Vernisajul expoziției „Amprente. Viziuni postmoderne”, luni, 16 decembrie, ora 17.30, Holul de Marmură

0001

Studenții anului al III-lea de la programul de studii de Comunicare și Relații Publice au bucuria de a vă invita la vernisajul expoziției de fotografii, cu tema Amprente. Viziuni postmoderne, care va avea loc la ora 17,30, în Holul de Marmură al Facultății de LitereCoordonator al proiectului: conf. dr. Alexandra Crăciun; curatori: Adelina Bălan, Diana Benchea, Mădălina Cheoseaua, Maria Chirilă (studente în cadrul programului de Comunicare și Relații Publice, anul III).

„Cercul” – Laura Dumitrescu în dialog cu Cristina Bogdan, marți, 10 decembrie, ora 19.00, Librăria Cărturești Verona

78257912_2135658520075111_1563515026575196160_o

Marți, 10 decembrie, ora 19.00, în Librăria Cărturești Verona, Laura Dumitrescu și Cristina Bogdan vor vorbi despre rituri de trecere și de petrecere, despre timpul festiv și timpul de reflecție al sărbătorilor, și vor răspunde întrebărilor publicului.
Vă așteptăm în librărie sau live pe CINEPUB!

CRISTINA BOGDAN este conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării și prodecan al Facultății de Litere, Universitatea din București, unde susține cursuri și seminare de Istoria culturii și a mentalităților, Antropologie culturală, Antropologie urbană și Studii de gen.
Cercetează de aproape două decenii iconografia Morții din spațiul românesc și european, desfășurând numeroase anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română și franceză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: „Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate”, (Editura Universităţii din Bucureşti, 2016, volum nominalizat la Premiile Observator Cultural în anul 2017), și „IMAGO MORTIS în cultura română veche” (secolele XVII-XIX) (Editura Universităţii din Bucureşti, 2002).

LAURA DUMITRESCU este asistent universitar la Facultatea de Litere, Departamentul de Studii Literare, unde coordonează seminarele de literatură universală și comparată. A scris o teză de doctorat despre istoria autorului în literatura Evului Mediu și a publicat interviuri în reviste culturale precum Dilema Veche, Observator Cultural, B-Critic etc. Interviul pe care l-a realizat cu regizorul Iosif Demian a dus la apariția cărții „Note de autor/Author’s Notes” (Mandragora, 2019)

Cercul este un proiect Cărturești în parteneriat cu CINEPUB și este susținut de: Publicator, Revista 22, Revista Accente, LiterNet.ro și Eclaude.

Pentru edițiile precedente, vizitați cerculcarturesti.wordpress.com & www.cinepub.ro

„Lectoriada”, invitat Bogdan Răileanu, marți, 3 decembrie 2020, ora 16.00, Sala de Lectură

77170800_2399726596959425_2717191285784969216_n

Marți, 3 decembrie 2019, începând cu ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, va avea loc o nouă ediție Lectoriada, avându-l drept invitat pe scriitorul Bogdan Răileanu. Se va discuta despre romanul său, „Dinții ascuțiți ai binelui” (Editura Humanitas, 2018; nominalizare în sectiunea „Cartea de proză” a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România). Evenimentul va fi moderat de Cristina Bogdan, iar alături de autor va fi prezentă actrița Adriana Moca, pentru a citi o selecție de fragmente din roman.

Bogdan Răileanu s-a născut la Buftea, pe 11 iunie 1980. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, în cadrul Universității din București. A debutat în 2015 cu o povestire în revista „Iocan”, ulterior publicând proză scurtă și în alte reviste literare. În 2017, i-a apărut volumul de proză scurtă „Tot spațiul dintre gândurile mele”. Un an mai târziu, a publicat romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, carte care i-a adus nominalizarea în sectiunea „Cartea de proză” a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (2018). Recent, a fost lansat și volumul „Teoria apropierii” (Humanitas, 2019)

Bogdan Răileanu, despre romanul „Dinții ascuțiți ai binelui” (Humanitas, 2018): „Am vrut să scriu despre destinul teribil al unui cămătar și despre căință. Am inclus aici, probabil, toate fricile și speranțele mele. Am avut coșmaruri și am visat frumos în același timp construind în minte drumul unui om. Nu am fibră de interlop în mine, recunosc. Mi-ar fi greu să dorm liniștit noaptea, dar cred că în fiecare interlop există o coardă a binelui, care vibrează. Pentru că în lumea lor e nevoie de echilibru, nu poate fi doar rău și amăgire. La fel cum, în oglindă, în lumea celor care se ocupă în mod evident doar cu binele, răul apare și echilibrează balanța, ca un parazit de care un ecosistem are nevoie ca să funcționeze”.

Cristian Fulaș, despre scriitura lui Bogdan Răileanu din romanul „Teoria apropierii”: „Ceea ce aproape frapează în proza lui Bogdan Răileanu e recursul neobosit la realitate, un fel de situare continuă în cotidian care face din proză o specie de frescă a prezentului, așa cum se întâmplă el. Și, da, titlul spune același lucru, deși pare ocolit: orice teorie a apropierii nu e, în fond, decât o practică a povestirii prezentului. Ce altceva să îți dorești de la un roman, în vremile tulburi în care trăim toți?”

Credit foto: Andreea-Cosmina Constantin (CRP, anul II)