Apel la candidaturi – Școala de vară a Harvard Institute for World Literature, Mainz, 4-28 iulie 2022

În perioada 4 – 28 iulie 2022, masteranzii, doctoranzii și cadrele didactice ale Universității din București sunt invitați să participe la cea de-a douăsprezecea sesiune a școlii de vară Harvard Institute for World Literature (IWL), care va fi găzduită de Obama Institute al Universității Johannes Gutenberg din Mainz (Germania).

Harvard IWL este un program destinat atât studenților doctoranzi, cât și cadrelor didactice universitare. În fiecare an, la sesiunile IWL iau parte aproximativ 150 de participanți din 35 de state, iar o treime dintre aceștia sunt cadre didactice universitare.Aplicația este deschisă în perioada 1 noiembrie 2021 – 1 februarie 2022. În calitate de instituție afiliată IWL, aplicanții din partea UB beneficiază de o scutire de 50% din taxa de participare. Pentru mai multe informații, click aici.

Înscrierea se realizează online

Pentru completarea aplicației, studenții și cadrele didactice ale Universității din București au nevoie de un CV actualizat, de un articol, capitol de teză de doctorat sau de carte (nu mai mult de 25 de pagini) și de foaia matricolă a ultimului program de studii absolvit, toate trei în limba engleză și/sau bilingv în cazul foii matricole. Formularul online unde trebuie încărcate materialele, precum și documentele necesare pentru solicitarea unei reduceri sau scutiri de taxă (dacă este cazul) este disponibil aici. Participanții din partea instituțiilor afiliate precum UB nu au nevoie de scrisoare de recomandare.
Aplicanții vor fi înștiințați cu privire la rezultat până pe 25 februarie 2022.

Orice instituție afiliată are dreptul la două locuri în program la jumătate din taxa de participare pentru cele patru săptămâni de program. Această taxă reprezintă taxa de școlarizare. Ca urmare, comitetul de admitere al școlii de vară IWL va alege doi participanți din partea Universității din București. În plus, IWL oferă posibilitatea aplicării pentru o a doua reducere de taxă sau pentru o scutire integrală. Mai multe detalii cu privire la taxele de participare puteți găsi aici.

Totodată, cheltuielile legate de transport, cazare și masă sunt suportate de către participant. Toate activitățile școlii de vară a IWL se desfășoară în limba engleză.

Seminare, susținute de reputați cercetători de renume mondial

Programul din 2022 cuprinde seminare conduse de unii dintre cei mai importanți cercetători din domeniu la nivel mondial:  Helena Buescu (Universitatea din Lisabona), Thomas Claviez (Universitatea din Berne), David Damrosch (Harvard), Stefano Evangelista (Oxford), Françoise Král (Universitatea Paris Nanterre), Dieter Lamping (Universitatea Johannes Gutenberg), B. Venkat Mani (Universitatea din Wisconsin-Madison), Galin Tihanov (Queen Mary, Universitatea din Londra), Dubravka Ugrešic și Lawrence Venuti (Universitatea Temple)

Invitați speciali sunt scriitorul și cercetătorul Gerald Vizenor de la Universitatea din California, Berkeley, Mita Banerjee și Alfred Hornung de la Universitatea Johannes Gutenberg, Mainz.Harvard IWL este un program anual de patru săptămâni care are loc în fiecare an într-un alt loc de pe glob, revenind o dată la trei ani la Universitatea Harvard. Sesiuni precedente au avut loc în Beijing (2011), Istanbul (2012), Harvard (2013), Hong Kong (2014), Lisabona (2015), Harvard (2016), Copenhaga (2017), Tokyo (2018), Harvard (2019). Din cauza pandemiei COVID-19, în ultimii doi ani IWL s-a desfășurat în mediul online.

Pentru orice alte întrebări legate de procesul aplicării sau de formatul sesiunilor IWL, persoanele interesate pot solicita informații la adresa de e-mail iwl@fas.harvard.edu. Toate informațiile legate de formatul seminarelor IWL precum și detaliile despre programul din 2021 sunt disponibile aici.

Programarea examenelor din sesiunea de iarnă 2022

Informațiile privind programarea examenelor vor fi actualizate pe măsură ce sunt disponibile.

