Category: Uncategorized

 

Cristian-Mihai Iancu   (Masteratul Lingvistică teoretică și aplicată, anul al II-lea)

Coord.: conf. univ. dr. Isabela Nedelcu

 

Probabil tuturor, de-a lungul timpului, forma anumitor cuvinte din limba română ne-a ridicat probleme și ne-a determinat să apelăm la diverse cărți de cultivare a limbii sau la DOOM pentru a fi siguri că nu greșim. Mulți dintre noi foarte probabil au deschis o astfel de lucrare și pentru a verifica pronunția cuvântului stat, în sintagme precum stat de funcții/funcțiuni sau stat de plată/de salarii, întrucât auzim frecvent atât varianta stat, cât și ștat.

Ca să ne lămurim și noi care este forma corectă și care este raportul dintre normă și uz, am consultat câteva surse bibliografice și am aplicat un chestionar pentru a vedea preferința vorbitorilor pentru o variantă sau alta. Chestionarul a avut 948 de respondenți proveniți din diferite regiuni ale țării, de diferite vârste, din mediul urban și din cel rural.

Conform DEX 2009, stat „listă, tabel” provine din lat. status (cu sensurile fr. état). Cuvântul este înregistrat atât în DOOM³, cât și în edițiile anterioare numai cu forma stat, chiar dacă variația stat/ștat este mai veche în limbă (vezi DLR, s. v. stat, unde se dau atestări cu ambele forme în structuri ca stat de plată, stat de funcții). Și Mioara Avram, în cartea Cuvintele limbii române între corect și incorect (2001, p. 138), ne atrage atenția că varianta ștat, deși este foarte larg răspândită, nu reprezintă forma literară a cuvântului.

Dar care ar fi motivul pentru care există în limbă variația între grupul consonantic inițial st- și șt-? Theodor Hristea, în articolul „Stres” și familia lui lexico-frazeologică (1981, p. 8), explică faptul că pe măsură ce un cuvânt își lărgește sfera de întrebuințare, și sfera semantică a acestuia devine mai vastă. Acesta observă, la mai multe cuvinte care încep cu grupul consonantic st-, că vorbitorii tind să utilizeze rostirea „hipergermană” prin pronunțarea grupului drept șt- (ștres, ștart, ștand, ștrangula etc.), chiar dacă această pronunție nu este justificată din punct de vedere etimologic. Nici cuvântul stat nu a fost ocolit de această variație de pronunție.

Pentru a verifica ce formă este preferată de vorbitori, chestionarul pe care l-am aplicat a vizat două structuri similare utilizate în domeniul economic: stat de salarii și stat de funcțiuni. Rezultatele privind variația de pronunțare a acestui cuvânt sunt interesante: pentru sintagma stat de funcțiuni, cei mai mulți respondenți au ales forma înregistrată în DOOM³, însă, pentru sintagma stat de salarii, mai mulți respondenți au ales forma incorectă a acestuia, respectiv ștat.

Deși la prima vedere se poate spune că vorbitorii au avut tendința să facă o diferență între cele două structuri, totuși, în momentul în care structurile au fost plasate în aceeași propoziție, se observă că cei mai mulți au ales să utilizeze în ambele contexte aceeași formă, probabil pentru a fi consecvenți. În plus, se observă că majoritatea vorbitorilor au optat pentru forma recomandată de toate cele trei ediții ale DOOM-ului:

Rezultatele chestionarului confirmă așadar cele spuse de Mioara Avram în lucrarea citată, chiar și după 21 de ani de la publicarea ei, și anume că forma ștat, deși incorectă, este larg răspândită în rândul vorbitorilor. Acest fapt nu este însă un argument pentru a încuraja folosirea formei incorecte ștat.

 

Bibliografie

Avram, Mioara, 2001, Cuvintele limbii române între corect şi incorect, Chişinău, Cartier.

Hristea, Theodor, 1981, „Stres” și familia lui lexico-frazeologică, în „România literară”, nr. 51 din 17 decembrie 1981, p. 8.

DEX 2009 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2009.

DLR = Academia Română, Dicționarul limbii române, serie nouă, tomul X, partea a V-a, Litera S (spongiar‒swing), București, Editura Academiei Române, 1994.

DOOM³ = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2021.

 

 

UNIHUB – Societatea Antreprenorială Studențească lansează competiția de proiecte adresate studenților și asociațiilor studențești pentru promovarea antreprenoriatului și a societății antreprenoriale studențești pentru anul 2022.

La ediția de anul acesta, competiția va susține patru proiecte cu maximum 2.500 de lei/ proiect. Cheltuieli eligibile: cheltuieli cu cazarea, cheltuieli cu asigurarea mesei, cheltuieli de transport, cheltuieli de logistică – cheltuieli materiale, cheltuieli de editare, multiplicare și alte asemenea.

Termenul-limită pentru depunerea proiectelor studențești este luni, 18 iulie 2022, iar dosarele de aplicație pot fi transmise la unihub@unibuc.ro. Fișa de aplicație poate fi descărcată de aici.

