Author: Bogdan
Mobilități de formare profesională Erasmus pentru personalul didactic-auxiliar și personalul didactic cu funcții și/sau responsabilități administrative în facultăți
În Ședința de Biroului Executiv al Consiliului de Administrație din data de 18 februarie 2019 a fost aprobată lansarea selecției pentru stagii de mobilități pentru formare profesională în cadrul Programului ERASMUS, în perioada aprilie – iulie 2019, cu finanțare din fonduri ERASMUS 2018-2019, capitolul Staff Training (S.T.T.), pentru un număr total de 50 mobilități pentru Universitatea din București.
Conform deciziei B.E.C.A., această selecție de mobilități de formare profesională Erasmus pentru 2018-2019 este destinată personalului didactic-auxiliar și personalului didactic cu funcții și/sau responsabilități administrative în facultăți.
Scopul acestor deplasări reprezintă schimbul de experiență ale personalului UB cu birourile de profil din cadrul instituțiilor partenere ERASMUS, în special în domeniul relațiilor internaționale și al gestionării administrative a studenților și cadrelor didactice din străinătate (ERASMUS și internaționali), conform parteneriatelor încheiate cu acest scop (din lista anexată).
Stagiul de formare va fi finanțat din fonduri ERASMUS pentru un număr de minim 4 zile, maxim 7, din care minim 2 zile consecutive de activități de formare(minim 8 ore) și maxim 2 zile pentru transport (o zi înainte și o zi după stagiul de mobilitate). Durata stagiului finanțat va fi calculată luând în considerare perioada stagiului acceptată de instituția gazdă.
Finanțarea ERASMUS reprezintă o sumă forfetară compusă dintr-un grant alocat pentru subzistență (conform baremelor zilnice pe țări din tabelul de mai jos) și un grant pentru transport internațional, în funcție de numărul de kilometri până la localitatea de destinație (conform calculatorului on-line de distanță, disponibil pe website-ul Comisiei Europene la adresa http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/tools/distance_en.htm.
Baremele zilnice pentru subzistență („per diem”) pentru fiecare țară de destinație, transmise de ANPCDEFP (conform Anexei IV la contractul financiar încheiat cu ANPCDEFP) sunt:
Țara gazdă |
Suma/zi EUR |
Danemarca, Finlanda, Irlanda, Islanda, Liechtenstein, Luxemburg, Norvegia, Suedia |
180 |
Austria, Belgia, Cipru, Grecia, Germania, Franţa, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, Spania |
160 |
Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, FYRO Macedonia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Turcia |
140 |
Grantul (suma forfetară) acordat pentru transportul internațional, conform distanței până în orașul universității gazdă (precizată în tabelul de acorduri Erasmus semnate), este:
o Distanțe între 10 și 99 km – 20 euro/pers.
o Distanțe între 100 și 499 km – 180 euro/pers.
o Distanțe între 500 și 1999 km – 275 euro/pers.
o Distanțe între 2000 și 2999 km – 360 euro/pers.
o Distanțe între 3000 și 3999 km – 530 euro/pers.
o Distanțe între 4000 și 7999 km – 820 euro/pers.
Candidații pot depune la Biroul ERASMUS+ al UB până la data de 20 martie 2019 dosarele pentru selecție, respectiv :
- Curiculum vitae, format Europass, într-o limbă străină,
- Scrisoare de intenție/motivație, într-o limbă străină (care să conțină obiectivele și valoarea adăugată a moblității, rezultate estimate și impactul lor, relevanța cu Programul ERASMUS a activității desfășurate în mod curent),
- Atestat de cunoaștere a unei limbi străine (copie),
- Plan de activități de formare profesională pe durata stagiului Erasmus (formularul Staff Mobility for Training – Mobility Agreement, completat și semnat de șeful ierarhic superior), care să conțină activitățile propuse a se desfășura în instituția gazdă și departamentul administrativ de profil,
- Lista opțiunilor de instituții gazdă pentru mobilitatea Erasmus (3 opțiuni în ordinea preferinței, alese din lista de parteneriate încheiate pentru stagii de formareprofesională Erasmus),
- Copie după cartea de identitate.
- adeverință de la facultate pentru funcția și/sau responsabilitatea administrativă deținută de candidat (nu este necesară în cazul decanilor, prodecanilor, directorilor de departament și responsabililor Erasmus) – conform modelului atasat.
