La Géorgie, le pays entre neige et oranges

Le 27 juillet 2023, dans l’imposant décor du Palais Sutu, l’une des plus anciennes résidences aristocratiques de Bucarest, actuellement le Musée de la Municipalité de Bucarest, l’Université de Bucarest avec l’Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale  ont organisé la conférence « La Géorgie, le pays entre nuage et oranges ». C’était une invitation pour le public large à une aventure historique, culturelle et sociale à travers la Géorgie.

Monsieur Mohamed Ketata, directeur régional de l’AUF-ECO a ouvert la soirée en parlant du réseau universitaire très dynamique de cette région ainsi que de la mobilité universitaire et les échanges intellectuelles et culturels qu’on encourage et promeuve.  

L’invitée principale de la conférence a été Madame Tamari Matchutadze, directrice du Service de Recherche et professeur à l’Université d’Etat Chota Roustaveli de Batoumi (Géorgie). La conférence qu’elle a présentée a porté le public dans un captivant voyage historique, culturelle et sociale à travers la Géorgie.

Madame Cristina Rusiecki, critique de théâtre et journaliste culturel a parlé d’une communauté très intéressante, celle d’Ouchgouli ou Usgguli, une communauté qui habite les plus hauts villages d’Europe avec des coutumes aussi surprenantes que singulières.  Monsieur Cătălin D. Constantin, éditeur et anthropologue, vice-doyen de la Faculté des Lettres à l’Université de Bucarest et hôte de la soirée a recréé un itinéraire qu’une voyageuse française a fait en 1880 en Géorgie, région de Mingrélie. Un siècle et demi après, Cătălin D. Constantin, en fin et enthousiaste observateur, retrace ce voyage afin de découvrir les changements géographiques et civilisationnels.      

 

Mohamed KETATA, Directeur régional AUF-ECO, ©crédit photo: Nicu Ilie

Proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”

Muzeul Municipiului Bucureşti are deosebita plăcere de a anunţa startul proiectului „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București”, proiect cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Parteneri în acest demers ne sunt Facultatea de Litere a Universității din București, Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, Liceul Teoretic „Ady Endre”, Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, Uniunea Arhitecților din România și Asociația „Redescoperă Istoria”.

Proiectul urmăreşte valorificarea patrimoniului cultural material al Capitalei prin digitizarea și introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar. Pe lângă aceasta, proiectul propune realizarea unei hărți, a unei expoziții organizate la Muzeul Municipiului Bucureşti – la Palatul Suţu. Expoziția va fi însoțită de un catalog și o serie de ateliere pentru elevi și studenți, menite să facă cunoscute aceste importante elemente ale identităţii urbane.

Atingând mai multe domenii de interes: istorie și memorialistică, artă plastică, antropologie, paleografie, proiectul presupune fotografierea și fișarea fiecărei cruci cu scopul de a se evidenția funcția acestora, multe fiind unice în peisajul bucureștean.

Obiectivul general este valorificarea patrimoniului cultural local al Bucureştiului în beneficiul comunităților locale aflate în proximitatea crucilor din piatră. Păstrarea acestor cruci în cadrul comunităților are o deosebită importanță în identificarea comportamentelor locuitorilor acestor locuri, obiceiuri care s-au pierdut într-o perioadă atât de îndepărtată încât nici măcar nu se mai vorbește despre ele. D

iversitatea scopului pentru care au fost ridicate crucile din piatră este un motiv pentru cercetarea îndeaproape a acestor prime monumente de for public din spațiul românesc. Atât memoria locului cât și mesajele pe care aceste cruci le trimit către cei din viitor fac din acestea mărturii ale unor locuri profund transformate în secolele care au trecut.

Scopul proiectului este să identifice și să pună în valoare crucile din piatră din București pentru a deveni subiecte de cercetare, de identificare a modalităților de transmitere a mesajului, a modalităților de memorializare a unor evenimente petrecute în perioada medievală și modernă românească, a modalităților de rezolvare a unor situații critice, ale unor promisiuni sau modul de evidențiere a unor comportamente etc. atât pentru cei care studiază istoria, geografia și antropologia urbană cât și în rândul comunităților locale în cadrul cărora se găsesc aceste obiective pentru conștientizarea unor importante elemente care țin de identitate locală. Identificarea amplasamentelor initiale ale crucilor și motivația mutării acestora sunt elemente care oferă informații asupra unor stadii ale transformărilor urbane ale Bucureștiului prin investigarea unor importante vestigii ce stau martore ale vieții urbane. Se constată că în majoritatea cazurilor acestor cruci din piatră, memoria colectivă nu mai funcționează, evidențiindu-se fenomenul uitării în cadrul comunităților, majoritatea celor intervievați neavând un răspuns în privința scopului cu care a fost ridicată crucea, menționând doar „că le știu acolo din totdeanuna”. Oamenii își exprimă păreri legate de motivul pentru care au fost ridicate crucile din piatră, majoritatea afirmând că au rol comemorativ de cenotaf, marcând locul în care cineva și-a pierdut viața, și un procent extrem de mic menționând că ar putea marca limitele unei proprietăți – un hotar. Scopul proiectului este recuperarea memoriei acestor cruci prin cercetarea, descifrarea incripțiilor, identificarea elementelor cu caracter istoric și artistic și diseminarea concluziilor cercetărilor către membrii comunităților în mijlocul cărora se găsesc prin intermediul atelierelor cu elevi și studenți. Aceste obiective pot intra în circutul turistic, devenind astfel obiective pe traseele de vizitare și participând activ la procesul de branding local.

Mai multe detalii pe site-ul Muzeului Municipiului București.

