Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română, se va realiza online în perioada 03-11 februarie 2018 prin intermediul unui formular care va fi disponibil pe site la data deschiderii înscrierii. Studenții trebuie să opteze pentru unul dintre cele zece cursuri din lista de mai jos. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar cursurile care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile ca opțiuni în formular. Studenții vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii. Formularul devine activ începând cu 3 februarie, ora 3 PM, și devine inactiv pe 11 februarie, ora 11 PM. Studenții care nu își vor exprima online opțiunea pentru unul dintre cursurile propuse vor fi repartizați în ordine alfabetică pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba cursul unde au fost repartizați automat.

Formularul pentru înscrierea la opționale va fi disponibil începând cu 3.02.2018, ora 15.00, la adresa: https://goo.gl/forms/2WVxGyaxDatAZo913

 

Departamentul de lingvistică

 

  1. Documentare pentru cercetare în domeniul filologic

Coordonator: conf. dr. Adina Dragomirescu

 Acest stagiu de practică se va desfășura la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române și are două obiective principale: (i) familiarizarea cu instrumentele de lucru (bibliografii, dicționare, reviste de specialitate etc.) necesare pentru inițierea unei cercetări (începând cu lucrarea de licență și cu disertația și continuând cu alte lucrări, recenzii, articole); cu această ocazie, studenții vor putea începe adunarea materialelor necesare pentru pregătirea lucrării de licență; (ii) contribuția la actualizarea bazelor de date on-line (cărți, articole scanate în timpul stagiului).

 

 

  1. Un nou gen al scripticului: social media

Coordonator: lector dr. Alexandru Nicolae

Stagiul de practică este conceput în formula de lucru în echipă și are ca scop constituirea unui corpus reprezentativ de texte românești culese din social media (Twitter, Facebook, Instagram, Tumblr etc.). Odată cu lărgirea sferei de influență a internetului, social media s-au dovedit a fi un canal de comunicare inovativ, nu numai prin modificarea formulelor clasice ale scriptului, dar și prin forme realmente noi de expresie (meme, hastag-uri etc.). Studiul de corpus deschide posibilitatea nu doar de a înțelege mai bine natura structural-lingvistică a acestor forme noi de comunicare, ci și de a medita asupra efectelor acestora asupra rolului comunicării în societatea de azi.

 

 

  1. Corpus de texte dialectale pentru studii de morfosintaxă

Coordonator: lector dr. Raluca Brăescu

 Acest stagiu de practică se va desfășura în câteva etape. În primul rând, studenții se vor familiariza cu normele de transcriere a textelor orale și a celor dialectale folosite pentru volume deja publicate; apoi, se vor stabili niște norme comune pentru transcrierea simplificată a textelor care urmează să fie înregistrate, așa încât acestea să poată fi folosite pentru studii de morfosintaxă; în următoarea etapă, se va stabili o schiță de anchetă lingvistică (ce tip de întrebări se vor adresa în discuțiile cu subiecții care urmează să fie înregistrați); etapa următoare constă în înregistrarea textelor în zone alese de fiecare student, pe cât posibil cât mai variate ca distribuție teritorială; în fine, în acord cu coordonatorul, fiecare student va alege două texte pe care le va transcrie conform normelor comune stabilite.

 

 

  1. Bază de date de limbă română vorbită nedialectală. Înregistrări și transcrieri de conversații

Coordonator: lector dr. Mihaela Viorica Constantinescu

Acest modul de practică propune studenților posibilitatea de contribui – ca autori – la realizarea unui corpus de română vorbită actuală, nedialectală. Acest corpus va fi disponibil electronic și va îmbogăți datele deja existente (publicate începând cu 2002). Studenții se vor familiariza cu metodele de transcriere a unor conversații autentice (pe care le pot înregistra chiar ei sau pot transcrie înregistrări oferite de studenți din anii mai mari sau de absolvenți ai Facultății de Litere). Conversațiile înregistrate și transcrise pot aparține mediului public (în cadrul unor emisiuni radio sau tv, în mediu instituțional etc.) sau privat.  Construirea unei baze de date autentice, cu acces electronic gratuit, va permite realizarea mai multor studii lingvistice în domenii de interes variate (gramatică, lexic, fonetică, pragmatică, stilistică, analiza conversației,  comunicare etc.).