Criteriile de selecție pentru mobilități de formare profesională 2018-2019 sunt următoarele:
I. Evaluarea dosarului – punctaj de la 1 la 50, 50 reprezentând maximum, repartizat astfel:
1. Curiculum vitae, format Europass, într-o limbă străină – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum,
2. Scrisoare de intenție / motivație, într-o limbă străină – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum,
3. Atestat de cunoașterea unei limbi străine (certificat/diplomă) – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum,
4. Plan de activități de formare profesională pe durata stagiului – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum,
5. Relevanța cu Programul ERASMUS a activității desfășurate în mod curent – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum.
II. Inverviu (într-o limbă străină) – punctaj de la 1 la 50, 50 reprezentând maximum, repartizat astfel:
1. Cunoașterea unei limbi străine – punctaj de la 1 la 20, 20 reprezentând maximum,
2. Relevanța activității administrative a candidatului pentru dezvoltarea capacității de internaționalizare a UB – punctaj de la 1 la 20, 20 reprezentând maximum.
3. Motivație pentru mobilitate – punctaj de la 1 la 10, 10 reprezentând maximum.
Selecția dosarelor va avea lor în data de 22 martie 2019, iar după selecția dosarelor candidații declarați admiși vor fi convocați pentru interviu (într-o limbă străină).
Comisia de selecție este compusă din:
– Președinte comisie de selecție – Conf. Dr. Sorin Costreie (Prorector Relații Internaționale),
– Membrii comisiei de selecție: Ec. Aida Alexandroaia (Director General Administrativ Adjunct), Alina Cristovici (Coordonator Instituțional Erasmus și Director Relații Internaționale).
Ulterior deciziei comisiei de selecție, candidații pot depune contestații privind selecția în termen de 2 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor selecției.
Titularii stagiilor de mobilitate pentru formare profesională vor depune la Biroul Erasmus+, în termen de 30 zile de la data finalizării selecției, următoarele documente:
– Scrisoarea de acceptare pentru perioada stagiului de formare Erasmus, semnată de instituția gazdă,
– Plan de activități de formare profesională, aprobat și semnat de instituția gazdă,
– Cererea de deplasare internațională Erasmus,
– contractul financiar STT (de trimis electronic pe e-mail).
Înainte de plecare în stagiu, se acordă un avans in valoare de 80% din totalul grantului acordat, restul de 20% fiind plătit la întoarcerea din stagiu, în urma depunerii documentelor justificative la Biroul Erasmus+ și a completării chestionarului de satisfacție al Comisiei Europene.
Documente de furnizat la întoarcerea din stagiu:
– certificat de prezență, semnat și ștampilat de instituția gazdă,
– bilete de transport internațional (inclusiv tichete de îmbarcare / boarding pass),
– raport de activitate.
Conferința „Cartea și timpul”, joi, 07.03.2019, ora 17.00, Sala de Lectură
Lecturi sonore, ediția a V-a, 7 martie 2019, ora 14,00, Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere [Update: galerie imagini]
Joi, 7 martie 2019, ora 14,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (strada Edgar Quinet, nr. 5-7, etaj 1), va avea loc cea de-a V-a ediție a proiectului Lecturi sonore. De data aceasta, parteneriatul este cu asociația culturală Vis-à-Vis și editura Humanitas.
Volumul discutat în cadrul acestei întâlniri este semnat de Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută (Humanitas, 2018). Pentru acest roman, scriitoarea a fost recompensată cu premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România. Cartea a fost selecționată și la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța).
Andreea Răsuceanu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1998-2002). În anul 2009 a devenit doctor în filologie, cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate.
A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viaţa Românească, România literară, Observator cultural, Bucureştiul Cultural, Idei în dialog, Dilema veche, Convorbiri literare etc.
Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză şi prefeţe. Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009. A fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la premiile revistei Observator cultural. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. În 2016, a publicat Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Humanitas).
Debutul în proză a avut loc în anul 1999, în revista Cuvântul, condusă de Radu G. Țeposu. A publicat fragmente de proză în diferite reviste literare și în volumele colective: Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2 (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Orașul. Antologie de proză (Gestalt Books, 2016), Tot înainte! Amintiri din copilărie (Curtea Veche, 2016), Cum să fii fericit în România (Humanitas, 2017).
