Seminariile „Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj”, joi, 26 ianuarie, ora 15.00, Sala de Consiliu

 Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj

Invitat: Dana Bunescu, monteuză, sound designer, regizor

26 ianuarie 2023, orele 15.00-18.00

Sala de Consiliu, parter, Facultatea de Litere, Universitatea din București

 

În anii ’90 și 2000, arhivele au fost considerate în spațiul românesc atât modalități de a prezerva și de a accesa istoria recentă, cât și un subiect pentru polemici generate de statutul public al acestora și accesul la materiale care documentau episoade traumatice ale istoriei recente. Dimensiunea românească a Holocaustului, crimele regimului comunist, crimele împotriva minorităților etnice și discriminările pe motive religioase și de gen au fost teme invocate în discursul public despre arhive. Din punct de vedere istoric, acestea au fost entități supuse unor efecte ale puterii politice, generate de ideologii dominante din spațiul social, expuse unor sisteme de control asupra reprezentărilor trecutului recent. În acest context, o abordare critică a materialelor de arhivă care documentează episoade traumatice ale istoriei recente poate fi regăsită în cadrul mediilor de expresie artistică de origine fotografică, precum cinemaul found footage și filmele care folosesc arhivele fie prin utilizarea intensivă a montajului, fie ca punct de pornire pentru construcția unor narațiuni destinate să ofere o perspectivă critică asupra istoriei.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj își propune discutarea rolului arhivelor în filmele care abordează critic perioade traumatice ale istoriei recente autohtone. Sub forma unor seminarii interactive, vor fi analizate modurile în care cineaștii români s-au raportat la complexitatea materialelor de arhivă atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales din punct de vedere practic. Arhivele pot fi considerate adevărate formațiuni discursive, traversate de forțe politice, sociale și tehnologice, pentru care reprezentarea istoriei recente devine o sarcină dificilă, ce nu poate fi realizată fără o interogare a posibilităților de expresie specifice fiecărui mediu de arhivare și fără o discuție mai amplă despre posibilitatea mediului cinematografic de a transforma materialele de arhivă prin narațiuni provocatoare din punct de vedere formal.

 

Seminarul inaugural, susținut de Cezar GHEORGHE, lector Studii de Film la SD SITT/CESI și coordonator al proiectului, în data de 14 decembrie 2022, orele 16.00-18.00, a avut în prim-plan reevaluarea rolului pe care arhivele îl joacă în cinemaul found footage românesc de după 1990, și statutul special al documentelor audiovizuale precum fotografii, filme, clipuri video, înregistări de sunet, adesea instrumentalizate ideologic, cu o puternică încărcătură politică.

Înregistrarea seminarului poate fi accesată la adresa: https://youtu.be/BRMmtBpuNk8.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj a continuat cu întâlnirea din 9 ianuarie 2023, la care a participat regizorul Radu JUDE, a cărui filmografie a devenit esențială pentru modul provocator și inovator din punct de vedere formal în care utilizează materialele de arhivă.

Înregistrarea seminarului poate fi accesată la adresa:

https://www.youtube.com/watch?v=gGGsKtiDcdA


Seminariile Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj sunt deschise publicului larg, fiind desfășurate în cadrul proiectului Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul CERV – European Remembrance 2021, ID proiect: 101051106, desfășurat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (Facultatea de Litere, Universitatea din București), coordonat de Universitatea Sapienza din Roma (Consorzio Sapienza Innovazione), și având ca parteneri instituționali din alte state membre UE – Eotvos Lorand Tudomanyegyetem, Istituto Luigi Sturzo, Municipality Cinisello Balsamo.

Proiectul Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories are ca scop cultivarea unei reflecții comune asupra rolului pe care legislațiile din istoria recentă referitoare la rasă, etnie, gen, religie (i.e. legi antisemite, represiune politică, persecutarea persoanelor LGBT+) afectează viețile cetățenilor europeni. Proiectul investighează efectele discriminărilor etnice, religioase și de gen sub regimuri politice autoritare, totalitare și democratice, cu un focus asupra efectelor biografice ale acestor evenimente istorice. În perioada interbelică, dar și cea postbelică, aprobarea unor reforme naționale destinate să discrimineze întregi categorii ale populației, să le priveze de egalitatea în fața legii, a afectat viața emoțională și personală a acelor categorii de oameni și a distrus legături personale (deportări abuzive ale populației, familii divizate etc.). Reamintirea istoriilor personale va fi folosită ca un mijloc de a spori conștientizarea în rândul generațiilor tinere a efectelor negative pe care discriminările de sorginte etnică, religioasă și de gen le pot avea asupra vieții indivizilor.

