• https://www.edupedu.ro/qs-university-rankings-cel-mai-bine-cotat-domeniu-de-studii-din-romania-este-lingvistica-de-la-universitatea-din-bucuresti/

CONCURSURILE PENTRU BURSELE ERASMUS DE STUDIU SUNT ÎN ACEST MOMENT DESCHISE.

Vă reamintim CALENDARUL Facultății de Litere pentru depunerea dosarelor: 15 – 18 martie și 22 martie 2021 (ora 18.00).

Selecția centralizată Erasmus + Civis de la nivelul Universității din București va rămâne deschisă  până pe 19 martie (ora 13.00 – ora României).

Toate detaliile sunt disponibile la https://litere.ro/studenti/erasmus

Colectivul de literatură comparată din cadrul Departamentului de Studii literare organizează vineri, 21 mai 2021, Sesiunea de studii și comunicări de literatură comparată, iconologie și ekphrastică. Aflată la ediția a XVIII-a, sesiunea este destinată în principal studenților, masteranzilor, doctoranzilor. Tema propusă pentru acest an este Cititori și lectură. Reprezentări în literatură și artă.

Sesiunea de comunicări se va desfășura online, pe platforma Google Meet.

Repere tematice:

• timpul și spațiul lecturii
• vârstele lecturii
• „plăcerea textului”
• criteriile lecturii
• modele și practici de lectură
• pasiunea pentru citit
• cititori și biblioteci
• cititorul în text
• a citi altceva decât o carte

Calendarul sesiunii:

• 31 martie 2021: trimiterea rezumatelor (max. 300 cuvinte) la adresa de email literatura_comparata@yahoo.com
• 7 aprilie 2021: anunțarea propunerilor selectate de către comitetul științific
• 12 mai 2021: trimiterea lucrărilor în forma finală (aprox. 3000 cuvinte)

Comitetul științific va selecta cea mai bună lucrare, căreia i se va acorda Premiul „Dan Grigorescu”, oferit de familia Profesorului. Colectivul de literatură comparată din cadrul Departamentului de Studii literare va acorda un Premiu Special pentru abordare inedită a temei.

O selecție a lucrărilor prezentate la sesiune va fi publicată în volum, în colecția  Perspective comparatiste a Editurii Universității din București.

Comitetul științific:

Conf. dr. Elena Ionescu

Lector dr. Ruxandra Iordache

Lector dr. Emil Moangă

Prof. dr. Marina Cap-Bun (Universitatea „Ovidius”, Constanța)

Conf. dr. Anca Peiu (Universitatea din București)

Conf. dr. Diana Presadă (Universitatea „Petrol-Gaze”, Ploiești)

 

Prima conferință  a Centrului de Cercetări Interdisciplinare în Științele Comunicării și Relații Publice (CISCOREP) din acest semestru va avea loc miercuri, 3 martie 2021, începând cu ora 17.00. Tema conferinței este „Relațiile publice avant la lettre. Acreditările de presă în secolul al XIX-lea, în timp de război” și va fi susținută de Valentin Vasile, cadrul didactic asociat al Departamentului de Științe ale Comunicării. Cercetarea a obținut EUPRERA Best Paper Awards – unul dintre cele mai prestigioase premii europene în domeniul comunicării, motiv pentru care invitatul special al acestei conferințe este prof. dr. Stefania Romenti, președintele EUPRERA (European Public Relations Education and Research Association).

Intrarea este liberă, iar link-ul pentru acces este: https://meet.google.com/csd-nfhu-zhm

---

First CISCOREP (Center for Interdisciplinary Research in Communication Sciences and Public Relațions) conference of this semester will take place Wednesday, March 3rd 2021, starting at 17.00. The topic of this conference is „Public Relations avant la lettre: Press accreditation in wartime during 19th century” and the speaker is Mr. Valentin Vasile, visiting professor at the Department of Communication Sciences. This research was awarded EUPRERA Best Paper Award  – one of the most prestigious European award in the field of Communication, reason why the special guest of the conference is prof. Stefania Romenti PhD, President elect of EUPRERA (European Public Relations Education and Research Association).