Din vara lui 2017, Andreea Răsuceanu coordonează colecția de literatură română contemporană a editurii Humanitas.
Credit foto: Maria Chirilă
Consultanță filologico-didactică
Aici găsiți consultanță filologico-didactică oferită de profesorii Facultății de Litere.
17 aprilie 2019
Domeniu: literatură română
Subiect: proza Anei Blandiana
Întrebare:
Scriu o lucrare despre proza Anei Blandiana și mă interesează în mod deosebit acest subiect. Mi-ar fi utile câteva informații, articole sau recomandări bibliografice!
Răspuns:
În general, pentru identificarea bibliografiei critice a unei lucrări, vă recomand capitolele despre scriitorii care vă interesează din Dicționarul General al Literaturii Române (coordonator: Eugen Simion) și Dicționarul Scriitorilor Romani (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu). La sfârșitul fiecărui capitol consacrat unui scriitor, în aceste dicționare există atât o cronologie a operei scriitorului respectiv cât și bibliografie critică: monografii, volume, articole etc. Așadar, pentru Ana Blandiana veți consulta volumele corespunzătoare literei B din dicționarele menționate (de fapt, primul volum din fiecare dicționar).
Personal, vă recomand:
Iulian Boldea, Ana Blandiana (monografie), Editura Aula, Brașov, 2000, pp.40-46;
Nicolae Manolescu, Literatura româna postbelică. Poezia, Editura Aula, Brașov, 2001 (există și o cronică la volumul de proză Proiecte de trecut);
Sorin Alexandrescu, Lecția de teatru a Anei Blandiana, în 4 numere consecutive ale revistei Observator cultural (nr. 953, 954, 955, 956/2019). Este o analiză foarte consistentă a prozei Anei Blandiana, pe care v-o recomand cu căldură.
Steinhardt, “Microportret Ana Blandiana”, în volumul Drumul către isihie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000 sau Editura Polirom, Iași, 2014.
Conf. univ. dr. George Ardeleanu
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Departamentul de Studii Literare
17 aprilie 2019
Domeniu: literatură română
Subiect: motivul și tema operei literare
Întrebare:
Moartea poate fi și motiv sau doar temă? Personal, cred că poate fi și motiv, în funcție de importanța ei în operă. În Scrisoarea I eu am simțit-o ca pe un motiv care contribuie la conturarea tematicii poemului: a condiției omului în lume și a condiției geniului.
Răspuns:
Chiar dacă, din rațiuni strict didactice, noi facem diferența dintre teme si motive, la o chestionare a realității “din teren” (“terenul” literaturii, desigur) o astfel de diferențiere nu este întotdeauna ușor de stabilit.
Cred însă ca in Scrisoarea I moartea este totuși o temă, chiar tema fundamentala. După cum știți, cele cinci Scrisori eminesciene se construiesc fiecare în jurul unei antiteze, în jurul unei tensiuni între doi poli. Antiteza generică a acestor Scrisori este cea dintre Ideal si Real, însă ea se concretizează în câmpuri problematice diferite de la o Scrisoare la alta. În Scrisoarea I avem chiar un dublu contrast: între iluziile (utopiile) umanității și supremația morții (a morții individuale și a morții cosmice – vezi tabloul exchatologiei din secvența cosmogonică); celălalt contrast se stabilește între valoarea Geniului și destinul său in lumea contemporană lui, dar și în posteritatea care transformă elogiul Geniului într-un instrument al propriei legitimări.
Pentru o analiză pertinentă a acestor Scrisori, vă recomand, printre altele, ediția: M. Eminescu, Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile editate si comentate de Petru Creția, Humanitas, București, 1994. Și, evident, Opera lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, Eminescu de Tudor Vianu, Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică de Ioana Em. Petrescu, capitolul “Sentimentul ființei” din volumul Sentimentul românesc al ființei de Constantin Noica etc.
Conf. univ. dr. George Ardeleanu
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Departamentul de Studii Literare
17 aprilie 2019
Domeniul: didactica literaturii române
Subiect: lectura-model a textului și explicarea cuvintelor necunoscute
Întrebare:
La liceu, la prima oră, mai este necesară lectura expresivă a profesorului și explicarea cuvintelor necunoscute sau nu? Sunt acestea metode specifice pentru ciclul gimnazial sau au relevanță și pentru liceu? Cum ar trebui abordat un text liric în liceu?