Finanțarea va fi asigurată din proiectul CNFIS-FDI-2022-0167 „Studenți astăzi, antreprenori mâine – sprijinirea inițiativelor de afaceri ale studenților și absolvenților UB” (BUSISNESSSTUDENT).

Mai multe detalii cu privire la apelul pentru proiecte adresate studenților și asociațiilor studențești pentru promovarea antreprenoriatului și a societății antreprenoriale studențești în cadrul UNIHUB – Societatea Antreprenorială Studențească pot fi consultate în documentul disponibil aici.

O expoziție realizată de Ambasada Irlandei în România

Curator: Cătălin D. Constantin

 

Primăria Municipiului Sighișoara

Piața Muzeului 7, Sighișoara

24 iunie  – 20 noiembrie 2022

2022 marchează 125 de ani de la publicarea romanului  lui  Bram  Stoker,  Dracula,  cel  mai  cunoscut  roman  horror  al literaturii mondiale. Dracula avea să fie cel mai ecranizat personaj din istoria omenirii, cu peste 300 de filme în care devine erou. Anul 2021 a însemnat 90 de ani de la premiera filmului Dracula, demult un film clasic, unde Béla Lugosi, născut în Transilvania, joacă rolul principal. 2022 înseamnă, de asemenea, 100 de ani de la premiera altei capodopere a cinematografiei, Nosferatu. Simfonia groazei, peliculă a regizorului expresionist german F. Murnau. Sunt pretexte alăturate cronologic, binevenite ca Ambasada Irlandei în România să organizeze o expoziție cu titlul De la Dublin în Transilvania: genealogii ale romanului Dracula de Bram Stoker, care va fi prezentă la Sighișoara între 24 iunie și 20 noiembrie 2022.

Expoziția pune alături imagini cu caracter foarte diferit: gravuri istorice, manuscrise cu valoare documentară, dar și mai multe fotografii făcute de curatorul expoziției, Cătălin D. Constantin, în Transilvania de astăzi, care par − deși nu sunt − rupte de curgerea timpului și desprinse din chiar scenografia romanului lui Bram Stoker. Apoi, fotografii de arhivă evocând atmosfera Dublinului în care a trăit autorul, sau câteva cadre din ecranizări arhicunoscute ale romanului. Expoziția a fost concepută ca o juxtapunere de imagini, din registre diferite. Rolul ei nu e acela de a pune în oglindă povestea romanului cu povestea istorică a lui Vlad Țepeș. Acest lucru a fost făcut deja de multe ori, în mod cât se poate de convingător.

Romanul Dracula a stârnit controverse. Continuă să aibă admiratori înfocați, la 125 de ani de la publicarea lui. Dar are, mai departe, și detractori. Sunt istorici care acuză „deturnarea” și manipularea istoriei, uitând că ficțiunea și istoria sunt domenii diferite și au legi diferite. Povestea din roman e o ficțiune gotică frumoasă. Traseul celebrității romanului, trecând prin filmografie, e cu totul altă poveste, nu mai puțin interesantă, creatoare de mituri moderne. Dracula avea să devină cel mai cunoscut mit modern, foarte interesant într-o analiză antropologică. Adevărul ficțiunii și cel istoric sunt realități paralele, care se întâlnesc fără a se întâlni. Expoziția evocă, nu documentează, urmărind să sugereze posibile conexiuni între Transilvania reală și cea gotic-fictivă din roman, între atmosfera din Dublinul epocii autorului și felul în care el imaginează un teritoriu existent, dar pe care îl poate doar închipui: Bram Stoker nu ajunge niciodată să pună piciorul în Transilvania reală, deși se documentează în amănunt pentru a scrie romanul. Forța ficțiunii așază peste Transilvania reală o Transilvanie imaginară care capătă putere de realitate, pentru că astăzi publicul larg nu poate gândi Transilvania fără această poveste. Îi datorăm lui Bram Stoker și atmosferei Dublinului fin de siècle această Transilvanie imaginară, fără de care am gândi altfel, astăzi, identitatea Transilvaniei geografice. Istoria și legenda se întrețes la Sighișoara: vechea cetate păstrează o casă în care, se crede, ar fi venit pe lume, în vreme ce tatăl său era în exil în Transilvania, Vlad Țepeș, personajul istoric care l-a inspirat pe Stoker.

La evenimentul de deschidere, care va avea loc vineri, 24 iunie, ora 18.00, în Sala de Festivități a  Primăriei Municipiului Sighișoara, vor participa Excelența Sa Dl. Paul McGarry, Ambasadorul Irlandei în România, scriitorul irlandez Paul Murray, care a publicat foarte mult despre Bram Stoker, dl. Iulian Sârbu, Primarul Municipiului Sighișoara, precum și dl. Cătălin D. Constantin, antropolog, conferențiar la Universitatea din București și  curator al expoziției.

Evenimentul este organizat de Ambasada Irlandei în România, în parteneriat cu Primăria Municipiului Sighișoara și Facultatea de Litere a Universității din București.