Apelul la publicare pentru cea de-a VI-a ediție a Conferinței Internaționale de Antropologie Urbană, care va avea loc la București, în perioada 13-14 noiembrie 2020, se prelungește până la data de 1 iulie 2020. 
Muzeul Municipiului București, Facultatea de Litere a Universității din București, Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu” din București, România, Universitatea din Valladolid, Spania, Ambasada Spaniei în România anunță organizarea celei de-a șasea ediții a Conferinței Internaționale de Antropologie Urbană, cu tema Spații publice: locuri ale orașului, locuri ale memoriei, la București, în zile de 13 – 14 noiembrie 2020.
Un oraș poate fi citit așa cum citești o carte. Locul literelor e luat de clădiri, de structura de străzi, de semnele lăsate de timp pe construcții, de felul în care se perindă oamenii prin oraș și se mișcă vehiculele în spațiul urban. Orașele sunt un amestec de oameni și clădiri, iar relația dintre comunitate și spațiul construit e mai complicată decât pare la prima vedere. Oamenii construiesc clădirile, iar clădirile și spațiile dintre ele compun, în timp, orașele. Orașele, odată construite, capătă identitate, influențează decisiv felul de a fi, de a se purta, de a gândi al oamenilor care le locuiesc. Relația dintre o comunitate și spațiul ei are nuanțe multiple, stratificate, uneori de nebănuit la prima vedere.
Tema celei de-a VI-a ediții a Conferinței de Antropologie Urbană se construiește în jurul relațiilor dintre spațiile publice ale orașelor, oamenii care le traversează și comunitatea care le-a creat, într-o lectură antropologică.
În The City Assembled, Spiro Kostoff arată că, deși spațiul public este un concept destul de neclar, și că, deși foarte adesea este greu de trasat o limită fermă între public și privat, două aspecte ale vieții urbane susțin pertinența ideii de spațiu public. Traversăm orașul pentru a ne întâlni prietenii sau cunoscuții, afirmă S. Kostof, la banca din parc, în piața mare sau în fața catedralei. Dar toată lumea, adaugă el, are dreptul de a traversa sau întârzia în spațiile publice, așa că în acestea poți întâlni pe oricine, iar gesturile necunoscuților pot fi impredictibile. Spațiul public este, în primul rând, o scenă a vieții cotidiene, a familiarului și a ineditului în egală măsură, iar libertatea de acțiune, precum și dreptul de a rămâne inactiv în acest locuri țin intrinsec de caracterul lor de teritorii ale vieții cotidiene.
De cealaltă parte, spațiile publice sunt scene ale ritualurilor. Ele găzduiesc activități comunitare, foarte diferite între ele – de la concerte și festivaluri până la ceremonii religioase, celebrări istorice și politice sau, altădată, execuții publice. De aceea, spațiile publice poartă însemnele memoriei orașului. Felul în care sunt concepute, structurate, înfrumusețate cu monumente de for public, capabile să glorifice momente sau personaje ale istoriei locului, dă seama de acest caracter ritualic al spațiului public.
Realitate cu o geometrie fluctuantă, spațiul public este martorul continuităților și al rupturilor, al istoriei modelor și modelelor arhitecturale, conținând totodată imaginile volatile ale societăților care l-au creat sau l-au cunoscut într-o anumită secvență de timp. Ca în romanele lui Honoré de Balzac, care nu separă descrierile teritoriilor de cele ale comunităților care le dau contur, memoria locurilor este, în fapt, memoria celor care le-au luat în posesie la un moment dat. Iar jaloanele acestei memorii sunt monumentele, înțelese ca liant între generații, instrument de declanșare a fluxului amintirilor și artefact înălțat împotriva perisabilității lucrurilor. Coloanele, statuile și arcurile de triumf ale antichității sunt înlocuite în prezent cu alte tipuri de dispozitive, menite să facă prezentă absența, să readucă fragmente din ziua de ieri în cea de astăzi.
