Author: Bogdan

In memoriam Mircea Frânculescu

(12.03.1944 – 7.02.2023)

 Societatea de Științe Filologice anunță cu mare tristețe dispariția domnului dr. Mircea Frânculescu, secretar general al Societății, personalitate de excepție a filologiei românești.

Cu o activitate de peste 50 de ani în cadrul Societății, Mircea Frânculescu a condus ca redactor-șef adjunct și, ulterior, ca redactor-șef, revistele Limba și literatura română (pentru elevi) și Limbă și literatură (pentru profesori).

Specialist în retorică și istoria retoricii românești, Mircea Frânculescu s-a remarcat prin activitatea de editor al scrierilor oratorice românești, îngrijind ediții precum Retorică românească. Antologie (Editura Minerva, 1980), Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă (EȘE, 1984), Analize de text (SSF, 2019).

„Fără a fi o simplă modă, deși uneori întâlnim și tendințe de acest gen, redescoperirea retoricii reprezintă un fenomen dialectic, produs de reacția față de atitudinea de ignorare sau de negare a artei cuvântului” (Prefață la Retorică românească. Antologie, 1980).

 ***

Programul funeraliilor

Miercuri, 8.02.2023, ora 16.00: depunerea trupului neînsuflețit la Capela Bellu Ortodox

Joi, 9.02.2023

– ora 13.00: slujbă de rămas bun, Capela Bellu Ortodox

– seara, depunerea trupului neînsuflețit la Capela Cimitirului Dumbrava, Buzău

Vineri, 10.02.2023, ora 11.00: înmormântare, Cimitirul Dumbrava, Buzău

 Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj

Invitat: Dana Bunescu, monteuză, sound designer, regizor

26 ianuarie 2023, orele 15.00-18.00

Sala de Consiliu, parter, Facultatea de Litere, Universitatea din București

 

În anii ’90 și 2000, arhivele au fost considerate în spațiul românesc atât modalități de a prezerva și de a accesa istoria recentă, cât și un subiect pentru polemici generate de statutul public al acestora și accesul la materiale care documentau episoade traumatice ale istoriei recente. Dimensiunea românească a Holocaustului, crimele regimului comunist, crimele împotriva minorităților etnice și discriminările pe motive religioase și de gen au fost teme invocate în discursul public despre arhive. Din punct de vedere istoric, acestea au fost entități supuse unor efecte ale puterii politice, generate de ideologii dominante din spațiul social, expuse unor sisteme de control asupra reprezentărilor trecutului recent. În acest context, o abordare critică a materialelor de arhivă care documentează episoade traumatice ale istoriei recente poate fi regăsită în cadrul mediilor de expresie artistică de origine fotografică, precum cinemaul found footage și filmele care folosesc arhivele fie prin utilizarea intensivă a montajului, fie ca punct de pornire pentru construcția unor narațiuni destinate să ofere o perspectivă critică asupra istoriei.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj își propune discutarea rolului arhivelor în filmele care abordează critic perioade traumatice ale istoriei recente autohtone. Sub forma unor seminarii interactive, vor fi analizate modurile în care cineaștii români s-au raportat la complexitatea materialelor de arhivă atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales din punct de vedere practic. Arhivele pot fi considerate adevărate formațiuni discursive, traversate de forțe politice, sociale și tehnologice, pentru care reprezentarea istoriei recente devine o sarcină dificilă, ce nu poate fi realizată fără o interogare a posibilităților de expresie specifice fiecărui mediu de arhivare și fără o discuție mai amplă despre posibilitatea mediului cinematografic de a transforma materialele de arhivă prin narațiuni provocatoare din punct de vedere formal.

 

Seminarul inaugural, susținut de Cezar GHEORGHE, lector Studii de Film la SD SITT/CESI și coordonator al proiectului, în data de 14 decembrie 2022, orele 16.00-18.00, a avut în prim-plan reevaluarea rolului pe care arhivele îl joacă în cinemaul found footage românesc de după 1990, și statutul special al documentelor audiovizuale precum fotografii, filme, clipuri video, înregistări de sunet, adesea instrumentalizate ideologic, cu o puternică încărcătură politică.

Înregistrarea seminarului poate fi accesată la adresa: https://youtu.be/BRMmtBpuNk8.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj a continuat cu întâlnirea din 9 ianuarie 2023, la care a participat regizorul Radu JUDE, a cărui filmografie a devenit esențială pentru modul provocator și inovator din punct de vedere formal în care utilizează materialele de arhivă.

Înregistrarea seminarului poate fi accesată la adresa:

https://www.youtube.com/watch?v=gGGsKtiDcdA

---

Seminariile Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj sunt deschise publicului larg, fiind desfășurate în cadrul proiectului Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul CERV – European Remembrance 2021, ID proiect: 101051106, desfășurat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (Facultatea de Litere, Universitatea din București), coordonat de Universitatea Sapienza din Roma (Consorzio Sapienza Innovazione), și având ca parteneri instituționali din alte state membre UE – Eotvos Lorand Tudomanyegyetem, Istituto Luigi Sturzo, Municipality Cinisello Balsamo.

Proiectul Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories are ca scop cultivarea unei reflecții comune asupra rolului pe care legislațiile din istoria recentă referitoare la rasă, etnie, gen, religie (i.e. legi antisemite, represiune politică, persecutarea persoanelor LGBT+) afectează viețile cetățenilor europeni. Proiectul investighează efectele discriminărilor etnice, religioase și de gen sub regimuri politice autoritare, totalitare și democratice, cu un focus asupra efectelor biografice ale acestor evenimente istorice. În perioada interbelică, dar și cea postbelică, aprobarea unor reforme naționale destinate să discrimineze întregi categorii ale populației, să le priveze de egalitatea în fața legii, a afectat viața emoțională și personală a acelor categorii de oameni și a distrus legături personale (deportări abuzive ale populației, familii divizate etc.). Reamintirea istoriilor personale va fi folosită ca un mijloc de a spori conștientizarea în rândul generațiilor tinere a efectelor negative pe care discriminările de sorginte etnică, religioasă și de gen le pot avea asupra vieții indivizilor.