Conferințele CLTA: Daniela TELEOACĂ, „Din nou despre vocabularul religios moștenit: cu privire la fondul lexical panromanic” (21 septembrie 2023)
Ne bucurăm să anunțăm un nou sezon din Ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată, organizate de Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere. Prima prelegere are loc joi, 21 septembrie 2023, la ora 18.00.
Întâlnirea din 21 septembrie o are ca invitată pe dr. Daniela Teleoacă de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Academia Română. Tema conferinței prezentate este: „Din nou despre vocabularul religios moștenit: cu privire la fondul lexical panromanic”.
Mai multe detalii despre activitatea dr. Daniela Teleoacă pot fi găsite aici: https://lingv.ro/2021/06/11/cv-daniela-luminita-dobre/
Data: joi, 21 septembrie 2023 Ora: 18.00
Conferința se va desfășura la sediul Departamentului de Lingvistică.
La Géorgie, le pays entre neige et oranges
Le 27 juillet 2023, dans l’imposant décor du Palais Sutu, l’une des plus anciennes résidences aristocratiques de Bucarest, actuellement le Musée de la Municipalité de Bucarest, l’Université de Bucarest avec l’Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale ont organisé la conférence « La Géorgie, le pays entre nuage et oranges ». C’était une invitation pour le public large à une aventure historique, culturelle et sociale à travers la Géorgie.
Monsieur Mohamed Ketata, directeur régional de l’AUF-ECO a ouvert la soirée en parlant du réseau universitaire très dynamique de cette région ainsi que de la mobilité universitaire et les échanges intellectuelles et culturels qu’on encourage et promeuve.
L’invitée principale de la conférence a été Madame Tamari Matchutadze, directrice du Service de Recherche et professeur à l’Université d’Etat Chota Roustaveli de Batoumi (Géorgie). La conférence qu’elle a présentée a porté le public dans un captivant voyage historique, culturelle et sociale à travers la Géorgie.
Madame Cristina Rusiecki, critique de théâtre et journaliste culturel a parlé d’une communauté très intéressante, celle d’Ouchgouli ou Usgguli, une communauté qui habite les plus hauts villages d’Europe avec des coutumes aussi surprenantes que singulières. Monsieur Cătălin D. Constantin, éditeur et anthropologue, vice-doyen de la Faculté des Lettres à l’Université de Bucarest et hôte de la soirée a recréé un itinéraire qu’une voyageuse française a fait en 1880 en Géorgie, région de Mingrélie. Un siècle et demi après, Cătălin D. Constantin, en fin et enthousiaste observateur, retrace ce voyage afin de découvrir les changements géographiques et civilisationnels.

Proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”
Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita plăcere de a anunţa startul proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”, proiect cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Parteneri în acest demers ne sunt Facultatea de Litere a Universității din București, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Uniunea Arhitecților din România și Asociația „Redescoperă Istoria”.
Proiectul urmăreşte valorificarea patrimoniului cultural material al Capitalei prin digitizarea și introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar. Pe lângă aceasta, proiectul propune realizarea unei hărți, a unei expoziții organizate la Muzeul Municipiului Bucureşti – la Palatul Suţu. Expoziția va fi însoțită de un catalog și o serie de ateliere pentru elevi și studenți, menite să facă cunoscute aceste importante elemente ale identităţii urbane.
Atingând mai multe domenii de interes: istorie și memorialistică, artă plastică, antropologie, paleografie, proiectul presupune fotografierea și fișarea fiecărei cruci cu scopul de a se evidenția funcția acestora, multe fiind unice în peisajul bucureștean.
Obiectivul general este valorificarea patrimoniului cultural local al Bucureştiului în beneficiul comunităților locale aflate în proximitatea crucilor din piatră. Păstrarea acestor cruci în cadrul comunităților are o deosebită importanță în identificarea comportamentelor locuitorilor acestor locuri, obiceiuri care s-au pierdut într-o perioadă atât de îndepărtată încât nici măcar nu se mai vorbește despre ele. D
iversitatea scopului pentru care au fost ridicate crucile din piatră este un motiv pentru cercetarea îndeaproape a acestor prime monumente de for public din spațiul românesc. Atât memoria locului cât și mesajele pe care aceste cruci le trimit către cei din viitor fac din acestea mărturii ale unor locuri profund transformate în secolele care au trecut.