Curs facultativ de scriere creatoare susținut de conf. dr. Simona Popescu

Lista studenților înscriși la cursul facultativ de scriere creatoare poate fi accesată la linkul de mai jos. A fost suplimentat numărul de locuri.

LISTA admisi curs facultativ

Cursurile vor avea loc vinerea, incepind cu ora 16, în amfiteatrul Odobescu, dupa cum urmează:

Simona Popescu – 21 februarie – Curs de deschidere

Florin Iaru – 28 februarie, 6 martie

Ion Manolescu –  13 martie, 20 martie

Ruxandra Cesereanu – 27 martie (3 ore)

Ovidiu Verdes – 3 aprilie si 10 aprilie

Romulus Bucur – 24 aprilie (3 ore)

Lectura publica – scriitori invitati – 8  mai

Facultatea de Litere a Universităţii din București propune în semestrul al II-lea al anului universitar 2019-2020 un curs facultativ de scriere creatoare pentru toți studenții, indiferent de departament sau de anul în care sînt înscriși, de curs ocupîndu-se conf. dr. Simona Popescu. Scriitorii invitați anul acesta (în cîte două săptămîni la rînd) vor fi (în ordine alfabetică): Romulus Bucur, Ruxandra Cesereanu, Florin Iaru, Ion Manolescu și Ovidiu Verdeș. Toți sînt reputați scriitori, cu experiență și în domeniul scrierii creatoare, și ca profesori.

 

Cursul se va tine saptaminal, vinerea, de la ora 16 la ora 18, la amfiteatrul Odobescu.  Cursul are 40 de locuri, acestea se vor ocupa în ordinea înscrierii, care incepe luni, 17 februarie, la ora zece. Pentru inscriere, trebuie sa trimiteti un mail care sa cuprinda numele, specializarea, anul si grupa la adresa de email:  creative_writing@litere.ro. Email-urile care sosesc mai devreme de ora 10.00 nu vor fi luate in calcul.

Inscrierile se inchid pe data de joi, 20 februarie, ora 12.

Cursul are 2 credite suplimentare (Atenție! Creditele suplimentare nu înlocuiesc creditele alocate cursurilor obligatorii, din programa curentă.)

Lansarea volumului “Romanian Literature as World Literature”, luni, 7 mai 2018, ora 16,00, Sala de Consiliu a Facultății de Litere

Vă invităm la evenimentul prilejuit de lansarea volumului “Romanian Literature as World Literature” (coord. Mircea Martin, Christian Moraru, Andrei Terian, Bloomsbury, 2017), luni, 7 mai 2018, la ora 16,00, în Sala de Consiliu a Facultății de Litere (str. Edgar Quinet, nr. 5-7, parter).

Vor vorbi cu acest prilej:
Mircea MARTIN
Christian MORARU
Andrei TERIAN
Caius DOBRESCU

Moderator:
Carmen MUȘAT

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Peisaj indigen şi grădini exotice la Palatul Suțu, joi, 1 martie 2018, ora 18.30

Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu vă invită joi, 1 martie 2018, ora 18:30, la Conferința ”Peisaj indigen şi grădini exotice. Friedrich Rebhuhn şi peisagism în secolul XX” cu Alexandru Mexi.

Ajuns din întâmplare pe meleagurile româneşti pe la începutul secolului trecut, Friedrich Rebhuhn rămâne până în ziua de astăzi unul dintre cei mai (sau poate chiar cel mai!) prolifici peisagiști ai României. Pasionat deopotrivă de horticultură, arta grădinilor, dar şi de arhitectura urbană, Rebhuhn contribuie la amenajarea sau remodelarea unor faimoase grădini publice sau private din Bucureşti sau aiurea: Grădina Kiseleff, Grădina Cişmigiu, Parcul Palatului Cotroceni, Parcul Castelului Peleş etc. Deşi planurile sale nu sunt puse în aplicare, acesta se ocupă şi de proiectarea Grădinii Botanice de la Bucureşti, a Parcului Coloanei Fără Sfârşit de la Târgu Jiu şi de altele asemenea. Amenajează o grădină japoneză în Cişmigiu şi o expoziţie de flori exotice în Parcul Carol, realizează studii de urbanism şi de ecologie şi se ocupă de conservarea peisajelor naturale româneşti.
Pentru că primăvara va începe cu o prelegere despre grădini, prezentarea conferinței este însoțită de cele mai interesante fotografii de epocă care surprind arta florală şi arta grădinilor de la început de secol, nu doar în Capitală, ci şi în alte oraşe din ţară.

Alexandru Mexi este peisagist, a urmat un master în studii culturale şi în prezent este doctorand, cu o temă despre rolul parcurilor publice în istoria Europei şi a României. Pasionat de istoria grădinilor, Alexandru Mexi s-a implicat în mai multe proiecte culturale şi de cercetare din ţară şi din străinătate, ţinând prelegeri, publicând articole ştiinţifice sau de popularizare a artei şi istoriei, itinerând expoziţii şi organizând mai multe tururi ghidate. În 2017, a publicat cartea „Grădinile Castelului Peleş. Mitologie dinastică şi peisaj cultural” (ed. Simetria), iar în prezent coordonează un proiect cultural interdisciplinar intitulat „Prin parcurile publice. Despre patrimoniul cultural al României Moderne”.

Evenimentul este parte din seria de Conferințelor de joi

Următoarea conferință:

Joi, 8 martie 2018, ora 18:30 –  ”Popasuri erotice în Bucureștii cântecelor de lume” cu Nicolae Constantinescu.

Coordonare conferințe: Cătălin D. Constantin