Mădălina Ghiugan (LLR-LLM, anul al III-lea)
Coord.: conf. univ. dr. Isabela Nedelcu
Din DOOM3 (2021), aflăm că, pe lângă substantivele de gen masculin sabrer („scrimer specializat în probele de sabie” ‒ DEX) și gardian („persoană însărcinată cu paza sau cu supravegherea unui local, a unei instituții, a unui oraș etc.; paznic, strajă” ‒ DEX), s-au creat, cu ajutorul sufixelor moționale -ă și -că, și s-au admis substantivele corespondente feminine sabreră și gardiancă.
Fiind vorba de activități pe care le fac în special bărbații, se pune problema dacă într‑adevăr formele de feminin sabreră și gardiancă se utilizează și cât sunt de frecvente.
Pentru a observa dacă în uz se manifestă tendința de feminizare a substantivelor sabrer și gardian, am aplicat următorul chestionar:
Rezultatele chestionarului la care au răspuns 103 subiecți arată că tendința de păstrare a masculinului sabrer și gardian este mai mare decât cea a utilizării femininului sabreră și gardiancă.
Întrebarea pe care ne-o punem este următoarea: De ce o mare parte dintre vorbitori preferă formele de masculin sabrer și gardian, deși acestea se raportează la nume proprii feminine – Maria Popescu și Miruna?
Răspunsul are legătură cu o anumită mentalitate retrogradă (Călărașu 2002: 213), feminizarea fiind văzută ca o tendință populară, cu un puternic caracter familiar, chiar peiorativ (Ușurelu 2011: 26).
Perceperea genului masculin ca generic și prestigios, economia în limbaj (Pețan 2003: 249), dar și exercitarea în mod tradițional a meseriilor sau a ocupațiilor de persoane de sex masculin justifică reticența pentru feminizarea substantivelor sabrer și gardian.
Totuși, rezultatele chestionarului indică faptul că substantivul feminin sabreră este utilizat destul de frecvent (43,7% în raport cu 56,3% pentru forma sabrer), față de gardiancă (7,8% în raport cu 92,2% pentru forma gardian). E de menționat că, pe lângă femininul gardiancă, în uz se înregistrează și gardiană, formă neinclusă în DOOM3: „În același timp, potrivit lui Ryabchuk, o altă […] gardiană nu l-a lăsat să iasă din fabrică” (timpul.info), „ea este cunoscută a fi o gardiană feroce” (hotnews.ro).
Dintre gardiancă și gardiană, substantivul gardiană pare să fie mai des folosit. Astfel, motorul de căutare Google afișează pentru femininul gardiancă aproximativ 6.120 de rezultate, iar pentru gardiană, aproximativ 40.200 de rezultate.
După cum se poate observa și din discuția pe marginea celor două substantive, feminizarea substantivelor care denotă nume de ocupații sau de meserii este mai mult sau mai puțin acceptată de către vorbitori. Pe de o parte, există vorbitori care tind să folosească în continuare masculinul pentru exprimarea meseriei sau a ocupației unei persoane de gen feminin, iar pe de altă parte, vorbitori care utilizează substantivele feminine nou create de la substantive masculine, redând astfel, la nivel gramatical, realitatea extralingvistică în care o persoană de gen feminin exercită o meserie. Discuția rămâne deschisă. Tu ce alegi?
Bibliografie
Călărașu, Cristina, 2002, Dinamica numelor de profesiuni în limba română actuală, în Gabriela Pană Dindelegan (coord.), „Aspecte ale dinamicii limbii române actuale”, București, Editura Universității din București, p. 207-224.
DEX = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2009.
DOOM3 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2021.
Pețan, Aurora, 2003, Feminizarea în limba română, în „Ovidius University Annals of Philology”, vol. XIV, p. 245‑250, accesibil online la https://www.researchgate.net/publication/364344203_Feminizarea_in_limba_romana.
Ușurelu, Camelia, 2011, De la sintaxă la semantică, București, Editura Universității din București.