 

 

  1. Corpus de română vorbită actuală – organizare şi adnotare

Coordonator: prof. dr. Ariadna Ştefănescu

Acest modul este destinat studenților care au un interes de studiu pentru stilistică, pragmatică, analiza conversației, analiza discursului etc. Activitatea propusă de acest modul permite dezvoltarea unor abilități de organizare, interpretare şi cercetare a datelor autentice. Astfel, studenții vor putea clasifica interacțiuni autentice de română actuală în funcție de mai mulți parametri:  tipul de conversație; genul conversațional (povestire, glumă, discuţie despre probleme personale, conflict verbal, tachinare etc.); locutorii (de exemplu, limbajul copiilor, limbajul tinerilor, limbajul femeilor, al bărbaților, limbajul în mediu profesional  etc.). Vor fi preadnotate eșantioane în funcție de diverse aspecte pragmalingvistice (de exemplu, tipul de secvență conversațională, cum ar fi complimentul, scuza, solicitarea etc.) sau în funcţie de limbajul figurativ. Datele adunate pot corespunde unor interese de studiu legate de lucrarea de licență, de realizarea unor referate pentru cursurile opționale, de realizarea unor comunicări pentru colocviile studențești etc.  Acest modul oferă instrumentele de analiză lingvistică aplicată şi ajută la formarea unei baze de date autentice de română actuală.

 

Departamentul de studii literare  

 

  1. Cercetări literare în bibliotecă

Coordonator: asist. univ. dr. Ștefan Firică

În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele on-line și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.

 

 

  1. Cum povestim conceptele despre literatură?

Coordonator: asist. univ. dr. Bogdan Tănase

Cursul propune discutarea unor concepte uzuale care apar în discuția despre literatură       (autor, structuri textuale, cititor etc.) în formule tradițional- curiculare ( manuale, dicționare, compedii, studii interpretative canonice) adresate învățământului gimnazial. Practica de specialitate va fi orientată înspre prezentarea interactivă  a acestor concepte ( dezbatere pe marginea textelor alese pentru exemplificare, strategii de comunicare orală  în format debate) , astfel încât să fie evitată formarea unor locuri comune/prejudecăți interpretative în discuția despre literatură.

 

  1. Ce spunem atunci când vorbim: feluri de interpretare a discursului și a limbajului

Coordonator: asist. univ. dr.  Laura Dumitrescu

De la textul de prezentare al unei cărți în curs de apariție, la cel al unei rețete culinare, până la formularea publică a unui discurs politic, mărcile autorității diferă, iar strategiile de impunere a ideilor se conturează în doze ce urmăresc să convingă și să extindă teritoriul opiniilor, transformându-le în convingeri. Atelierul Ce spunem atunci când vorbim își propune să analizeze felul în care sunt construite discursurile și să determine efectele pe care le generează în Celălalt. Cuprinde, pe de o parte, o componentă de dezbatere, pe de alta, o componentă de reprezentare a discursului, prin exerciții de expunere orală a opiniilor și de construire a punctelor de vedere.

 

  1. O formă de dialog cu literatura contemporană: cronica literară

Coordonator: asist. univ. dr. Cosmin Ciotloș

Dacă în timpul orelor de curs sau de seminar studenții iau contact cu genul criticii de întâmpinare dintr-o perspectivă istorică și urmând o logică utilitară, prezentul modul de practică le propune să devină ei înșiși actori ai acestui joc simbolic. Cu alte cuvinte, să se familiarizeze cu spațiul editorial contemporan, să selecteze acele cărți pe care le consideră semnificative, să le ofere descrieri consistente intelectual și, nu în cele din urmă, să propună un verdict. Facultatea de Litere are, de altfel, o tradiție în acest sens, mulți dintre profesorii ei exercitând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, magistratura cronicii literare în reviste de primă importanță. Până la acest nivel însă, genul acesta al criticii presupune însușirea câtorva abilități așa zicând tehnice, pe care orice absolvent ar trebui să și le însușească: de la orientarea într-o piață de o diversitate adeseori bulversantă la rezolvarea rapidă a unor ambiguități hermeneutice sau la redactarea unui text în același timp scurt, convingător și expresiv.

 

  1. Cum citim, cum cităm, cum scriem? Deontologia cercetării științifice

Coordonator: asist. univ. dr. Delia Ungureanu

Ce presupune alcătuirea unei lucrări științifice din punctul de vedere al deontologiei profesionale? Fie că este vorba despre o simplă prezentare pentru un seminar, despre alcătuirea unui eseu semestrial, despre conceperea și construirea unei lucrări de licență, sau despre o lucrare academică prezentată la concursurile și colocviile studențești, etica profesională ne obligă la respectarea acelorași reguli. Acest tutorial își propune înțelegerea tuturor etapelor unei cercetări științifice deontologic corecte, de la felul în care citim și cităm pînă la formularea unui subiect cu o abordare originală sau a unei teze în raport cu bibliografia existentă în domeniu. Vom studia felul în care alegem tema, bibliografia, felul în care citim și luăm notițe, felul în care le folosim și încorporăm în propriul nostru text, prin citare directă sau parafrazare, astfel încît să respectăm deontologia cercetării și proprietatea intelectuală. Tutorialul va avea o componentă practică dominantă care va da ocazia studenților, prin teme acasă și lucru în grup, dar și individual în cadrul orelor de tutorial să testeze și aplice fiecare dintre principiile și regulile studiate.