Author: Bogdan

Peisaj indigen şi grădini exotice la Palatul Suțu, joi, 1 martie 2018, ora 18.30

Bogdan

Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu vă invită joi, 1 martie 2018, ora 18:30, la Conferința ”Peisaj indigen şi grădini exotice. Friedrich Rebhuhn şi peisagism în secolul XX” cu Alexandru Mexi.

Ajuns din întâmplare pe meleagurile româneşti pe la începutul secolului trecut, Friedrich Rebhuhn rămâne până în ziua de astăzi unul dintre cei mai (sau poate chiar cel mai!) prolifici peisagiști ai României. Pasionat deopotrivă de horticultură, arta grădinilor, dar şi de arhitectura urbană, Rebhuhn contribuie la amenajarea sau remodelarea unor faimoase grădini publice sau private din Bucureşti sau aiurea: Grădina Kiseleff, Grădina Cişmigiu, Parcul Palatului Cotroceni, Parcul Castelului Peleş etc. Deşi planurile sale nu sunt puse în aplicare, acesta se ocupă şi de proiectarea Grădinii Botanice de la Bucureşti, a Parcului Coloanei Fără Sfârşit de la Târgu Jiu şi de altele asemenea. Amenajează o grădină japoneză în Cişmigiu şi o expoziţie de flori exotice în Parcul Carol, realizează studii de urbanism şi de ecologie şi se ocupă de conservarea peisajelor naturale româneşti.
Pentru că primăvara va începe cu o prelegere despre grădini, prezentarea conferinței este însoțită de cele mai interesante fotografii de epocă care surprind arta florală şi arta grădinilor de la început de secol, nu doar în Capitală, ci şi în alte oraşe din ţară.

Alexandru Mexi este peisagist, a urmat un master în studii culturale şi în prezent este doctorand, cu o temă despre rolul parcurilor publice în istoria Europei şi a României. Pasionat de istoria grădinilor, Alexandru Mexi s-a implicat în mai multe proiecte culturale şi de cercetare din ţară şi din străinătate, ţinând prelegeri, publicând articole ştiinţifice sau de popularizare a artei şi istoriei, itinerând expoziţii şi organizând mai multe tururi ghidate. În 2017, a publicat cartea „Grădinile Castelului Peleş. Mitologie dinastică şi peisaj cultural” (ed. Simetria), iar în prezent coordonează un proiect cultural interdisciplinar intitulat „Prin parcurile publice. Despre patrimoniul cultural al României Moderne”.

Evenimentul este parte din seria de Conferințelor de joi

Următoarea conferință:

Joi, 8 martie 2018, ora 18:30 –  ”Popasuri erotice în Bucureștii cântecelor de lume” cu Nicolae Constantinescu.

Coordonare conferințe: Cătălin D. Constantin

Suspendarea activității didactice în zilele de 1 și 2 martie 2018

Bogdan

Referitor la condițiile improprii de desfășurare a activității didactice în Facultatea de Litere, vă aducem la cunoștință următoarele:

1. Pe baza Adresei nr. 4671/28.02.2018 a Rectorului Universității din București, conducerea Facultății de Litere a decis suspendarea activităților didactice din Facultatea de Litere pentru zilele de joi 1 martie și vineri 2 martie 2018. Atașăm adresa UB prezentului mesaj.

2. Activitățile suspendate în aceste zile vor fi obligatoriu recuperate în cursul semestrului al II-lea. 

3. Conducerea Facultății de Litere lasă la aprecierea conducerii Departamentului IFR decizia de a suspenda activitățile didactice pentru zilele de sâmbătă 3 martie și duminică 4 martie

În numele echipei de conducere a Facultății de Litere,

Decan 

Prof. univ. dr. Emil Ionescu

„Miercuri la takla”, ediția a noua, 28 februarie 2018, ora 18.30

Bogdan

Miercuri la takla – ediția a noua – „Țara. Poporul” Patriotismul, ieri și azi – va avea loc miercuri, 28 februarie, ora 18.30, când vă așteptăm la Librăria Humanitas Kretzulescu alături de invitații noștri: George Ardeleanu (conf. univ., istoric literar), Dan Gulea (profesor, istoric literar)

Cărțile propuse pentru dezbatere:

„Schimbarea la față a României” de Emil Cioran (Editura Humanitas)
„De ce e România astfel” de Vintilă Mihăilescu (Editura Polirom)
„Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a” de Radu Pavel Gheo (Editura Polirom)
„În jurul Marii Uniri de la 1918” de Lucian Boia (Editura Humanitas)

Moderatori: Oana Fotache și Magda Răduță, Centrul „Tudor Vianu”.

Accesul este gratuit, pe baza unei înscrieri prin Eventbook.

Lansarea volumelor „Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947” și „Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze”, miercuri, 21 februarie 2018, ora 17.00 [Update: galerie imagini]

Bogdan

Miercuri, 21 februarie 2018, la ora 17.00, în Sala de Lectură a Facultății de Litere a Universității din București, va avea loc o masă rotundă, prilejuită de prezentarea volumelor Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947 (editat de Anatol Țăranu, Chișinău, Editura Litera, 2017) și Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 (editat de Vadim Guzun, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2015).

Cele două lucrări surprind, din unghiuri diferite, una dintre cele mai tragice file din istoria românilor – foametea în masă de după cel de al doilea război mondial, provocată și întreținută de regimul sovietic. La evenimentul moderat de către conf. dr. Cristina Bogdan, vor participa ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, conf. dr. Ileana Stănculescu, precum și editorii celor două culegeri de documente: Anatol Țăranu (fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, fost director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe de la Chișinău) și Vadim Guzun (diplomat, Ministerul Afacerilor Externe al României).

Documentele din fostele arhive sovietice selectate de către Anatol Țăranu, pentru volumul Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947, cuprind mărturii despre diferitele aspecte de manifestare ale foametei în RSS Moldovenească, în perioada 1946-1947. Printre acestea, se numără hotărâri și directive ale Sovietului Miniștrilor al URSS și ale Comitetului Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, ale Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești, ale Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, ale comitetelor de partid locale, precum și rapoarte, memorii, informații ale procuraturii. Culegerea mai include surse referitoare la participarea aparatului judiciar la campaniile de colectare a cerealelor, la starea de sănătate a victimelor foametei în masă, relevând numeroasele cazuri de canibalism.

Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 prezintă documente din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și din Arhiva Națională a Regatului Suediei, din perioada 1946-1949, pe tema amplei acțiuni Rädda Barnen (organizația suedeză Salvați Copiii) de salvare a zeci de mii de copii înfometați din România. Sursele inedite incluse în cel de-al XV-lea volum din seria Afaceri Orientale, inițiată de către Vadim Guzun, relevă și mecanismul contraacțiunii serviciilor secrete române: urmărirea, intimidarea delegaților suedezi și ai altor organizații umanitare, racolarea colaboratorilor autohtoni, obstrucționarea, forțarea încheierii misiunii și părăsirea țării, aflată la începutul procesului de sovietizare.

Prezentarea, însoțită de o proiecție de fotografii din perioada respectivă, va fi urmată de o discuție în jurul temei propuse de cele două culegeri de documente. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.