Invitație pentru participarea la cursurile oferite de Universitatea din Tubingen

Vești bune la început de an, în atenția studenților și masteranzilor noștri. Atenție, aplicațiile (CV și scrisoare de motivație) se pot depune, până la data de 22 februarie 2022, la adresa: gabriele.alex@uni-tuebingen.de
Dacă aveți întrebări referitoare la aplicație sau la desfășurarea cursurilor, le puteți adresa colegului nostru, lector dr. Adrian Stoicescu (Departamentul de Studii Culturale, colectivul de Etnologie), care participă ca profesor în cadrul acestui program.
Mai multe informații aici: https://civis.eu/en/civis-courses/going-public-social-sciences-and-humanities-in-the-21st-century-europe

Apariție de carte „Romance Languages and Linguistic Theory 2017”, editori: conf. dr. Alexandru Nicolae și conf. dr. Adina Dragomirescu

 

Romance Languages and Linguistic Theory 2017. Selected papers from ‘Going Romance’ 31, Bucharest

Editori: Alexandru Nicolae și Adina Dragomirescu

Amsterdam: John Benjamins Publishing Company, 372 pagini + index

Serie: Current Issues in Linguistic Theory, nr. 355

Volum conține o selecție de 18 articole din comunicările prezentate la cea de-a 31-a ediție a conferinței internaționale Going Romance, organizată în decembrie 2017 de către Facultatea de Litere a Universității din București în parteneriat cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române.

Fenomene întâlnite în limbile romanice standard (portugheză europeană, franceză, italiană, spaniolă, română), în dialectele romanice (cosentino, salentino, calabreză de sud, napolitană și trevigiană) și chiar în creolele cu lexificator romanic (makista și kristang) fie beneficiază de analize aprofundate limitate la o singură varietate, fie sunt supuse unei analize comparative (dialect vs limba standard, dialect vs diferite limbi majore, comparație interdialectală, comparație trans-romanică și chiar comparare a familiilor de limbi). Abordările teoretice și experimentale se completează reciproc, la fel ca și diacronia și sincronia. Individual și în ansamblu, aceste contribuții arată modul în care limbile romanice contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor care sunt relevante în peisajul lingvistic actual: achiziția limbii, negație, fenomene de elipsă, focalizare și polaritate, construcții ditranzitive, teoria gramaticalizării, marcarea diferențiată a obiectului, structura evenimentelor verbale, ciclicitate, structuri pasive și multe altele.

 

Autori:

Celina Agostinho și Anna Gavarró Algueró; Pascal Amsili și Claire Beyssade; Gabriela Bîlbîie și Israel de la Fuente ; Caterina Bonan; Alexandra Cornilescu și Alina Tigău; Mara Frascarelli; Ion Giurgea; Kim A. Groothuis; Monica Alexandrina Irimia; Robert W. Laub; Adam Ledgeway; M. Eugenia Mangialavori Rasia; Gabriel Martínez Vera; Guido Mensching and Franziska Werner; Elena Soare; Donca Steriade; Alina Tigău și Klaus von Heusinger; Andra Vasilescu.

 

Sumar:

Introduction

Adina Dragomirescu and Alexandru Nicolae

The acquisition of verbal passives by Portuguese-speaking children: Some data from comprehension

Celina Agostinho and Anna Gavarró Algueró

Plus in the French negative system: A presuppositional and non-quantificational n-word

Pascal Amsili and Claire Beyssade

An experimental approach to parallelism in ellipsis: The case of pro-drop in Romance gapping

Gabriela Bîlbîie and Israel de la Fuente

On focal and wh-projections, indirect wh-questions, and quantificational chains

Caterina Bonan

Is there a dative alternation in Romanian? Remarks on the cross-categorial variation of datives in ditransitive constructions

Alexandra Cornilescu and Alina Tigău

The interpretation of null subjects in Romanian. An information-structure approach for comparative analysis

Mara Frascarelli

Verum focus and Romanian polar questions

Ion Giurgea

The downward grammaticalisation of irrealis subordinators in Romanian, Salentino and southern Calabrese

Kim A. Groothuis

Differential object marking – what type of licensing?

            Monica Alexandrina Irimia

The effects of language ecology on syntactic structure: A look at Kristang and Makista

Robert W. Laub

The syntactic distribution of raddoppiamento fonosinttatico in Cosentino: A phase-theoretic account

Adam Ledgeway

The causative-inchoative alternation (as we know it) might fall short: Crosslanguage systematicities and untapped data from Romance and Greek

  1. Eugenia Mangialavori Rasia

On wh-extraction in de+que constructions in Spanish

Gabriel Martínez Vera 

On another apparent violation of the subject-island constraint in French

Guido Mensching and Franziska Werner

Moving towards an event: The Romanian prepositional supine construction

Elena Soare

Cyclicity without containment in Romanian perfects

Donca Steriade

Dative clitics in Romanian ditransitives

Alina Tigău and Klaus von Heusinger

Syntactic vs pragmatic passive: Evidence from Romanian

Andra Vasilescu

Index