Spațiul public poate da naștere unei pletore de interpretări din domeniile cele mai diverse, de la istorie la arhitectură și urbanism, de la sociologie și antropologie urbană până la filosofie politică, geocritică sau științe ale comunicării.
Tema mare a conferinței va fi dezvoltată în patru axe, organizate în secțiuni diferite:
- Spații, locuri și discursuri publice. Piețe, străzi, parcuri, monumente de for public;
- Viața cotidiană a spațiilor publice;
- Spațiile publice și ritualurile;
- Textele despre oraș și orașele din texte.
Memoria, scria S. Freud în Civilizația și neajunsurile ei, este structurată ca un oraș. Exemplul pe care îl propune e Roma, pentru că Roma păstrează straturi diferite ale dezvoltării trecute. La un secol de Freud putem întoarce termenii comparației. Un oraș e ca memoria, conservă straturi diferite ale dezvoltării trecute, iar spațiile publice așază reflectorul, mai puternic sau mai discret, pe aceste vieți supraetajate ale orașului.
Calendar:
15 mai 2020 – termenul pentru predarea rezumatelor (max 4.000 de semne)
30 mai 2020 – comunicarea selecției
15 septembrie 2020 – termenul final pentru predarea lucrărilor (max 30.000 de semne)
Vă rugăm să trimiteți rezumatele și lucrările la adresa: antropologie@muzeulbucurestiului.ro.
Rezumatele pot fi în limbile engleză, spaniolă, franceză sau română.
Lucrările susținute vor fi publicate în Revista de Antropologie Urbană.
Prezentările vor avea loc în limbile engleză, spaniolă, franceză sau română.
Coordonator al Conferinței de Antropologie Urbană: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin
Comitetul de Organizare este alcătuit din:
Eliana Radu, Maria Sfrijan, Silvia Zamfir (Muzeul Municipiului București);
conf. univ. dr. Cristina Bogdan, conf. univ. dr. Alexandra Crăciun (Facultatea de Litere a Universității
din București);
prof. univ. dr. Augustin Ioan (Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu” din București);
prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (Universitatea din Valladolid).
Comitetul științific este alcătuit din:
Adrian Majuru, dr. Dan Pîrvulescu, dr. Vasile Opriș (Muzeul Municipiului București);
prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (Universitatea din Valladolid);
prof. univ. dr. Carmen Mușat, conf. univ. dr. Cristina Bogdan,
conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin (Facultatea de Litere a Universității din București);
prof. univ. dr. Sorin Vasilescu (Universitatea de Urbanism și Arhitectură „Ion Mincu”);
prof. univ. dr. Doina Ruști, dr. Andreea Răsuceanu (membri invitați).
Conferința nu presupune taxă de participare.
The Bucharest Municipal Museum, The Faculty of Letters of the University of Bucharest, the “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture of Bucharest, Romania, and the University of Valladolid, Spain, are proud to announce the 6th edition of the International Conference of Urban Anthropology, with the theme Public spaces: places of the city, places of memory, in Bucharest, November 13th – 14th 2020.
A city can be read just as one reads a book. The ‘letters’ of this book are buildings, street plans, marks left on constructions over time, by the way people walk around the city, and by how vehicles move about in urban spaces. Cities are a mixture of people and buildings, and the relationship between community and the constructed space is more complicated than it may appear at first glance. People make buildings, and, over time, these constructions and the spaces in-between form cities. Once built, cities gain identity. They decisively influence the way of being, acting, and thinking of people who inhabit them. The relationship between a community and its space features multiple nuances, stratified, and sometimes not apparent at first.
The 6th Edition of the Conference of Urban Anthropology focuses on an anthropological reading of the relationships between the public spaces of cities, the people who traverse them and the communities that created them.
