Category: Conferintele Centrului de Lingvistica Teoretica si Aplicata

 

Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere continuă ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Conferințele se vor desfășura în continuare în format online, pe platforma Google Meet.

Întâlnirea din 18 februarie 2022 îl are ca vorbitor pe Cristinel Munteanu, dr. în filologie şi dr. în filosofie. C. Munteanu este prof. univ. dr. habil. la Universitatea „Danubius” din Galați și director al Centrului de Hermeneutică „Simboluri și Texte” de la aceeași universitate. Este afiliat la Școala Doctorală de Filologie din cadrul IOSUD Universitatea din Pitești. A publicat Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale (2007), Lingvistica integrală coşeriană. Teorie, aplicații și interviuri (2012), Frazeologie românească. Formare și funcționare (2013), Tradition and Innovation in Language and Linguistics. A Coserian Perspective (2017), Problema sensului la John Dewey. Premise pentru constituirea unei hermeneutici integrale (2019); este, de asemenea, autorul a peste 150 de articole de specialitate.

Conferința prezentată de Cristinel Munteanu este intitulată Vorbitorul și interpretările sale greșite (cu referire specială la decodarea aberantă în expresie lingvistică).  După trecerea în revistă, însoțită de exemple, a mai multor tipuri de greșeli lingvistice rezultate din interpretările eronate pe care unii vorbitori le dau (în diverse situații) unor fapte lingvistice, expunerea se va concentra asupra decodării aberante (un concept semiotic lansat de Umberto Eco în anul 1965), cu referire specială la manifestările lingvistice ale acesteia.

Data și ora

Data: joi, 17 februarie 2022

Ora: 18.00

Link: https://meet.google.com/wvp-funy-gbz

Conferința se va înregistra.

Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere continuă ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Din pricina situației epidemiologice, conferințele se vor desfășura în continuare online, pe platforma Google Meet.

Întâlnirea din 8 aprilie 2021 o are ca invitat pe Marcela Ciortea, conferențiar doctor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Conferința prezentată de Marcela Ciortea este intitulată Despre infinitiv, în traducerea românească a lui Dimitrie Cantemir la Stimuli uirtutum, fræna peccatorum, de Andreas Wissowatius.

Marcela Ciortea este absolvent al Facultății de Litere, Limbi clasice (latină și greacă veche), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1995). Este doctor în Filologie (2004), specializarea Limba română, cu teza Modurile nepersonale în Divanul lui Dimitrie Cantemir (Magna cum laude); coordonator CP I, Dr Sabina TEIUȘ, Academia Română, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară Sextil Pușcariu din Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Data și ora

Data: joi, 8 aprilie 2021

Ora: 18.00

Link: https://meet.google.com/cfn-rwoo-iue

Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere continuă ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Din pricina situației epidemiologice, conferințele se vor desfășura în continuare online, pe platforma Google Meet.

Întâlnirea din 25 februarie 2021 îl are ca vorbitor pe Ioan Milică, profesor de lingvistică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, în prezent și director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Conferința prezentată de Ioan Milică este intitulată „Creativitatea lingviștilor: cum ne imaginăm vorbitorul?”. Milică propune, în lumina a trei lecturi: Ferdinand de Saussure, Noam Chomsky și Charles Fillmore, trei studii de caz privind proiectarea unui vorbitor ideal. Mai precis, „vorbitorii” construiți în semiologia lingvistică modernă sunt repere euristice grație cărora modelările lingvistice dezvoltă putere explicativă.

 

Data și ora

Data: joi, 25 februarie 2021

Ora: 18.00

Link: https://meet.google.com/juy-zrzd-xrp

Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere continuă ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Din pricina situației epidemiologice, conferințele se vor desfășura în continuare online, pe platforma Google Meet.

Primul vorbitor din 2021 este dr. Verginica Barbu Mititelu, cercetător științific la Research Institute for Artificial Intelligence (Academia Română) care va prezenta conferința „CoRoLa. Accesul la textele scrise și la cele orale”.

Data: joi, 21 ianuarie 2021

Ora: 18.00

Link de acces: https://meet.google.com/tzf-gqci-awb

---

Despre CoRoLa (preluat din https://corola.racai.ro/)

Proiectul CoRoLa (Corpusul de referință pentru limba română contemporană) a debutat în 2014 ca program prioritar al Academiei Române și a fost încredințat Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” din București (ICIA) și Institutului de Informatică Teoretică din Iași (IIT). Corpusul conține texte diverse, datând din 1989 și până astăzi, scopul creării acestuia fiind să ofere o imagine obiectivă a limbii române actuale scrise și vorbite. Corpusul este deschis utilizării publice prin intermediul a două interfețe pentru căutare în date de tip text și una pentru căutare în date de tip audio. Domeniile principale de utilizare a corpusului CoRoLa sunt: studii lingvistice; modelarea limbajului pentru procesarea automată a limbii române; dezvoltarea de modele de traducere; învățarea limbii; indexare și recuperare inteligentă și multi-criterială de informație textuală și orală; clasificare semantică de volume mari de date (text și audio); extragere de cunoștințe din date (text și audio); rezumare automată de documente; sisteme de întrebare-răspuns; recunoaștere și sinteza automată a vorbirii; etc.

Dezvoltarea corpusului a urmat standardele și bunele practici internaționale și reflectă toate stilurile funcționale ale limbii (cu denumirile în engleză, conform metadatelor textelor, Imaginative, Science, Journalistic, Law, Administrative, Memoirs, Blogpost), acoperă patru domenii generale (Arts&Culture, Nature, Science, Society). Acestea din urmă sunt clasificate în 70 de subdomenii.

Colectarea datelor s-a făcut în baza unor protocoale semnate cu furnizorii de texte, deținători ai drepturilor de proprietate intelectuală asupra textelor la care ne-au oferit acces (vezi secțiunea Parteneri).

Textele sunt însoțite de metadate și au fost supuse unui lanț de prelucrare ce combină preprocesare manuală asistată de computer și procesare complet automată.

Curățarea (eliminarea elementelor ce nu aparțin textului – antete, note, titluri, cuprins etc. – din documente), verificarea utilizării corecte a diacriticelor și introducerea lor automată atunci când a fost nevoie, precum și crearea metadatelor pentru fiecare document s-au realizat folosind instrumente de procesare dezvoltate intern. Ulterior, datele au fost segmentate la nivel de propoziție și de cuvânt, adnotate morfosintactic, lematizate, grupurile sintactice au fost identificate. În plus, fișierele audio și traducerile lor au fost aliniate (la nivel de fonem, silabă și cuvânt).