Category: Uncategorized

 

În data de 27 iulie 2022, Comisia Europeană a anunțat că CIVIS, Universitatea Civică Europeană, din care face parte Universitatea din București, se numără printre Alianțele Universitare Europene selectate pentru încă 4 ani de finanțare.

Anunțul Comisiei Europene confirmă faptul că Alianța poate continua viziunea ambițioasă și poate rămâne, prin cele 10 universități membre, în fruntea reformei învățământului superior în Europa. Astfel, Alianța va trece de la faza de pilotare la cea de consolidare.

De altfel, încă din 2019, CIVIS a fost unul dintre pionierii inițiativei lansate de către Comisia Europeană pentru crearea de Rețele de Universități Europene, conturând ideea de Universitate Europeană ca spațiu al inovării, responsabil pentru predare, cercetare, schimburi culturale și acțiuni cetățenești în cadrul Europei și al instituțiilor sale.

După aproape trei ani plini de experiențe Civice Europene, CIVIS înseamnă, în prezent, un campus interuniversitar pentru mai mult de jumătate de milion de studenți, cadre universitare și personal administrativ. Sprijinit prin finanțarea Erasmus+, ca parte a Inițiativei Universităților Europene, CIVIS se concentrează pe predare de calitate și implicare civică, cu efecte importante asupra cercetării și inovării.

„Cei trei ani de CIVIS din prima perioadă de finanțare au însemnat o deschidere extraordinară pentru Universitatea din București, o conectare reală și la nivel de bază, la nivelul studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor, la nivelul facultăților, o conectare reală la învățământul european, la ceilalți nouă parteneri ai noștri din Europa. Cred că CIVIS 2 trebuie să însemne trecerea de la proiectul unei universități europene la o universitate europeană veritabilă, la un spațiu deschis, integrat al programelor de studii, la un spațiu de cercetare integrat, la un spațiu în care resursele umane și resursele materiale să se mute dintr-o parte în alta, să fie foarte mobile și să lucreze împreună. De asemenea, pe viitor, proiectul va aduce contribuții evidente la adaptarea la piața muncii europeană, o măsură extrem de importantă pentru învățământul superior din Europa, pentru că piața muncii este extrem de dinamică, într-o continuă schimbare și învățământul superior este încă relativ rigid. Prin noile dezvoltări, prin micro certificări, prin programe comune, joint programs, joint degrees, prin proiecte comune de dezvoltare instituțională și de asemenea proiecte de cercetare putem să acoperim mult mai bine cerințele pieței muncii cu oferta pe care Universitatea din București și universitățile din consorțiul nostru CIVIS o pot oferi”, a remarcat prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București.

Promovând valorile, culturile și cetățenia europeană în rândul noilor generații de studenți, cele 10 universități membre CIVIS oferă studenților, indiferent de granițe, limbi sau discipline academice, educație incluzivă de calitate, programe educaționale și de cercetare inovatoare și integrate.

Universități cu activitate intensivă de cercetare într-o gamă extinsă de subiecte și discipline, membrii CIVIS combină excelența în predare și cercetare cu angajamentul față de diversitate și implicare civică. Aceste valori stau la baza Alianței CIVIS, iar agenda comună este influențată de conștientizarea numeroaselor provocări cu care se confruntă societatea în prezent. Astfel, acțiunile Alianței sunt concentrate în special pe cinci domenii cheie în care lumea și societatea actuală se confruntă cu provocări importante:

• Mediu și schimbări climatice
• Sănătate
• Democrație și patrimoniu cultural
• Mobilitate durabilă și incluzivă
• Transformări digitale și tehnologice

„CIVIS a însemnat pentru noi un «virus» bun. Suntem într-o epocă virală și CIVIS a însemnat șansa noastră pentru o mai bună integrare în Europa academică, după cum este și șansa Europei academice de a se consolida cu astfel de alianțe și să devină mai competitivă în special în fața universităților din lumea anglo-saxonă și a celor asiatice. Pentru mine și pentru UB, pentru colegii mei profesori și studenți, CIVIS 1 a însemnat o mulțime de proiecte, idei și un efort maxim de integrare și coordonare administrativă. E o mare provocare, dar și o mare șansă pe care o avem. Șansă pe care, în CIVIS 2, vrem să o continuăm și consolidăm în sensul de a întări aceste dimensiuni strategice de colaborare științifică și academică, cu Africa și cu societatea”, a punctat conf. univ. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universității din București și coordonator instituțional CIVIS.

