Ștefan Dumitraș
LLR-LLM, anul I
De câțiva ani, o bună parte din vorbitorii nativi ai limbii române folosesc un neologism frapant, un împrumut care nu pare să îmbogățească cu adevărat componenta semantică a limbii noastre. Verbul a impacta a pătruns întrucâtva previzibil în vocabularul actual și, din cauza excentricității sale formale, generează îndoieli cu privire la posibilitățile de adaptare la specificul limbii române.
Cuvântul nu pare un împrumut de ultimă oră stricto sensu. Derivate ale acestuia au pătruns de mai bine de 30 de ani în dicționare, dar cuvântul de bază a fost normat în lexicoanele autohtone abia la începutul secolului nostru și, de atunci, a suferit transformări la nivel semantic.
Trebuie spus de la bun început că nicio ediție a DEX-ului nu înregistrează verbul a impacta. În schimb, fiecare ediție include substantivul impactare, cuvânt cu utilizare strict medicală, provenit din franțuzescul impaction. Prin impactare, se înțelege „menținerea în contact strâns a două suprafețe, a două fragmente de oase fracturate”, iar utilizarea adecvată a neologismului se realizează numai în contexte precum „impactare dentară” sau „impactare osoasă” (DEX 2016, s.v. impactare). Cuvântul a fost semnalat pentru prima dată – alături de substantivul înrudit impactor – în suplimentul DEX din 1988 (DEX‑S 1988, s.v. impactare, impactor). Privind diacronic, definiția termenului de specialitate nu a suferit modificări sau întregiri de la prima atestare în dicționar, fapt care demonstrează că vocabula are o frecvență foarte mică, limitată la cercul restrâns al chirurgilor.
Situația etimologică și ocurența lui impactor nu se disting prin nimic de coordonatele lexicografice ale cuvântului impactare. Termen, de asemenea, francez, impactor semnifică dispozitivul care efectuează impactarea („aparat folosit pentru impactarea fragmentelor osoase prin prinderea în șuruburi”; DEX 2016, s.v. impactor). Derivatele sunt explicate similar și în Marele dicționar de neologisme, încă de la prima ediție a lucrării (MDN 2000).
Potrivit Trésor de la Langue Française informatisé, originea celor două cuvinte înrudite se fundamentează pe etimonul latinesc impactio, cu înțelesul de „șoc” sau de „ciocnire, coliziune”. În limba franceză, spre deosebire de echivalentul românesc, semantica substantivului impactare este ușor extinsă, dar nu depășește nici aici sfera medicinei.
Pe lângă cele două derivate indicate anterior, Micul dicționar academic include și verbul tranzitiv a impacta, definit astfel: „a menține în contact strâns două suprafețe, două fragmente de oase fracturate etc.” (MDA 2003, vol. III, MDA 2010, vol. I, s.v. impacta). Așa cum reiese din MDA, prima atestare a cuvântului este înregistrată chiar în manuscrisul dicționarului, ceea ce arată că, în primul deceniu al secolului al XXI‑lea, lexemul era puțin cunoscut. Din nou, accepția strict medicală a termenului nu a permis circulația acestuia în alte registre de limbă. Totuși, de vreme ce verbul a fost înregistrat, se poate subînțelege că acesta se bucura de o utilizare concretă și regulată în medicină. Îl găsim, de asemenea, integrat în MDN (2000, 2008), dar fără definiție.
Totuși, cea mai importantă probă în legătură cu statutul verbului rămâne încorporarea acestuia în ultima ediție a DOOM-ului (ediția a III‑a, 2021). Cuvântul, fiind o intrare nouă, nu era de găsit în edițiile anterioare, așa cum nici derivatele impactare și impactor nu au fost vreodată introduse. DOOM3 fixează deci statutul de verb al cuvântului, indică sumar paradigma acestuia („ind. prez. 1 sg. impactez, 3 impactează; conj. prez. 1 sg. să impactez, 3 să impacteze”), dar nu îi atribuie, cum e firesc, de altfel, într-un asemenea dicționar, nicio semnificație. Ar trebui (sub)înțeles că intrarea consacră sensul medical deja cunoscut? Sperăm că absența aspectului semantic va fi compensată de următoarea ediție a DEX-ului printr‑o riguroasă determinare a înțelesului.
Dacă judecăm la nivel livresc, am avea certitudinea că verbul a impacta are o semnificiație specializată și imuabilă. Recent însă, termenul în cauză a obținut un sens nou, cu totul diferit de cel atestat până acum. Internetul abundă în articole de presă care dezvăluie accepția neobișnuită: „1 din 2 români iese la restaurant rar sau foarte rar din cauza prețurilor tot mai ridicate ale alimentelor ce impactează și pe cele din restaurante” (forbes.ro), „Decizia despre care vă vorbesc vă impactează pe toți cei care sunteți executați silit de către bănci” (antena3.ro), „Arhitectura este un catalizator al societății moderne și ne impactează mai mult decât am crede” (jurnalul.ro), „Gata, eu o să fiu regizor și o să încerc să impactez pozitiv viețile oamenilor!” (iqool.ro), „Focurile sunt vizibile din satelit și impactează zeci de mii de animale” (wall‑street.ro) etc.
Înțelegem din exemplele de mai sus că a impacta a dobândit sensul de „a influența”, „a afecta” sau de „a exercita o influență asupra unui lucru sau asupra cuiva”. O astfel de utilizare s‑a răspândit mai ales în discursul juridic și în cel corporatist, dar găsim mențiuni analoage și în texte de psihologie. La o primă vedere, suntem tentați să afirmăm că semnificația verbului medical a fost denaturată prin jargonizare. În fond, fragmentele de mai jos extrase din dicționare englezești dovedesc că este vorba de un calc lingvistic.
