite (lucrări de examen / de seminar, paragrafe /capitole de concluzii, propuneri de subiecte pentru lucrările finale etc.).

 

11. O formă de dialog cu literatura contemporană: cronica literară

Coordonator: lector univ. dr.  Cosmin Ciotloș

Dacă în timpul orelor de curs sau de seminar studenții iau contact cu genul criticii de întâmpinare dintr-o perspectivă istorică și urmând o logică utilitară, prezentul modul de practică le propune să devină ei înșiși actori ai acestui joc simbolic. Cu alte cuvinte, să se familiarizeze cu spațiul editorial contemporan, să selecteze acele cărți pe care le consideră semnificative, să le ofere descrieri consistente intelectual și, nu în cele din urmă, să propună un verdict. Facultatea de Litere are, de altfel, o tradiție în acest sens, mulți dintre profesorii ei exercitând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, magistratura cronicii literare în reviste de primă importanță. Până la acest nivel însă, genul acesta al criticii presupune însușirea câtorva abilități așa zicând tehnice, pe care orice absolvent ar trebui să și le însușească: de la orientarea într-o piață de o diversitate adeseori bulversantă la rezolvarea rapidă a unor ambiguități hermeneutice sau la redactarea unui text în același timp scurt, convingător și expresiv.

 

12. Ce spunem atunci când vorbim: feluri de interpretare a discursului și a limbajului

Coordonator: asist. dr. laura Dumitrescu

De la textul de prezentare al unei cărți în curs de apariție, la cel al unei rețete culinare, până la formularea publică a unui discurs politic, mărcile autorității diferă, iar strategiile de impunere a ideilor se conturează în doze ce urmăresc să convingă și să extindă teritoriul opiniilor, transformându-le în convingeri. Atelierul Ce spunem atunci când vorbim își propune să analizeze felul în care sunt construite discursurile și să determine efectele pe care le generează în Celălalt. Cuprinde, pe de o parte, o componentă de dezbatere, pe de alta, o componentă dereprezentare a discursului, prin exerciții de expunere orală a opiniilor și de construire a punctelor de vedere.