Author: Bogdan

Joi, 22 martie 2018, ora 18.30, are loc la Palatul Suțu conferința „Arhipelagul Bucureștilor” susținută de antropologul Vintilă Mihăilescu.

În 1907, Bucureştiul acoperea 22.453.649 metri pătraţi, dintre care doar 6.800.000 erau construiţi, adică, fără străzi şi pieţe, 11,3% din suprafaţa sa; 67,5% erau curţi şi grădini. În evoluția sa, Bucureștiul a înglobat 42 de sate. În prezent, aproximativ 40% din populația Capitalei este născută în alte localități.
Bucureştiul este precum societatea românească: fragmentat. Dar acesta este farmecul său!… – declara, în 2015, un top manager american stabilit în acest oraș. Prezentarea urmărește această „fragmentare”, rupturile și continuitățile evoluției sale de la târg la metropolă, și care fac din București un „arhipelag” urban, traversat deopotrivă de viziuni urbanistice opuse și lipsă de viziune. Un arhipelag cu „insule” (încă) pline de farmec și trasee care ar putea să le lege în moduri inedite.

Vintilă Mihăilescu este absolvent al Facultății de Psihologie din București în 1974 și doctor în psihologie la aceeași facultate, iar în prezent este profesor de antropologie la SNSPA. Colaborator permanent al revistei Dilema Veche, director general al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010, profesorul Mihăilescu a înființat Societatea de Antropologie Culturală din România și primul master de antropologie din țară. De asemenea, a predat și la universități din Franța, Elveția, Belgia, Italia și Canada. În 2005 a primit Ordinul Meritul Cultural, în rang de Mare ofiţer, iar în 2006 Ordinul Naţional Serviciu Credincios, în rang de Cavaler. Preocupările sale profesionale au pornit de la psihologia genetică, s-au orientat spre etnopsihologie și acoperă în prezent diverse domenii ale antropologiei culturale. Principalele sale cărți de autor sunt: „Fascinația diferenței” (Paideia, 1999), „Antropologie. Cinci introduceri” (Polirom, 2007), „Apologia pîrleazului” (Polirom, 2015), „Hotel Ambos Mundos” (Polirom, 2017).

Joi, 29 martie 2018, ora 18.30, Conferința „Vindecări Miraculoase – Marius Bunescu” cu Simona Predescu, expert restaurator pictură și Ioan D. Popa, şef Secţie Restaurare – Conservare, Muzeul Municipiului București.

Evenimentul este parte din seria de conferințe organizate în zilele de joi, coordonată de Cătălin D. Constantin.

Intrarea: 10 lei. În preț este inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu, în termen de 30 de zile.

Facultatea de Litere a Universității din București organizează, în perioada 26-28 martie 2018, Zilele Porţilor Deschise, în sediul său din strada Edgar Quinet, nr. 5-7. Cu această ocazie, îi invităm pe toți cei interesați (elevi, liceeni, profesori) să participe la evenimentele dedicate promovării programelor de studii ale facultăţii noastre.

Joi, 15 martie 2018, ora 18.30, are loc la Palatul Suțu conferința „Realități și psihanaliză” susținută de psihologul Alfred Dumitrescu.

Conferința își propune să pună în contact publicul cu un mod de a gândi raportul nostru cu realitatea înconjurătoare propriu demersului psihanalitic, prin folosirea unei analogii cu diversele perspective asupra realității pe care le oferă pictura. La fel cum pictorul oferă publicului o perspectivă asupra realității determinată nu doar de propria viziune, ci și de curentul artistic căruia i se afiliază, psihanalistul, dincolo de particularitățile sale personale, este purtătorul unui mod de gândire specific, a unor modalități de înțelegere a lumii interioare și a raportului acesteia cu lumea din afară, care se ancorează în conceptele fundamentale ale disciplinei sale. Două dintre aceste concepte vor fi puse în lumină în cadrul acestei conferințe într-o manieră deopotrivă provocatoare și inteligibilă. (Alfred Dumitrescu)

Alfred Dumitrescu este psiholog: „Am mai bine de 30 de ani de practică clinică, dobândită în cabinetul de consultație prin practicarea psihoterapiei psihanalitice individuale, de cuplu și de grup. Pe lângă activitatea clinică am desfășurat permanent, în ultimii 25 de ani, și o activitate didactică și formativă, fie în mediul universitar, fie în cel asociativ (Societatea Romana de Psihanaliză, Fundația Româno-Olandeză de Psihoterapie Psihanalitică, Asociația Română de Psihanaliză de Cuplu și Familie) fiind titular al unor seminarii și cursuri de formare și supervizor pentru cei aflați în formare în cadrul acestor instituții. Până în urmă cu câțiva ani, în paralel cu activitatea clinică și formativă, am activat aproape două decenii și în domeniul cercetării de marketing, domeniu care mi-a oferit o perspectivă diferită față de cea pur clinică asupra relației individului cu dimensiunea economică a realității înconjurătoare.”