Scopul proiectului este să identifice și să pună în valoare crucile din piatră din București pentru a deveni subiecte de cercetare, de identificare a modalităților de transmitere a mesajului, a modalităților de memorializare a unor evenimente petrecute în perioada medievală și modernă românească, a modalităților de rezolvare a unor situații critice, ale unor promisiuni sau modul de evidențiere a unor comportamente etc. atât pentru cei care studiază istoria, geografia și antropologia urbană cât și în rândul comunităților locale în cadrul cărora se găsesc aceste obiective pentru conștientizarea unor importante elemente care țin de identitate locală. Identificarea amplasamentelor initiale ale crucilor și motivația mutării acestora sunt elemente care oferă informații asupra unor stadii ale transformărilor urbane ale Bucureștiului prin investigarea unor importante vestigii ce stau martore ale vieții urbane. Se constată că în majoritatea cazurilor acestor cruci din piatră, memoria colectivă nu mai funcționează, evidențiindu-se fenomenul uitării în cadrul comunităților, majoritatea celor intervievați neavând un răspuns în privința scopului cu care a fost ridicată crucea, menționând doar „că le știu acolo din totdeanuna”. Oamenii își exprimă păreri legate de motivul pentru care au fost ridicate crucile din piatră, majoritatea afirmând că au rol comemorativ de cenotaf, marcând locul în care cineva și-a pierdut viața, și un procent extrem de mic menționând că ar putea marca limitele unei proprietăți – un hotar. Scopul proiectului este recuperarea memoriei acestor cruci prin cercetarea, descifrarea incripțiilor, identificarea elementelor cu caracter istoric și artistic și diseminarea concluziilor cercetărilor către membrii comunităților în mijlocul cărora se găsesc prin intermediul atelierelor cu elevi și studenți. Aceste obiective pot intra în circutul turistic, devenind astfel obiective pe traseele de vizitare și participând activ la procesul de branding local.
Mai multe detalii pe site-ul Muzeului Municipiului București.
Programarea examenelor pentru sesiunea de toamnă 2022-2023
Licență
Programări restanțe Asistență managerială și administrativă An I [actualizat 01.09.2023]
Programări restanțe Limba și literatura română – O limbă și literatură modernă An II [actualizat 06.09.2023]
Programări restanțe Studii europene [actualizat 12.09.2023]
Programări restanțe Limba și literatura română – Limba și literatura modernă An I [actualizat 11.09.2023]
Programări restanțe Literatura universală și comparată – O limbă și literatură modernă An II [actualizat 04.09.2023]
Programări restanțe Etnologie An I [actualizat 31.08.2023]
Programări restanțe Asistență managerială și administrativă
Programări restanțe Științe ale informării și documentării
Programări restanțe Comunicare și Relații Publice An I IF [actualizat 05.09.2023]
Programări restanțe Comunicare și Relații Publice An II IF [actualizat 04.09.2023]
Masterat
Programări restanțe Didactici ale disciplinelor filologice An I
Programări restanțe Etnologie antropologie culturală și folclor An I [actualizat 04.09.2023]
Programări restanțe Lingvistică teoretică și aplicată An I [actualizat 01.09.2023]
Programări restanțe Studii literare An I [actualizat 01.09.2023]
Programări restanțe Teoria și practica editării An I [actualizat 01.09.2023]
Programări restanțe Managementul informației și al documentelor
Programări restanțe Gestionarea informației în societatea contemporană
Programări restanțe Consultanță și Expertiză în Publicitate An I [actualizat 11.09.2023]
Programări restanțe Modele de Comunicare și Relații Publice An I [actualizat 04.09.2023]
Programări restanțe Cultură și politică în context european și internațional
Restanță și mărire de notă pentru cursul Literatura de exil și migrație
Subiect – Forme ale solitudinii
Restanță Etică – masterat; Profesor: Conf.dr. Alexandru Nicolae
Condiții de promovare: aceleași ca în sesiunea anterioară
Deadline: 13 septembrie, ora 12.30 (PM). Lucrările se vor încărca (click –> aici. )
Anunț făcut de către Prof.univ.dr. Andra Vasilescu – Restanță REIA Semestrul I
Examenul de restanță constă în redactarea unui eseu academic pe o temă propusă de profesor pornind de la cele 3 texte selectate de studenți. În redactarea eseului studenții trebuie să demonstreze că au citit și au înțeles cele trei texte, precum și faptul că au capacitatea de a redacta un text academic conform principiilor discutate la curs.
Texte pentru studiu și baremul de corectare
Despre ritualistica funerară românească
Înmormântarea pe Valea Slănicului Moldovei
The Funerary Ritual in Maramures – A Hermeneutic Perspective
- Criterii de evaluare
Cursurile de vară de limba română, cultură și civilizație românească, ediția a LXI-a
Facultatea de Litere a Universității din București găzduiește, în perioada 23 iulie – 6 august 2023, a LXI-a ediție a Cursurilor de vară de limba română, cultură și civilizație românească. Școala de Vară a Universității din București reprezintă cea mai veche inițiativă a unei universități românești de a promova limba și cultura română în lume. De-a lungul a peste jumătate de secol, cursurile de vară ale Universității din București și-au câștigat un binemeritat prestigiu prin participarea a numeroase cadre didactice universitare din țară și străinătate, precum și a unor distinși academicieni, oameni de cultură, artiști. Manifestările anuale datează din anii ’60, când marele lingvist Alexandru Rosetti a inițiat acest demers la Sinaia, continuat vreme îndelungată de profesorul Boris Cazacu.
Ediția din acest an se bucură de un număr-record de participanți, aproape 50, din țări precum (în ordine alfabetică): Bulgaria, Canada, China, Coreea, Croația, Egipt, Elveția, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Marea Britanie, Nigeria, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, Statele Unite ale Americii și… (nealfabetic) România și Republica Moldova.