Lucia Păsărar (LLR-LLM, anul al III-lea)
Coord.: conf. univ. dr. Isabela Nedelcu
Împrumuturile lexicale sunt, prin definiție, un corp străin în limba care le găzduiește. De cele mai multe ori sunt asimilate cu dificultate și nu e de mirare, mai ales când acestea au o formă nefirească pentru sistemul noii limbi. Nici substantivele terminate la singular în sunetul i (vocală sau semivocală, marcat grafic prin i sau y), pe care le-a adoptat mai recent limba noastră nu fac excepție. Dacă valoarea de semivocală a lui i la final de cuvânt este totuși ceva mai des întâlnită în română (de exemplu în pui, tei), valoarea de vocală în același context este mai rară. Faptul de a lua ca reper sunetul final reprezintă mai degrabă o încercare de grupare în aceeași clasă a unor substantive cu un comportament și cu origini foarte diverse. Câteva dintre cuvintele care compun această clasă eterogenă sunt boy, broccoli, derby/derbi, grafitti, guarani, pecari, la care se adaugă buzuki, emoji, origami, sushi sau tsunami pe care DOOM3 le înregistrează în plus față de ediția precedentă (DOOM2). Trei aspecte prin care se disting substantivele de tipul celor puse în discuție și care ridică probleme vorbitorului sunt modul de articulare, încadrarea într-o clasă de gen și numărul.
În privința modului de atașare a articolului hotărât, norma în vigoare se află mai degrabă în contra direcției de astăzi a uzului. Chiar dacă noua ediție a DOOM-ului propune atașarea articolului la finalul cuvântului, fără cratimă, în boyul, derbyul, kiwiul, deci și în exemple similare precum jacuzziul și partyul, un chestionar aplicat unui număr de 100 de persoane de diferite vârste arată că recomandarea dicționarului are un caracter pur convențional, nereflectând preferința vorbitorilor. Se pare că tendința curentă este cea de atașare a articolului definit prin cratimă atunci când vine vorba de împrumuturi, cu atât mai mult dacă literele finale sunt neobișnuite (cum este y). Din totalul celor care au completat chestionarul, în enunțul „Azi mă voi bucura de beneficiile jacuzzi-ului/jacuzziului”, 64% dintre respondenți au preferat varianta jacuzzi-ului, în timp ce în enunțul „Party-ul/Partyul se ține în aer liber” varianta party-ul a fost aleasă de mai mult de 90% dintre vorbitori, iar acestea sunt doar două dintre exemple.
O altă particularitate a acestor neologisme constă în faptul că pot apărea nearticulate în contexte în care substantivele tipice românești cer articolul definit. În cazul substantivelor broccoli și sushi, care aparțin sferei gastronomice, rețetele culinare și articolele de nutriție ilustrează o serie de utilizări aparte. În structura „Broccoli este consumat și apreciat de italieni de secole întregi” (Facebook, 15.11.2021), broccoli se află în poziția de subiect, deci ar trebui să fie articulat, dacă ar respecta sintaxa românească. Înlocuind substantivul împrumutat cu unul din limba română, observăm că nu se poate spune „Cartof este consumat și apreciat…”, ci trebuie să apară forma articulată cartoful. Același fenomen se constată în contextul „Conopida și broccoli se spală, se rup buchețele și se pun la fiert în apă cu sare” (pofta-buna.com, 6.02.2022), cu atât mai evident cu cât broccoli este coordonat cu substantivul articulat definit conopida. Sushi apare, de asemenea, nearticulat în poziții sintactice în care un substantiv obișnuit este însoțit de articol: „la noi în țară sushi a început să-și facă loc printre preferințele culinare” (www.restograf.ro, 14.02.2020) și „Cine iubește sushi?” (Facebook, 24.03.2019). Faptul că -i final este vocalic îl determină pe vorbitor să simtă forma ca fiind „articulată” (ca în castraveții), ceea ce îi permite să o folosească cu un singur -i, deci fără articol, în locul formei articulate, rar folosite, înregistrate în DOOM3, broccoliul sau sushiul. Substantivele neologice în -i au un comportament gramatical special. În acest sens, într-un articol dedicat substantivului graffiti, scris înainte de apariția celei de a III-a ediții a DOOM-ului, Rodica Zafiu (2019) remarca faptul că „descrierea minimală a cuvântului permite contexte de tipul există graffiti, aceste graffiti, multe graffiti” și că „urmând indicaţiile normative, vorbitorii recurg la o folosire invariabilă, adjectivală, în construcţii care evită flexiunea: arta graffiti, fenomenul graffiti, mişcarea graffiti etc.”