Sensul neatestat în dicționare preia modelul verbului englez to impact on/upon. Primul sens menționat de Longman Dictionary of Contemporary English Online este ‘to have an important or noticeable effect on someone or something’ (ldoceonline.com), care, după cum ușor se poate observa, coincide cu „a avea (exercita) o influență asupra unui lucru”. Dicționarul dă indicația ‘〈used〉 especially 〈in〉 American English’, informație care dezvăluie filiera prin care sensul a pătruns în limba română. Macmillan Dictionary și Oxford Learnerʼs Dictionary cuprind definiții similare, motiv pentru care nu redăm in extenso glosele. Alte dicționare – într‑adevăr, lipsite de acreditare științifică – încadrează verbul la categoria cuvintelor argotice.
Așadar, privind în ansamblu toate extrasele, întrebuințarea actuală a verbului a impacta devine justificabilă. Influența recentă a limbii engleze asupra românei, care se manifestă mai ales prin împrumuturi și calcuri lingvistice, pare să fie motivul apariției verbului în cauză. Trebuie avută în vedere și perpetua nevoie de eficiență în discurs, care impune găsirea unor soluții nu întotdeauna rezonabile sau care au aparența excentricității. Fenomenul nu este prezent doar în limba română. Contexe echivalente sunt redate și în alte limbi neolatine, după cum urmează:
a) În franceză, spre exemplu, regăsim situațiile: „Le service de métro ne sera que très partiellement impacté par la grève” [„Serviciul de transport cu metroul nu va fi decât parțial afectat (a se citi: impactat) de grevă”] (leparisien.fr) sau „Explosion des prix au supermarché: qui sera le plus impacté?” [„Explozia prețurilor la supermarket: cine va fi cel mai afectat? (a se citi: impactat)?”] (levif.be).
b) În spaniolă, acest sens a fost deja acceptat și poate fi consultat în Diccionario de la lengua española (s.v. impactar): „hacer impacto en alguien o algo” [„a avea impact asupra cuiva sau asupra unui lucru”]. O simplă căutare prin presa spaniolă lămurește asupra condiției semantice: „La confesión de un jugador que impacta al fútbol español” [„Confesiunea unui jucător care tulbură (a se citi: impactează) fotbalul spaniol”] (chile.as.com), „A mí lo que me deja el coronavirus es que realmente sí impactamos a los animales, sí impactamos a la selva” [„Ce mi‑a lăsat de înțeles coronavirusul este că noi realmente stingherim (a se citi: impactăm) animalele, chiar stingherim (a se citi: impactăm) jungla”] (ngenespanol.com).
c) Limba italiană utilizează un echivalent direct pentru acest verb, și anume impattare. Dicționarul Trecanni îl definește ca „avere un determinato impatto, un evidente effetto” [„a avea un impact determinat, un efect evident”], iar drept exemplu consemnează: „decisioni che impattano sull’ambiente” [„decizii care stingheresc/distrug (a se citi: impactează) mediul”]. Notăm că sensul este secundar, căci impattare are, de obicei, înțelesul de „a sfârși un joc cu egalitate”. Găsim în presă: „Come impattare sulla società attraverso l’intelligenza artificiale?” [„Cum să impactezi societatea prin intermediul inteligenței artificiale?”] (ilbolive.unipd.it) sau „Non è facile impattare in un campionato come la Serie A” [„Nu este ușor să ai impact (a se citi: impactezi) într‑un campionat cum e seria A”] (fiorentinanews.com).
Observăm că majoritatea limbilor romanice au asimilat verbul. Acest fapt arată că impunerea termenului în română nu ar fi arbitrară – cuvântul se poate adapta la specificul limbii noastre.
Susținem că verbul a impacta, în ciuda sonorității sale artificiale, silite, îndeplinește, între altele, o condiție fundamentală pentru a fi asimilat în vocabularul limbii române, și anume eficiența. Deși are parte de un succes considerabil, acest fapt nu îi arogă statutul de cuvânt legitim, nefiind acceptat și normat corespunzător. Mai mult, acesta se află în concurență cu termenul a afecta, care a consacrat deja semnificația presupus nouă a lui a impacta. Până la ediția viitoare a DEX-ului, anglicismul rămâne „suspendat”, iar fiabilitatea sa, imprecis de formulat.
Bibliografie
DEX 1998 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II‑a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
DEX 2009 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2009.
DEX 2016 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2016.
DEX‑S 1988 = Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistică din București, Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române [DEX‑S], București, Editura Academiei Române, 1988.
DOOM3 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2021.
Longman Dictionary of Contemporary English Online (ldoceonline.com/dictionary); data ultimei accesări: 7 aprilie 2023.
Macmillan Dictionary, versiunea online, publicată la adresa: macmillandictionary.com; data ultimei accesări: 7 aprilie 2023.
MDA 2003 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Micul dicționar academic, vol. III: I–Pr, București, Editura Univers Enciclopedic, 2003.
MDA 2010 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Mic dicționar academic, vol. I: A–Me, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010.
MDN 2000 = Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2000.
MDN 2008 = Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, ediția a X‑a, București, Editura Saeculum, 2008.
Oxford Learnerʼs Dictionary, versiunea online, publicată la adresa: oxfordlearnersdictionaries.com; data ultimei accesări: 7 aprilie 2023.
Trecanni, dicționar explicativ italian, versiunea online („Vocabolario on line”), publicată la adresa: treccani.it/vocabolario/; data ultimei accesări: 16 aprilie 2023.
Trésor de la Langue Française informatisé (atilf.atilf.fr); data ultimei accesări: 7 aprilie 2023.