De altfel, de la lansarea sa în 2019, Alianța CIVIS a crescut gradual:

• Au fost lansate 5 Hub-uri interdisciplinare, unde cadrele universitare lucrează peste granițe și discipline pentru a dezvolta cursuri modulare inovatoare care răspund celor 5 provocări majore ale societății. Sute de studenți au participat deja la unul dintre cele peste 200 de cursuri CIVIS, fie online, fie vizitând o altă universitate parteneră.
• Au fost înființate 10 Open Labs locale – câte unul pentru fiecare universitate membră CIVIS. Fiecare Open Lab reunește cadre universitare, studenți și societatea civilă locală pentru a oferi un impact social real. Prin această inițiativă, au fost sprijinite peste 30 de proiecte care răspund problemelor locale și globale, punând în valoare diversitatea, oferind astfel studenților șansa de a se implica și de a-și dezvolta abilitățile.
• A fost dezvoltat un campus digital CIVIS pentru a depăși granițele, pentru a promova cooperarea și a facilita experiența interculturală. Instrumentele includ platforme comunitare, dar și un pașaport CIVIS bazat pe tehnologia blockchain pentru a certifica implicarea studenților într-o gamă largă de activități CIVIS.
• Cadrele universitare au beneficiat de numeroase oportunități de a-și îmbunătăți și actualiza abilitățile de predare. În acest sens, au fost dezvoltate instrumente și metode pedagogice de ultimă oră pentru mobilitatea virtuală și mixtă.
• A fost stabilit un parteneriat strategic cu 6 universități africane, în conformitate cu ambiția noastră inițială de a forma o Alianță globală.
• Alianța CIVIS a fost utilizată ca rampă de lansare pentru alte proiecte comune, în special în domeniile strategiilor de cercetare colaborativă și finanțare, fiind stabilit un model de guvernanță participativă care respectă independența și diversitatea celor 10 universități membre.

„Pentru Universitatea din București, CIVIS 1 a însemnat, pe de o parte, provocarea înțelegerii cutumelor instituționale, a culturilor instituționale pentru cele zece universități europene partenere. A fost nevoie de înțelegerea și armonizarea mecanismelor interne astfel încât împreună să construim o universitate, un campus internațional pentru care granițele nu reprezintă o piedică în calea cunoașterii, a relațiilor interumane, a împărtășirii din culturile noastre naționale și culturile instituționale. Înțelegând faptul că acești primi trei ani au fost mai degrabă o etapă de armonizare, de inovare și de creștere a unor semințe care ulterior în CIVIS 2.0 să armonizeze și mai mult și să întărească cultura aceasta comună de împărtășire de resurse, de interconectare, de inovare și de ce nu, de orientare tot mai profundă, tot mai directă către cetate. Pentru că ce își propune CIVIS poate distinct față de alte consorții de Universități europene este această perspectivă către societate și către rezolvarea problemelor societale, fie că vorbim de schimbările climatice, fie că vorbim de incluziune educațională ori socială, fie că vorbim de dezvoltare durabilă”, a conchis Mirabela Amarandei, manager de proiect CIVIS.

Astfel, anii următori nu numai că vor consolida progresul Alianței de până acum, dar vor permite și implementarea, cu mai multă consistență, a viziunii comune a celor 10 universități membre. Privind în viitor, CIVIS, Universitatea Civică Europeană, își propune să:

• Îmbunătățească atât oferta educațională bazată pe provocări, cât și angajamentul civic, prin consolidarea și conectarea Hub-urilor noastre interdisciplinare și Open Labs
• Consolideze campusul interuniversitar prin creșterea mobilității pentru studenți și personalul din toate grupurile și prin exploatarea potențialului Campusului digital.
• Implementeze adevărate programe comune educaționale și de studii.

CIVIS, Universitatea Civică Europeană, este o alianță a zece universități europene: Aix-Marseille Université (Franța), Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena (Grecia), Universitatea din București (România), Université Libre de Bruxelles (Belgia), Universidad Autónoma de Madrid (Spania), Sapienza Università di Roma (Italia), Universitatea din Stockholm (Suedia), Eberhard Karls Universität Tübingen (Germania), Universitatea din Glasgow (Marea Britanie), Universitatea Paris Lodron din Salzburg (Austria). Selectată de Comisia Europeană drept una dintre primele 17 universități-pilot europene, CIVIS reunește aproximativ 470.000 de studenți și 68.000 de membri ai staffului, inclusiv 35.000 de cadre universitare și cercetători.

În 2022, CIVIS a semnat un acord de parteneriat cu 6 universități partenere strategice din Africa: Université Hassan II de Casablanca (Maroc), Universitatea din Sfax (Tunisia), Université Cheikh Anta Diop de Dakar (Senegal), Universitatea Makerere (Uganda), Universitatea din Witwatersrand (Africa de Sud), Universidade Eduardo Mondlane (Mozambic).

Cristian-Mihai Iancu

Masteratul Lingvistică teoretică și aplicată, anul al II-lea

 

 

Probabil tuturor, de-a lungul timpului, forma anumitor cuvinte din limba română ne-a ridicat probleme și ne-a determinat să apelăm la diverse cărți de cultivare a limbii sau la DOOM pentru a fi siguri că nu greșim. Mulți dintre noi foarte probabil au deschis o astfel de lucrare și pentru a verifica pronunția cuvântului stat, în sintagme precum stat de funcții/funcțiuni sau stat de plată/de salarii, întrucât auzim frecvent atât varianta stat, cât și ștat.