In The City Assembled, Spiro Kostoff shows that, although public space is a rather unclear concept, and that, even though it is often difficult to trace a clear line between public and private, two aspects of urban life support the pertinence of the idea of public space. We cross the city to meet friends or acquaintances, S. Kostof states, at a park bench, in the square, or in front of the cathedral. But everyone, he adds, can choose when and how they arrive, thus exposing themselves to unpredictable situations: one can meet anyone, and encounter the gestures of strangers. Public space is, first of all, a stage for daily life, for the familiar and the unusual in equal manner. The freedom to act or to remain inactive is intrinsically linked to the nature of public spaces as territories of day-to-day life.
On the other hand, public spaces are stages for rituals. They host a wide variety of community activities – from concerts and festivals to religious ceremonies, historical or political celebrations or, in older times, public executions. This is why public spaces carry the marks of the city’s memory. The way these spaces are conceived, structured, embellished with monuments, capable of glorifying moments or characters belonging to the place’s history, underlines this ritualistic character of public spaces.
A reality with fluctuating geometry, the public space is a witness of continuities and ruptures, of the history of architectural fashions, trends and archetypes, while also containing the volatile images of societies that created it or knew it during a particular sequence of time. As in Honoré de Balzac’s novels, foregoing the separation of territory descriptions from descriptions of the communities that shaped them, the memory of places is, in fact, the memory of those who, at one point, took on these spaces. And the landmarks of this memory are monumental, perceived as a link between generations, an instrument to prompt the flux of memories and an artefact risen against the perishability of things. The columns, statues and arches of antiquity are nowadays replaced with other types of structures meant to make absence present, and to bring the fragments of yesterday into today.
Public space can give birth to a plethora of interpretations from the most varied fields, from history to architecture and urbanism, from sociology and urban anthropology to philosophy, politics, geocriticism and sciences of communication.
The main theme of the Conference will be split into four axes, organised in different sections:
- Squares, streets, parks, monuments. Spaces, places and public speeches;
- Daily life of public spaces;
- Public spaces and rituals;
- Writings on cities and cities in writings.
Memory, S. Freud wrote in Civilisation and Its Discontents, is structured like a city. The example he proposes is Rome, because Rome maintains the different layers of past developments. One century after Freud, we can reverse the terms of the comparison. A city is like memory, it conserves different layers of past developments and public spaces shine the spotlight, more or less discretely, on these superposed lives of the city.
DEADLINES
May 15th 2020 – Deadline for the abstracts (max 4.000 characters)
May 30th 2020 – Conclusion of abstract selection and communication to selected authors
September 15th 2020 – Deadline for final papers (max 30.000 characters)
Abstracts and papers will be in English, Spanish, French or Romanian.
Please, send the abstracts and the final papers to: antropologie@muzeulbucurestiului.ro.
The presentations held will be published in the Urban Anthropology Magazine.
Presentations will be in English, Spanish, French or Romanian.
Coordinator of the Conference: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin
The Organising Committee is composed of: Eliana Radu, Maria Sfrijan, Silvia Zamfir (The Bucharest Municipal Museum); prof. univ. dr. Augustin Ioan (The “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture); conf. univ. dr. Cristina Bogdan; conf. univ. dr. Alexandra Crăciun (The Faculty of Letters of the University of Bucharest); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (University of Valladolid).
The Scientific Committee is composed of: dr. Adrian Majuru; dr. Dan Pîrvulescu; dr. Vasile Opriș (The Bucharest Municipal Museum); prof. univ. dr. Mercedes Cano Herrera (University of Valladolid); prof. univ. dr. Carmen Mușat; conf. univ. dr. Cristina Bogdan; conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin (The Faculty of Letters of the University of Bucharest); prof. univ. dr. Sorin Vasilescu (The “Ion Mincu” University of Urbanism and Architecture); prof. univ. dr. Doina Ruști; dr. Andreea Răsuceanu (external members).
The Conference will be free access.