Decorarea profesorului Sorin Alexandrescu de către Casa Regală a României cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler

În data de 25 octombrie 2017, cu ocazia celei de a 96-a aniversări a Regelui Mihai I al României, Sorin Alexandrescu, profesor emerit al Universității din Amsterdam și profesor asociat la Universitatea din București, directorul fondator al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler. Ceremonia de decorare a avut loc la Palatul Regal din București, în Sala Tronului, iar Ordinul a fost înmînat de către Alteța Sa, Principesa Margareta.

Ordinul „Coroana României” a fost instituit de către Casa Regală a României și recompensează meritele cetățenilor români și străini care au contribuit în mod substanțial la dezvoltarea și la consolidarea României, prin acțiuni publice sau prin excelență în profesie.

Profesorului Sorin Alexandrescu i-a fost decernată medalia cu următoarea motivare: „La împlinirea a opt decenii de viață, pentru întreaga sa operă publicistică, ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea semioticii și a istoriei ideilor. Pentru activitatea editorială importantă pe care a avut-o la conducerea International Journal of Romanian Studies, jurnal științific prin care a diseminat valorile României din exil către întreaga lume. Pentru activitatea sa universitară reluată după 1989 în România și pentru contribuția la restaurarea și redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare, focar al științei universitare bucureștene.”

 

Sorin Alexandrescu

Profesor emerit la Universitatea din Amsterdam și profesor asociat la Universitatea București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, pe care îl fondează în 2001 și al cărui director este pînă în prezent. De asemenea, a fondat tot aici Școala Doctorală „Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”, pe care a coordonat-o timp de 10 ani începînd cu 2005 (în prezent, este director științific).

A absolvit cursurile Facultății de Litere a Universității din București (UB) în 1959. Între 1963-1966 a fost cercetător la Institutul de Istorie literară al Academiei Române, al cărui director era Gh. Călinescu; ulterior, asistent, apoi lector la Catedra de literatură universală condusă de Tudor Vianu, Facultatea de Litere, UB.

În 1969 este lector de limba și literatura română la Universitatea din Groningen, sub conducerea profesorului dr. Willem Noomen, și la Universitatea din Amsterdam, departamentul de Franceză-Română − sub conducerea prof. dr. Paul Zumthor −, unde creează apoi un program de patru ani de licență în română (multă vreme singurul în afara României). În 1976 este numit conferențiar și în 1980 profesor la departamentul de română al Universității din Amsterdam, iar în 1990 devine profesor de semiotică și română la Facultatea de Litere a aceleiași Universități.

În 1971 își susține examenul de doctorat la Universitatea din București cu o teză despre receptarea lui William Faulkner în Europa, despre care a publicat şi o monografie cu un real succes de public. Între 1966-1969 este secretar al Cercului de stilistică și poetică din București, iar între 1971-1990 este colaborator al Grupului de cercetări semiotice al profesorului A.J. Greimas la Paris. În 1974 fondează „L’Association Internationale d’Etudes Roumaines” și este apoi secretarul ei pînă în 1989. Între 1976-1989 publică International Journal of Rumanian Studies la Amsterdam și Tübingen, pe care o reia apoi la București între 1999-2002. În 1988 fondează la Amsterdam Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România, „Roemenië Comité”, iar între 1988 și 1991 participă intens la emisiuni de radio și televiziune dedicate situației politice din România. Între 1990 și 1994 este președintele Asociației olandeze de semiotică și director științific al Institutului de Cercetări al Universității din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie și teoria artei (ISELK), ambele fondate de el.

În 1991 este co-organizator al expoziției internaționale Hemel en Aarde. Werelden van verbeelding (Cer și pământ. Lumi imaginare), la Bonnefantenmuseum din Maastricht, iar în 1998, co-organizator al expoziției Figurative Art. Beginning and End of the XXth century in Romania, găzduită de „Cobra Museum for Modern Art” din Amstelveen.

Între 1999 și 2000 este consilier personal pentru cultură și educație al președintelui României, profesor dr. Emil Constantinescu.

A primit mai multe premii și medalii, printre care le menționăm pe următoarele: premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea William Faulkner (1969), premiul Asociației ASPRO și premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea Paradoxul român (1998), Medalia de Onoare a Universității din Amsterdam (1995), Ordinul de Merit cu grad de Mare Comandor, oferit de președintele Emil Constantinescu (1999) și, în 2002, Ordinul de Oranje-Nassau, cu gradul de ofițer, acordat de regina Olandei.

Lista volumelor publicate include printre altele: Analize literare și stilistice, în colaborare cu Ion Rotaru (București, 1967), William Faulkner (București, 1969), Romanul realist în secolul al XIX-lea, în colaborare cu Dan Grigorescu (București, 1971), Logique du personnage (Paris, 1973), Poetică și stilistică (1973), în colaborare cu Mihai Nasta, Roemenie. Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (Amsterdam, 1988), Richard Rorty (Kampen, 1995), Paradoxul român (București, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Pitești, 1999), Privind înapoi, modernitatea (București, 1999), Identitate în ruptură (București, 2000) și Mircea Eliade, dinspre Portugalia (București, 2006). A mai publicat în plus cîteva sute de articole în franceză, română, engleză, olandeză, italiană și germană despre literatura și istoria României și despre diverse evenimente politice din țară, ca și despre diferiți scriitori occidentali, despre semiotica textului și a imaginii, despre studii vizuale și filosofie modernă.

Este unul dintre cei mai importanți profesori de origine română din diaspora românească și are în plus meritul de a fi revenit în România chiar în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de a se fi implicat în refacerea Bibliotecii Centrale Universitare prin mobilizarea intelectualității și a unor instituții olandeze, precum și în fondarea unor structuri departamentale de cercetare avansată (inclusiv masterate, doctorate) la Universitatea din București, unde este profesor asociat.