Ca să ne lămurim și noi care este forma corectă și care este raportul dintre normă și uz, am consultat câteva surse bibliografice și am aplicat un chestionar pentru a vedea preferința vorbitorilor pentru o variantă sau alta. Chestionarul a avut 948 de respondenți proveniți din diferite regiuni ale țării, de diferite vârste, din mediul urban și din cel rural.

Conform DEX 2009, stat „listă, tabel” provine din lat. status (cu sensurile fr. état). Cuvântul este înregistrat atât în DOOM³, cât și în edițiile anterioare numai cu forma stat, chiar dacă variația stat/ștat este mai veche în limbă (vezi DLR, s. v. stat, unde se dau atestări cu ambele forme în structuri ca stat de plată, stat de funcții). Și Mioara Avram, în cartea Cuvintele limbii române între corect și incorect (2001, p. 138), ne atrage atenția că varianta ștat, deși este foarte larg răspândită, nu reprezintă forma literară a cuvântului.

Dar care ar fi motivul pentru care există în limbă variația între grupul consonantic inițial st- și șt-? Theodor Hristea, în articolul „Stres” și familia lui lexico-frazeologică (1981, p. 8), explică faptul că pe măsură ce un cuvânt își lărgește sfera de întrebuințare, și sfera semantică a acestuia devine mai vastă. Acesta observă, la mai multe cuvinte care încep cu grupul consonantic st-, că vorbitorii tind să utilizeze rostirea „hipergermană” prin pronunțarea grupului drept șt- (ștres, ștart, ștand, ștrangula etc.), chiar dacă această pronunție nu este justificată din punct de vedere etimologic. Nici cuvântul stat nu a fost ocolit de această variație de pronunție.

Pentru a verifica ce formă este preferată de vorbitori, chestionarul pe care l-am aplicat a vizat două structuri similare utilizate în domeniul economic: stat de salarii și stat de funcțiuni. Rezultatele privind variația de pronunțare a acestui cuvânt sunt interesante: pentru sintagma stat de funcțiuni, cei mai mulți respondenți au ales forma înregistrată în DOOM³, însă, pentru sintagma stat de salarii, mai mulți respondenți au ales forma incorectă a acestuia, respectiv ștat.

Deși la prima vedere se poate spune că vorbitorii au avut tendința să facă o diferență între cele două structuri, totuși, în momentul în care structurile au fost plasate în aceeași propoziție, se observă că cei mai mulți au ales să utilizeze în ambele contexte aceeași formă, probabil pentru a fi consecvenți. În plus, se observă că majoritatea vorbitorilor au optat pentru forma recomandată de toate cele trei ediții ale DOOM-ului:

Rezultatele chestionarului confirmă așadar cele spuse de Mioara Avram în lucrarea citată, chiar și după 21 de ani de la publicarea ei, și anume că forma ștat, deși incorectă, este larg răspândită în rândul vorbitorilor. Acest fapt nu este însă un argument pentru a încuraja folosirea formei incorecte ștat.

 

Bibliografie

Avram, Mioara, 2001, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Chişinău, Cartier.

Hristea, Theodor, 1981, „Stres” și familia lui lexico-frazeologică, în „România literară”, nr. 51 din 17 decembrie 1981, p. 8.

DEX 2009 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2009.

DLR = Academia Română, Dicționarul limbii române, serie nouă, tomul X, partea a V-a, Litera S (spongiar‒swing), București, Editura Academiei Române, 1994.

DOOM³ = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2021.

 

 

UNIHUB – Societatea Antreprenorială Studențească lansează competiția de proiecte adresate studenților și asociațiilor studențești pentru promovarea antreprenoriatului și a societății antreprenoriale studențești pentru anul 2022.

La ediția de anul acesta, competiția va susține patru proiecte cu maximum 2.500 de lei/ proiect. Cheltuieli eligibile: cheltuieli cu cazarea, cheltuieli cu asigurarea mesei, cheltuieli de transport, cheltuieli de logistică – cheltuieli materiale, cheltuieli de editare, multiplicare și alte asemenea.

Termenul-limită pentru depunerea proiectelor studențești este luni, 18 iulie 2022, iar dosarele de aplicație pot fi transmise la unihub@unibuc.ro. Fișa de aplicație poate fi descărcată de aici.

Finanțarea va fi asigurată din proiectul CNFIS-FDI-2022-0167 „Studenți astăzi, antreprenori mâine – sprijinirea inițiativelor de afaceri ale studenților și absolvenților UB” (BUSISNESSSTUDENT).

Mai multe detalii cu privire la apelul pentru proiecte adresate studenților și asociațiilor studențești pentru promovarea antreprenoriatului și a societății antreprenoriale studențești în cadrul UNIHUB – Societatea Antreprenorială Studențească pot fi consultate în documentul disponibil aici.