 

27 ianuarie 2023, noul termen de depunere a candidaturilor pentru studenții UB reprezentanți în CIVIS Global Student Council

Studenții Universității din București sunt invitați să depună candidaturi pentru a deveni studenți reprezentanți în CIVIS Global Student Council. Termenul-limită pentru înscriere este 27 ianuarie 2023.
Studenții universităților CIVIS sunt invitați să devină vocea colegilor lor în cadrul unei comunități academice europene dinamice, în care cooperarea, progresul și inovarea sunt piloni ai viitorului învățământului superior din spațiul european.
În cadrul acestui consiliu, fiecare universitate este reprezentată de patru studenți, de la diferite niveluri de studii, având ca scop întărirea legăturilor de comunicare și sprijin între guvernanța Alianței CIVIS și studenții universităților membre.
Profilul candidatului
  • Student(ă) la Universitatea din București, la oricare ciclu de studii (BA, MA, PhD) sau domeniu de studii;
  • Motivație, perseverență, dorință de implicare activă;
  • Disponibilitate de timp (săptămânal) care poate fi alocat activităților CIVIS și promovării alianței în rândul studenților Universității din București;
  • Interes în implicarea studenților în cadrul inițiativelor CIVIS, promovând mobilitatea, oportunitățile diverse de învățare, inovarea în educație, implicarea civică și socială;
  • Spirit civic, cu dorință de implicare în societate și de susținere a intereselor studenților în cadrul Alianței;
  • Atitudine deschisă față de apartenența la o comunitate europeană dinamică și inovatoare;
  • Deschidere către multiculturalitate și colaborarea cu colegi din contexte culturale și sociale diverse;
  • Bună stăpânire a Limbii Engleze (minim B2) și, de preferat, a cel puțin unei alte limbi CIVIS (Franceză / Greacă / Spaniolă / Italiană / Suedeză / Germană – minim A2), cu deschidere pentru dezvoltarea competențelor multilingvistice;
  • Competențe privind buna înțelegere a demersurilor de dezvoltare a învățământului superior în spațiul european, cu accent pe guvernanța alianțelor universităților europene;
  • Abilități de socializare colegială, lucru în echipă, atitudine deschisă în fața provocărilor.
Formularul pentru depunerea candidaturilor poate fi accesat aici.
Parte a structurilor de Guvernanță din cadrul Alianței CIVIS – a European Civic University, Consiliul Global al Studenților reprezintă organismul consultativ al studenților din cadrul universităților partenere CIVIS, reprezentând interesele tuturor studenților din cele 11 universități membre.
Calendarul integral al apelului, precum și alte detalii pot fi accesate aici.

Conferințele CLTA: Adrian CHIRCU, „Un adverb scos la iveală din vechile scrieri româneşti: ADEVĂR. Contribuţii etimologice, lexicale şi gramaticale”, 19 ianuarie 2023

Adrian CHIRCU: Un adverb scos la iveală din vechile scrieri româneşti: ADEVĂR. Contribuţii etimologice, lexicale şi gramaticale (19.01.2023, ora 18.00)

Ciclul Conferințelor Centrului de Lingvistică Teoretică și Aplicată, organizate de Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere, vă invită la o nouă prelegere joi, pe 19 ianuarie 2023, la ora 18.00. Conferințele se desfășoară în format tradițional (prezență fizică).

Întâlnirea din 19 ianuarie îl are ca vorbitor pe Adrian Chircu, profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Data: joi, 19 ianuarie 2023

Ora: 18.00

Conferința se va desfășura la sediul Departamentului de Lingvistică. (Facultatea de Litere strada Edgar Quinet, nr. 5-7, etajul 1).

***

Adrian CHIRCU este prof. univ. dr. habil. la Departamentul de limba română şi lingvistică generală, Facultatea de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, conducător de doctorat în domeniul Filologie/Limba română şi lingvistică romanică şi director al Şcolii Doctorale de Studii Lingvistice şi Literare.

Între anii 2001 şi 2004, sub îndrumarea reputatului dialectolog şi romanist Prof. univ. dr. Valeriu Rusu, a elaborat o teză de doctorat la Université de Provence (Aix-Marseille Université), Franţa, intitulată L’adverbe dans les langues romanes. Études étymologique, lexicale et morphologique (français, roumain, italien, espagnol, portugais, catalan, provençal), publicată în 2008, la Casa Cărţii de Ştiinţă. În 2013, profesorul clujean şi-a susţinut teza de abilitare Perspective sincronice, diacronice, diatopice si romanice asupra limbii române, la Universitatea din Bucureşti.

Domenii de interes/arii de cercetare: istoria limbii române, limba română contemporană, lingvistică romanică, dialectologie, neologie, formarea cuvintelor, contacte lingvistice, româna ca limbă străină, lingvistică franceză.