Răspuns:
Indiferent dacă e vorba de gimnaziu sau de liceu, demersurile didactice trebuie adaptate la grupul-țintă. Așadar, în funcție de abilitățile de lectură orală ale elevilor, puteți decide dacă lectura expresivă a profesorului este sau nu necesară. La clasa a IX-a, până ce puteți realiza o evaluare a elevilor din acest punct de vedere, e bine să faceți dvs. lectura expresivă a textului, urmând ca, treptat, să le oferiți elevilor această posibilitate. Oricum, acest tip de lectură trebuie dublat de lectura în gând, fie pe textul integral, fie pe fragmente.
Textul liric, în liceu, poate fi abordat foarte divers, într-un cadru care cuprinde prelectura (o activitate de stimulare a interesului elevilor pentru textul ce va fi studiat; poate fi un brainstorming pe temă, de exemplu), lectura (explorarea ideilor și a structurii textului pe secvențe), postlectura (formularea unor interpretări privind semnificațiile textului).
Există două orientări în didactica liricului; astfel, demersul didactic poate fi direcționat fie dinspre suprafața textuală, dinspre cum-ul textului (sonoritate, figuri stilistice, dispunerea textului în strofe sau altfel) spre semnificații, spre ce-ul textului, sau dimpotrivă, dinspre ideile/sensurile textului, dinspre ce-ul textului, spre reliefarea modului în care acestea sunt exprimate și puse în pagină. Dacă preferați a doua strategie, atunci parafrazarea pe strofe /secvențe a textului este o metodă care îi ajută pe elevi să se concentreze pe sensuri și să exploreze ulterior și felul în care acestea sunt evidențiate prin figuri de stil, ritm, rimă etc. Evident, tipul acesta de abordare nu este potrivit textelor poetice ludice. Puteți alterna cele două demersuri, în funcție de textul liric studiat.
În funcție de particularitățile textului, puteți alege diferite căi de acces prin care elevii pot ajunge la înțelegerea textului. Este important să decideți care este cea mai provocatoare cale de acces care poate stimula interesul elevilor spre înțelegerea textului.
- Abordarea ilustrativă (lectura unui text ilustrativ pentru un curent literar / un gen / o specie literară, identificarea, împreună cu elevii, a trăsăturilor marcante ale textului): focus pe trăsăturile textului care permit înțelegerea curentului, a genului, a speciei
- Abordarea centrată pe „punctele tari“ ale textului (identificarea elementelor-cheie pentru interpretarea textului, opțiuni / alternative interpretative): focus pe problematica textului (idei în jurul cărora se structurează discursul liric, opoziții etc.)
- Abordarea problematizantă (pornind de la elementele-surpriză ale textului, de la obscuritățile acestuia): focus pe ambiguitățile textului, pe elementele șocante pentru cititor
- Abordarea tabulară (identificarea paradigmelor semantice ale textului / câmpuri semantice / lexicale), corelații în plan denotativ / conotativ: focus pe câmpurile de semnificații
- Abordarea din perspectivă comunicativă (identificarea rolurilor de comunicare / cine, cu cine?, cui îi comunică): focus pe interpretarea mesajului ca act de comunicare
- Abordarea structurală (analiza pe niveluri de organizare a textului: fonetic, morfosintactic, semantic etc., corelații între observațiile făcute pe diversele paliere ale analizei): focus pe diversele niveluri de organizare a textului
- Abordarea lineară (la prima lectură și la relectură – progresie textuală, conștientizarea așteptărilor, anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri): focus pe așteptările cititorilor față de textul citit
- Abordarea afectivă / emoțională (reacții de identificare / respingere, corelarea cu experiențe personale): focus pe asocierile pe care lectura textului le provoacă cititorului în raport cu experiența personală, cu valorile proprii
Este recomandabil să combinați răspunsurile de tip personal (personal response), în care elevii empatizează cu vocea lirică și fac legături cu propriile experiențe de viață sau de lectură, cu lectura critică (analiza de text, reflecția și evaluarea conținutului și a structurii textului) și cu lectura creativă, constând în crearea unor interpretări personale, ce pot fi realizate, de pildă, pe baza teoriei inteligențelor multiple (parafrazarea ideilor din fiecare strofă – pentru inteligența lingvistică, sintetizarea ideilor textului într-o formulă matematică sau găsirea unei forme geometrice care ar putea simboliza semnificațiile textului – pentru inteligența matematică, realizarea unui desen sugestiv – pentru inteligența vizuală, asocierea textului cu un tip de muzică sau cu un anumit ritm – pentru inteligența muzicală, reprezentarea prin dans sau mimică a semnificațiilor textului – pentru inteligența kinestezică, asocierea cu reprezentări din mediul înconjurător – animale, plante, minerale etc. – a unor aspecte /trăiri exprimate în text – pentru inteligența naturalistă, discutarea în perechi sau în grupuri mici despre emoțiile generate de lectura textului sau despre semnificațiile acestuia – pentru inteligența interpersonală, scrierea unui jurnal de lectură în care elevii își împărtășesc o experiență personală pe care o pot pune în relație cu textul – pentru inteligența intrapersonală.