Evenimentul este parte din seria de conferințe organizate în zilele de joi, coordonată de Cătălin D. Constantin.

Intrarea: 10 lei. În preț este inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu, în termen de 30 de zile.

---

Următoarea conferință:
Joi, 22 martie 2018, ora 18.30,  „Arhipeleagul Bucureștilor”, susținută de Vintilă Mihăilescu

După o prelungită pauză de toamnă-iarnă, Cafeneaua critică îşi reia dezbaterile cu o ediţie de mare gală, ai cărei invitaţi speciali sînt Mihai Şora-cel-centenar (plus un an: în total 101!) şi soţia sa, Luiza Palanciuc-Şora.

Filozof adevărat, om al reflecţiei profunde, cum puţini sînt în istoria unei culturi şi şi mai puţini în oricare dintre etapele ei de evoluţie, Mihai Şora a traversat nu doar mai bine de un secol de viaţă, ci şi mai multe epoci istorice. S-a născut la Ianova, în judeţul Timiş, pe 7 noiembrie 1916, la jumătatea primului război mondial, atunci cînd România ieşea din neutralitate. Crescut în Timişoara, va studia la Bucureşti şi la Paris către finele interbelicului şi în timpul celei de-a doua conflagraţii. Cercetător la Paris în primii ani postbelici, cînd cea mai importantă editură franceză îi publică teza de doctorat, Du dialogue intérieur (1947), revine în România cu intenţia de întoarcere în Hexagon, ceea ce regimul comunist nu-i va mai permite. Funcţionar discret, mai întîi în Ministerul de Externe, apoi, un deceniu şi jumătate, editor, în intervalul 1954-1969, la Editura de stat pentru literatură şi artă – ESPLA, reuşeşte să impună reluarea „Bibliotecii pentru toţi”, populara colecţie pe care o va dezvolta în conformitate cu o viziune de largă cuprindere, enciclopedistă, profitînd şi de liberalizarea regimului după 1960 şi mai ales după 1965. Retras ulterior într-o solitudine intens-reflexivă, revine la scris şi-şi va publica, cu începere din 1978, cărţile dialogale care constituie „miezul” operei sale filozofice. Cu o reputaţie în creştere în anii 1980, însă doar în mediile intelectuale, va ieşi după prăbuşirea regimului comunist, în anii 1990, în arena publică: ministru al Educaţiei, apoi cofondator al Partidului Alianţei Civice. Va fi iarăşi retras o vreme, pentru ca în ultimii ani, înainte de centenar şi de-atunci încoace, să iasă din nou în prim-plan ca voce foarte activă în mediul virtual şi uneori şi în stradă, în pieţele publice: racordat la democratizarea şi la progresul ţării, îi condamnă limpede şi răspicat pe cei care încearcă să frîneze procesul, încît a devenit o figură-reper a rezistenţei civice, un veritabil simbol moral al României actuale.

Eseistă, poetă, traducătoare, cercetătoare pe teme de filozofie politică la Paris, posesoare şi de cetăţenie franceză, Luiza Palanciuc-Şora îl însoţeşte pe Mihai Şora în proiectele sale din ultima perioadă, realizînd şi o serie de filmări cu marele filozof mărturisindu-se, gîndind şi scriind, desenînd, redescoperind mereu şi mereu lumea din jur, natura, Bucureştiul, alte locuri din ţară şi din lume.

Amfitrionul Cafenelei critice: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, se redeschide la POINT, centru cultural/ „cultural hub” elegant şi dinamic, situat în zona Piaţa Lahovary-Grădina Icoanei. Ca-ntotdeauna, vor fi şi ediţii „în deplasare”, inclusiv la Club A, „sediul” din ultimii ani ai Cafenelei…, unde va fi organizată foarte curînd o săptămînă aniversară, la 49 de ani de la fondarea clubului. În vara lui 2017 şi în prima parte a stagiunii 2017-2018 au avut loc trei ediţii speciale ale Cafenelei critice, toate desfăşurate în spaţii ale Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti: cu Dorin Tudoran, despre Geta Brătescu (dezbatere inclusă în bilanţul Cafenelei critice cu acordul MNLR) şi despre instrumentele tradiţionale din familia tulnicului şi a buciumului, cu Mircea Florian şi tulnicari de azi. La reluarea de acum, Mihai Şora revine la Cafeneaua critică, după seara care i-a fost consacrată în urmă cu două decenii, în partea a doua a anilor 1990, cînd au avut loc cele circa 40 de ediţii ale primei serii. Seria a doua continuă cu ediţia a 216-a!

*

Cafeneaua critică

Marţi 13 martie 2018, orele 19.00-21.00

POINT, Str. General Eremia Grigorescu Nr. 10, Bucureşti

(Str. General Eremia Grigorescu colţ cu Intrarea Armaşului,

între Piaţa Lahovary şi Grădina Icoanei)

Contact: 0737-210.978 (Paul Radu), 0799-799.708 (POINT)