Motanul Vasile (aka Floyd), mascota Facultății de Litere, a dărâmat cea mai mare parte a globurilor din brad, ca să lase să se întrezărească, în ramurile-bibliotecă, coperțile cărților. O invitație, de fapt, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, pentru după-amiaza zilei de luni, 17 decembrie 2018, la ora 18,00, când ne vom bucura (sperăm, împreună) de un concert de colinde.

Înaintea serbării, studenții anului al III-lea, de la programul “Comunicare și Relații Publice” al Facultății de Litere, vă invită, începând cu ora 17.00, la vernisajul expoziției de fotografii, cu titlul “100 de poze”, ce va avea loc în Holul de Marmură al facultății.

Expoziția are ca element central Bucureștiul, propunându-și imortalizarea caracterului postmodernist al capitalei în 100 de fotografii, după 100 de ani de la Marea Unire.

Dintre cele 100 de fotografii selectate de către echipa de curatori, sub îndrumarea doamnei conf. dr. Alexandra Crăciun, coordonatoarea proiectului, vor fi prezentate mai pe larg două în fața publicului, iar vernisajul se va încheia printr-un moment muzical, pregătit de studentul Andrei Gîrd (CRP, anul III).

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în parteneriat cu ARCUB vă invită la evenimentul „Premiile Creativității ARCUB – UNATC 2018”. În cadrul acestui eveniment se va acorda titlul de LAUREAT AL SPERANȚEI ACADEMICE, studenților/masteranzilor/doctoranzilor din universitățile bucureștene, care au demonstrat faptul că sunt creativi și inovatori în domeniul științelor umaniste și în cel al științelor exacte. Din partea Universității din București, nominalizată la secțiunea Filologie este Bianca Alecu, studentă în anul III la programul Limba și Literatura Română – o Limbă și Literatură Străină.

Programul evenimentului este următorul:

– ora16:00, sala Ileana Berlogea – Premiile Creativității ARCUB – UNATC 2018

– ora 18:00, sala Atelier – spectacol „12 oameni furioși” de R. Rose (Actorie, anul III Licență, clasa conf.univ.dr. Mircea Gheorghiu).

Pe 13 decembrie, de la ora 15:00, la New Europe College, are loc o întâlnire dedicată artei și imaginarului. Conf. univ.dr. Cristina Bogdan  va susține prelegerea ”Moarte și imagine. Cum reprezentau zugravii români chipurile Thanatos-ului (sec.XVIII-XIX)?”
——
Relaţia dintre moarte şi cultură este mediată, în primul rând, de imagine, căci sfârșitul este o realitate iconofilă (Philippe Ariès). Subtila legătură dintre imagine şi moarte îşi află rădăcinile în jocul tensionat dintre prezenţă şi absenţă: „L’image s’offre à notre regard à la façon dont les morts se présentent à nous: dans l’absence.” (Hans Belting)

Imaginea se substituie unei realităţi care lipseşte, încercând să pună mărturie pentru ea. Moartea fiind absenţa prin excelenţă, este firesc ca ea să fie „populată”, mascată cu secvențe vizuale, pentru a fi mai uşor de suportat şi de acceptat. Este aici un joc pertinent surprins de Régis Debray între „descompunerea morţii” şi „recompunerea prin imagine” , un necesar gest substitutiv pentru crearea și perpetuarea fluxurilor memoriei.

Orice imagine este inclusă într-o schemă a dublei temporalităţi: pe de o parte, ea apare tributară contextului istoric în care a fost creată – artistului, comanditarului, publicului-receptor contemporan emergenţei ei –, pe de altă parte, este supusă unei priviri în diacronie, care o analizează, de fiecare dată, din perspectiva altor coduri culturale. Imaginea devine astfel un soi de palimpsest, în care ochiul atent poate identifica schimbările de mentalitate, asociate atitudinilor idolatre sau iconoclaste. Ea atestă fragilitatea privirii care nu mai înţelege rostul unui tip de reprezentare şi, implicit, vulnerabilitatea memoriei culturale, care îşi pierde astfel „martorii”.

Situarea Morţii pe faţadele sudice sau nordice ale locaşurilor de cult din Ţara Românească, în perioada 1780-1870, dezvăluie un tip de mentalitate, astăzi în mare parte dispărut. Silueta macabră era menită să amintească privitorilor caracterul perisabil al existenţei pământeşti și egalitatea în faţa sfârşitului, propunându-le un subiect de reflecţie, în vederea adoptării unui trai în conformitate cu morala creştină. Modul actual de raportare a comunităţilor rurale la întruchipările thanatice este grăitor pentru mutaţiile produse în mentalitatea colectivă, acestea devenind cauza unor reacţii şi comportamente care au provocat deteriorarea sau dispariţia unui număr semnificativ de fresce.

Credit foto: Alexandra Jitariuc

Miercuri, 12 decembrie 2018, ora 19, area loc ultima ediție din acest an a Galeriei Întâlnirilor, coordonată de Daniel Sur. Invitatul serii este Cătălin D. Constantin, care va povesti despre proiectul „Piețe din Europa și istoriile lor”. Evenimentul se derulează sub egida Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și are loc la Bistro Matrioska, str. I. C. Visarion nr. 20, sector 1, București. 

Expoziția „Piețe din Europa și istoriile lor”, realizată de Cătălin D. Constantin, curator arh. Dan Lăcătuș, s-a bucurat de un succes deosebit la nivel internațional și s-a dovedit, în anul patrimoniului cultural european, un excelent produs de export cultural românesc. Expoziția a fost itinerată pe parcursul anului 2018 în 12 locuri din țară și din străinătate (3 destinații în țară — București, Sibiu, Brașov;  9 destinații în străinătate — localități din Spania, Turcia, Grecia, Polonia, Bulgaria), urmând să-și continue periplul pe parcursul anului următor. 

Proiectul a inclus conferințe și ateliere susținute de autor la mai multe universități europene, un film de 30 de minute, și a fost însoțit de publicarea unui volum pe aceeași temă. Expoziția a fost găzduită de spații cu o valoare istorică și de patrimoniu specială, precum Palacio Pimentel (sec. XV), locul nașterii regelui spaniol Filip al II-lea, Universitatea istorică din Valladolid (1241), Palacio Anaya din Salamanca, edificiu aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, castele medievale, dar și galerii moderne sau spații atipice, precum piețele așezărilor aromâne din Munții Pindului, unde prezența expoziției a însemnat un experiment de antropologie vizuală, adresat unor comunități mici și izolate.

Proiectul a fost co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Ordinul Arhitecților din România.