Access to the conference is open and the link is https://meet.google.com/csd-nfhu-zhm

Mărțișorul, marțul sau mărțăgușul, în tradiția veche românească, era confecționat prin răsucirea a două fire de lână – unul alb și altul roșu –, pentru a fi purtate de cei mai tineri membri ai familiei. Firele răsucite ale mărţişorului simbolizau vitalitate și victorie, purificare și inaugurare, dar și lupta câștigată a vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. Rostul împletiri firelor, devenite forțe universale prin răsucire, era acela de a proteja de deochi și de boli, de a da vitalitate, bunăstare, noroc și frumusețe.

Legarea mărțișorului – șnurul alb-roșu –, conform tradiției, respecta reguli specifice, realizându-se de înainte de răsăritul soarelui, în ziua de 1 martie. Mărțișorul se purta legat la gât, la încheietura mâinii sau la picior, formând cercuri cu rosturi apotropaice. El era purtat un anumit număr de zile, în funcție de tradițiile zonei, uneori chiar până la Paști, până la înflorirea pomilor sau până la întoarcerea păsărilor migratoare, iar apoi era agățat într-un copac înflorit sau de un spin, mizând pe un transfer de calitate reciproc dintre om și natură. Omul să fie rodnic și frumos ca pomii înfloriți, iar natura să fie impregnată de forța protectoare și vitalizantă a mărțișorului.

Ulterior șnurului i s-a adăugat o monedă de aur sau de argint. Atât prin simbol, cât și prin puterea cu care era investit, mărțișorul reprezenta o amuletă care îl proteja pe cel care o purta, asigurând trecerea reușită a acestui prag al timpului, de la iarnă la primăvară.

Devenit azi bijuterie, prin adoptarea unanimă și prin adaptarea sa la gustul și imaginația contemporană, Mărțișorul este una dintre sărbătorile emblematice ale primăverii. Figurina miniaturală care însoțește azi delicatul fir împletit păstrează, în fond, un mesaj similar celui tradițional, un gând bun de noroc, sănătate și belșug. Dar poate, mai presus de toate sensurile pe care sărbătoarea le subsumează, mai ales în contextul actual, nu trebuie să uităm că prin dăruirea mărțișorului se consfințesc relațiile sociale care ne țin împreună.

Așadar această expoziție este menită a fi o urare, o călătorie printre amintiri evocate duios de mărțișoarele mai vechi și mai noi și un dar oferit din inimă în prag de primăvară.

Mărțișoarele pe care le puteți admira sunt o mică parte din colecția realizată de Asociația „Casa Ropotinului”. Studenții secției Studii culturale. Etnologie și masteranzii programului  Etnologie, antropologie culturală și folclor din cadrul Facultății de Litere lucrează în orele dedicate practicii de specialitate la înregistrarea, fișarea și organizarea pieselor care compun colecția și tot ei, alături de doamna Mihaela Vladu, deținătoarea acesteia, și de coordonatorii de practică, sunt și artizanii acestei expoziții.

Expoziția este un periplu prin forme, suporturi și cromatici diverse, realizate prin tehnici artizanale sau industriale din cele mai diferite și care, luate separat sau privite ca întreg,  ilustrează toate, sub o formă sau alta, accepțiuni ale tradiției. Imaginile ne poartă de la tradiționalii bănuți vechi la coșari, potcoave și trifoii aducători de noroc, de la simbolistica naturii renăscute și a primăverii, la frumusețea florilor nemurite în chihlimbar, sticlă sau chiar în plastic, de la ghidușele animale pufoase până la camee și bijuterii de argint, pentru a încheia cu simbolurile contemporane ale tradiționalului pe care le găsim azi încifrate în mărțișor.