Genul este un alt aspect care merită atenție când vine vorba de substantivele neologice terminate în –i pentru că, în cazul multora dintre acestea, e greu de stabilit cărui gen îi aparțin. Dificultatea cea mai mare în stabilirea genului apare în cazul substantivelor defective de număr. De exemplu, curry, guarani (cu sensul de „limbă”), somali (cu sensul de „limbă”) sau sushi sunt incluse în DOOM3 ca substantive neutre, deși lipsește forma de plural, care să indice clar genul. Probleme de încadrare într-o clasă de gen pune și substantivul origami, fără formă de plural în DOOM3, dar care se întâlnește în uz cu pluralul în -uri („vom face origami-uri” ‒ www.gokid.ro; „gheișele, origamiurile și vestimentația excentrică a locuitorilor fac parte din farmecul acestei țări” ‒ www.dertour.ro), ceea ce susține încadrarea în clasa neutrului (a se vedea și un context în care substantivul este însoțit de articolul indefinit singular precum „Putem dedica un origami fantastic lui Dart Vader” ‒ ro.maisonjardin.net). Pot crea dificultăți în stabilirea genului și substantivele defective de singular, cum sunt soffioni și ravioli (potrivit DOOM3, soffioni este neutru, iar ravioli este masculin). Alte substantive numărabile, în -i la singular, cu pluralul în -uri, sunt, evident, de genul neutru: derby/derbi (cu variantele grafice de plural derbyuri/derbiuri), jacuzzi (pl. jacuzziuri), organdi (pl. organdiuri), penalti (pl. penaltiuri), safari (pl. safariuri), sari (pl. sariuri), tsunami (pl. tsunamiuri).
Și în privința categoriei gramaticale a numărului, unele substantive neologice în -i au un comportament special. Dacă în italiană cuvintele broccoli și graffiti reprezintă formele de plural pentru broccolo și graffito (Façon 1963), româna le-a asimilat ca forme folosite în principal cu valoarea de singular, structurile un broccoli, un graffiti sau cele în care aceste două substantive intră în relație cu verbe la numărul singular fiind destul de uzuale. În DOOM2, graffiti apare ca substantiv neutru plural, în timp ce în DOOM3 , în acord cu uzul, graffiti este înregistrat ca substantiv neutru cu pluralul graffitiuri. Prin contrast atât cu graffiti, cât și cu broccoli, substantivele confetti și ravioli (Façon 1963), de exemplu, nu au fost supuse aceluiași proces de schimbare, ci și-au păstrat numărul (plural).
Legat, de asemenea, de număr, se mai remarcă în cazul unor împrumuturi, încadrate la genul neutru, oscilația în uz între pluralul cu -uri și pluralul identic cu forma de singular. Atât emojiuri, cât și emoji apar în uz ca forme de plural ale lui emoji (DOOM3 recomandă doar emojiuri), așa cum variantele de plural din uz graffiti și graffitiuri corespund singularului graffiti (deși în DOOM3 apare doar forma graffitiuri; vezi și Zafiu 2019), iar origami și origamiuri corespund singularului origami (în DOOM3 origami apare ca invariabil).
Substantivele neologice despre care am discutat sunt, înainte de toate, diferite unele față de celelalte și, mai ales, diferite față de substantivele românești. Faptul că în utilizarea lor intră în competiție mai multe modalități de articulare sau de realizare a pluralului e un semn că ele nu sunt complet adaptate la limba română, iar vorbitorii, așa cum am putut observa, se bucură din plin de această „libertate”.
Bibliografie
DOOM2 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005.
DOOM3 = Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (coord. Ioana Vintilă-Rădulescu), ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Univers Enciclopedic Gold, 2021.
Façon, Nina (coord.), 1963, Dicționar italian-român, București, Editura Științifică.
Zafiu, Rodica, 2019, Graffiti, în „Dilema Veche”, nr. 801, 27 iunie ‒ 3 iulie, https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/tilc-show/graffiti-627815.html