O grilă de întrebări pe care o puteți adapta, de fiecare dată, pentru etapele de lectură și postlectură, este următoarea:
Primele reacții | Înțelegerea inițială a textului | Dezvoltarea interpretărilor | Dezvoltarea unei viziuni critice, a unei evaluări |
• Care este prima ta reacție față de text?
• Ce stare îți dă textul? • Ai mai simțit aceasta stare în alte ocazii? • De ce îți amintește poezia? • Lectura textului ți-a stimulat imaginația? La ce te-ai gândit citind/ auzind poezia? • Ce întrebare ai vrea să-i adresezi poetului?
|
• La ce se referă poezia?
• Cum este structurată poezia? • Ce sunete predomină în poezie? • Care este cel mai important cuvânt (cuvântul-cheie)? Cea mai importantă propoziție/frază? Cel mai important vers? |
• Care este tema poeziei?
• Care este ideea sau imaginea centrală a poeziei? • Ce tip de poezie este (narativă, lirică, dramatică)? • Ce procedee prozodice sau fonetice sunt folosite (ritm, rimă, aliterație etc.)? • Ce limbaj figurativ este folosit? • Cum ai descrie stilul poetului? • Cum se raportează poezia la contextul istoric, social sau cultural în care a fost scrisă? |
• Este, după părerea ta, o poezie bună? De ce da sau de ce nu?
• Este această poezie unică, deosebită? De ce? • Dacă ai fi scris tu această poezie, ce ai fi schimbat? Ce ai fi păstrat? • Cum crezi că reacționează alte persoane la această poezie? • Îți amintește această poezie de altă operă literară? Dacă da, care este aceea? De ce crezi că e posibilă conexiunea între cele două texte? |
Conf. univ. dr. Florentina Sâmihăian
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Departamentul de lingvistică
Expoziția „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor” la Baku
Expoziția „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor”, realizată de Cătălin D. Constantin, prodecan al Facultății de Litere, a avut pe 23 ianuarie vernisajul la Baku, în Azerbaidjan, unde e expusă la parterul unui turn din Orașul Vechi, aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Evenimentul a fost deschis de primarul orașului vechi Baku, dl. Asgar Alakbarov, și de excelența sa dl. Dan Iancu, ambasadorul României la Baku. Au fost prezenți dna. Gulchohre Mammadova, rectorul Universității de Arhitectură, vice-rectorul aceleiași universități, dna Nargiz Abdullayeva, dl. Faruz Ismailzade, vice-rectorul ADA University (academia diplomatică din Azerbaidjan), ambasadori ai mai multor țări membre UE, șeful Delegației UE în Azerbaidjan, șeful Biroului ONU în Azerbaidjan, scriitori și artiști vizuali. Dl. Cătălin D. Constantin a susținut un curs master-class pentru studenții de la Universitatea de Arhitectură și un altul la Facultatea de lingvistică, pentru studenții care studiază limba română. Au fost semnate acorduri de parteneriat între Universitatea din Baku și Facultatea de Litere din București.
Evenimentul a fost pus sub egida preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Simultan, expoziția poate fi văzută la celălalt capăt al Europei, în Spania. Pe parcursul ultimilor ani, proiectul de antropologie vizuală realizat de Cătălin D. Constantin a fost prezentat în șapte țări europene, în parteneriat cu universități și muzee de prestigiu.