Seminariile „Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj”, luni, 9 ianuarie, ora 15.00, Sala de Consiliu

 

 Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj

Invitat: regizorul Radu Jude

9 ianuarie 2023, orele 15.00-18.00

Sala de Consiliu, parter, Facultatea de Litere, Universitatea din București

În anii ’90 și 2000, arhivele au fost considerate în spațiul românesc atât modalități de a prezerva și de a accesa istoria recentă, cât și un subiect pentru polemici generate de statutul public al acestora și accesul la materiale care documentau episoade traumatice ale istoriei recente. Dimensiunea românească a Holocaustului, crimele regimului comunist, crimele împotriva minorităților etnice și discriminările pe motive religioase și de gen au fost teme invocate în discursul public despre arhive. Din punct de vedere istoric, acestea au fost entități supuse unor efecte ale puterii politice, generate de ideologii dominante din spațiul social, expuse unor sisteme de control asupra reprezentărilor trecutului recent. În acest context, o abordare critică a materialelor de arhivă care documentează episoade traumatice ale istoriei recente poate fi regăsită în cadrul mediilor de expresie artistică de origine fotografică, precum cinemaul found footage și filmele care folosesc arhivele fie prin utilizarea intensivă a montajului, fie ca punct de pornire pentru construcția unor narațiuni destinate să ofere o perspectivă critică asupra istoriei.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj își propune discutarea rolului arhivelor în filmele care abordează critic perioade traumatice ale istoriei recente autohtone. Sub forma unor seminarii interactive, vor fi analizate modurile în care cineaștii români s-au raportat la complexitatea materialelor de arhivă atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales din punct de vedere practic. Arhivele pot fi considerate adevărate formațiuni discursive, traversate de forțe politice, sociale și tehnologice, pentru care reprezentarea istoriei recente devine o sarcină dificilă, ce nu poate fi realizată fără o interogare a posibilităților de expresie specifice fiecărui mediu de arhivare și fără o discuție mai amplă despre posibilitatea mediului cinematografic de a transforma materialele de arhivă prin narațiuni provocatoare din punct de vedere formal.

Seminarul inaugural, susținut de Cezar GHEORGHE, lector Studii de Film la SD SITT/CESI și coordonator al proiectului, în data de 14 decembrie 2022, orele 16.00-18.00, a avut în prim-plan reevaluarea rolului pe care arhivele îl joacă în cinemaul found footage românesc de după 1990, și statutul special al documentelor audiovizuale precum fotografii, filme, clipuri video, înregistări de sunet, adesea instrumentalizate ideologic, cu o puternică încărcătură politică.

Înregistrarea seminarului poate fi accesată la adresa: https://youtu.be/BRMmtBpuNk8.

Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj continuă cu încă două întâlniri în luna ianuarie. La cea de-a doua întâlnire, care va avea loc pe 9 ianuarie 2023, va participa regizorul Radu JUDE, a cărui filmografie a devenit esențială pentru modul provocator și inovator din punct de vedere formal în care utilizează materialele de arhivă.

Cea de-a treia întâlnire, care va avea loc pe 26 ianuarie, o va avea în prim-plan pe Dana BUNESCU, monteuză, sound designer, regizor, care a contribuit la peste 40 de filme de ficțiune și documentare din cinematografia românească recentă.

Seminariile Filmul și arhivele: teorie, istorie, montaj sunt deschise publicului larg, fiind desfășurate în cadrul proiectului Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul CERV – European Remembrance 2021, ID proiect: 101051106, desfășurat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (Facultatea de Litere, Universitatea din București), coordonat de Universitatea Sapienza din Roma (Consorzio Sapienza Innovazione), și având ca parteneri instituționali din alte state membre UE – Eotvos Lorand Tudomanyegyetem, Istituto Luigi Sturzo, Municipality Cinisello Balsamo.

Proiectul Val.UE.s – Valorising Lives and Understanding European (hi)Stories are ca scop cultivarea unei reflecții comune asupra rolului pe care legislațiile din istoria recentă referitoare la rasă, etnie, gen, religie (i.e. legi antisemite, represiune politică, persecutarea persoanelor LGBT+) afectează viețile cetățenilor europeni. Proiectul investighează efectele discriminărilor etnice, religioase și de gen sub regimuri politice autoritare, totalitare și democratice, cu un focus asupra efectelor biografice ale acestor evenimente istorice. În perioada interbelică, dar și cea postbelică, aprobarea unor reforme naționale destinate să discrimineze întregi categorii ale populației, să le priveze de egalitatea în fața legii, a afectat viața emoțională și personală a acelor categorii de oameni și a distrus legături personale (deportări abuzive ale populației, familii divizate etc.). Reamintirea istoriilor personale va fi folosită ca un mijloc de a spori conștientizarea în rândul generațiilor tinere a efectelor negative pe care discriminările de sorginte etnică, religioasă și de gen le pot avea asupra vieții indivizilor.