Author: Bogdan
Conferințele Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată: Marcela CIORTEA: „Despre infinitiv, în traducerea românească a lui Dimitrie Cantemir la „Stimuli uirtutum, fræna peccatorum”, de Andreas Wissowatius”, joi, 8 aprilie 2021, ora 18.00
Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere continuă ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată. Din pricina situației epidemiologice, conferințele se vor desfășura în continuare online, pe platforma Google Meet.
Întâlnirea din 8 aprilie 2021 o are ca invitat pe Marcela Ciortea, conferențiar doctor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Conferința prezentată de Marcela Ciortea este intitulată Despre infinitiv, în traducerea românească a lui Dimitrie Cantemir la Stimuli uirtutum, fræna peccatorum, de Andreas Wissowatius.
Marcela Ciortea este absolvent al Facultății de Litere, Limbi clasice (latină și greacă veche), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1995). Este doctor în Filologie (2004), specializarea Limba română, cu teza Modurile nepersonale în Divanul lui Dimitrie Cantemir (Magna cum laude); coordonator CP I, Dr Sabina TEIUȘ, Academia Română, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară Sextil Pușcariu din Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Data și ora
Data: joi, 8 aprilie 2021
Ora: 18.00
Apariție editorială – „Time regained. World Literature and Cinema”, autor conf. dr. Delia Ungureanu
Disciplinele care se ocupă cu studiul literaturii mondiale și respectiv al filmului mondial s-au dezvoltat în ultimii 30 de ani în paralel, în absența recunoașterii similarităților care stau la baza ambelor și a modurilor în care ar avea de învățat una de la cealaltă. “Time Regained” nu merge dinspre literatură înspre film, ci se construiește simultan în ambele câmpuri. Cei șapte regizori discutați în această carte – Andrei Tarkovsky, Akira Kurosawa, Martin Scorsese, Raúl Ruiz, Wong Kar-wai, Stephen Daldry și Paolo Sorrentino – sunt și scriitori sau au o educație literară, iar filmele lor reprezintă un mod aparte de a înțelege lumea atât prin literatură, cât și prin film. Aceste filme propun moduri de interpretare a literaturii la care studiile literare nu ar fi putut ajunge cu propriile metode.
“Time Regained” analizează felul în care regizorii construiesc o lume onirică prin intermediul literaturii și reinventează tehnicile narative ale scriitorilor cu care se află în dialog. Printre aceștia, îi regăsim pe suprarealiștii francezi, pe moderniști precum Marcel Proust, Virginia Woolf și Marguerite Yourcenar, dar și pe o serie de precursori ai acestora, precum Dante și Cao Xueqin. Prin acest proces, regizorii șterg granița dintre film și literatură, dintre național și mondial, dintre vis și realitate.
“Time Regained dezvăluie baza comună a diferitelor medii artistice și câmpuri de studiu care sunt în mod tradițional văzute ca distincte. Printr-o serie de lecturi revelatoare ale unor regizori structural preocupați de literatură, Delia Ungureanu aduce la suprafață conexiunea organică dintre film și literatura modernă, mergând până la originile filmului, inclusiv la Proust și suprarealiști. Printr-o analiză fascinantă a imaginației cinematografice a lui Proust și Breton și a regizorilor cu vână literară de la Georges Méliès la Wong Kar-wai și Martin Scorsese, această extraordinară și captivantă carte deschide noi direcții atât pentru studiile de literatură mondială, cât și pentru cele de film.”
(David Damrosch, Ernest Bernbaum Professor and Chair, Department of Comparative Literature Director, Institute for World Literature, Harvard University)
“Ocupându-se de artiști și scriitori precum Marcel Proust, Raúl Ruiz, Andrei Tarkovsky, Marguerite Yourcenar, Akira Kurosawa și Wong Kar-wai printre alții, această excepțională carte creează dialoguri transmediale care cuprind cu adevărat întreaga lume. Pe fiecare pagină aproape ne așteaptă o nouă aventură artistică.”
(Michael Wood, the Charles Barnwell Straut Class of 1923 Professor of English and Comparative Literature, Princeton University
[Biblioteca de Litere] Memento Iosif Vulcan, 180 de ani de la naștere
Apariție editorială – „Romanian Humour”, editori Mihaela-Viorica Constantinescu, Stanca Măda, Răzvan Săftoiu
Romanian Humour, editori Mihaela-Viorica Constantinescu, Stanca Măda, Răzvan Săftoiu, Editura Tertium, Cracovia, 2020. ISBN: 978-83-61678-06-9 (https://tertium.edu.pl/en/publications/humour-and-culture-series/romanian-humour.html)
Volumul dedicat umorului românesc (primul publicat în limba engleză) este rezultatul colaborării unor profesori și cercetători de la Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea din București și de la Institutul I. Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române. Volumul, cu 21 de capitole grupate în 5 părți, face parte dintr-o serie inițiată de Editura Tertium în 2010 – Humour and Culture (Umor și cultură).
Perspectivele din care este abordat umorul în volum sunt diverse: lingvistice, antropologice, sociologice și literare, reflectând importante direcții de analiză actuale ale acestui fenomen complex. Autorii analizează o mare varietate de forme discursive: conversații private, comunicarea la locul de muncă, comunicarea online, caricaturi și articole din presa umoristică, fragmente de emisiuni TV și radiofonice, dezbateri parlamentare, glume etnice, texte literare (care acoperă o lungă perioadă de timp, de la Istoria ieroglifică la literatura postmodernă) etc.
Cuprins
Part one: An overview of Romanian humour 19
Mihaela-Viorica Constantinescu, Violeta Ioana Rus, Romanian humour in a nutshell 21
Sonja Heintz, Stanca Măda, Răzvan Săftoiu, An overview on individual differences in humour related traits in Romania 41
Part two: Humour in the media 55
Mihaela-Viorica Constantinescu, Framing war in the humorous press 57
Mihaela Viorica Constantinescu, Pictorial verbal interplay in Romanian cartoons 89
Stanca Măda, Interpreting humorous adverts in online media 115
Stanca Măda, Building identity in humorous media interactions 127
Adrian Stoicescu, Comical intertextual memes as a tool in cultures of protest 151
Stanca Măda, Construction and negotiation of humorous meaning in radio journalistic texts 173
Raluca Sinu, Subtitling humour: The case of phrase play, 189
Part three: Humour in everyday conversation and institutional interaction 205
Răzvan Săftoiu, On the sequential organisation and functions of laughter 207
Stanca Măda, Sources and functions of humour in workplace settings 235
Gabriela Chefneux, Humour in institutional talk in Romania – A comparative analysis 259
Răzvan Săftoiu, Romanian parliamentary debates. Humorous action and interaction 283
Part four: Ethnic humour 301
Timea Prosan, Noemi Tudor, Ethnic identity in jokes with Hungarians and Romanians 303
Violeta Ioana Rus, A multimodal analysis of conventional humorous structures on sensitive topics within rural communities in Romania 319
Romulus Bucur, Histories and signs: on semiotic manipulation in Romanian folk jokes 343
Part five: Humorous approaches in literature and cultural studies 357
Cristina-Ioana Dima, The Philosopher’s smile and the Devil’s laughter. Values of humour in Dimitrie
Cantemir’s early writings 359
Rodica Maria Ilie, Dadaism – the art of kynical and cynical humour 381
Eugen Istodor, Why Ion Luca Caragiale lost his sense of humour and how the communists brought it back 399
Liliana Hoinărescu, Intertextual irony and humour in Romanian postmodern literature 431
Elena Buja, Humour in intercultural encounters 463