Lecturi sonore, ediţia a II-a, 30 octombrie, ora 16,00, Sala de Lectură [Update: galerie imagini]

Afis Matriarhat

Marţi, 30 octombrie 2018, ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, va avea loc o nouă ediţie a proiectului de promovare a literaturii române contemporane “Lecturi sonore”, inițiat de asociația culturală Vis-à-vis, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București, Radio Cernăuți, Editura Nemira şi platforma bookaholic.ro, cofinanțat de AFCN. Această întâlnire se va construi în jurul volumului semnat de Cristina Andrei, “Matriarhat” (n’autor, 2018). Cartea surprinde secvenţe din istorii de viaţă tulburătoare, triste, ironice, în care femei cu chipuri foarte diferite se lasă observate, judecate, încurajate sau condamnate de cititor.

 Cristina Andrei (n. 1964) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (specializarea română-italiană), a fost câţiva ani profesor, iar după decembrie 1989, jurnalist la Televiziunea Publică.
A debutat în 2014, cu romanul Abonatul nu poate fi contactat (Editura Nemira), distins cu Premii de debut din partea revistelor “Observator cultural” şi “Accente”. A publicat şi în antologia de proză Oraşul (Gestalt Books, 2016).

Credit foto: Maria Chirilă, studentă anul II Comunicare și Relații Publice, Facultatea de Litere, UB.

Anunț privind amânarea afișării rezultatelor alegerilor pentru reprezentanții studenților în Consiliul facultății și în Senatul Universității

În urma unor dificultăți apărute în centralizarea datelor privind votul la alegerile pentru desemnarea reprezentanților studenților în Consiliul Facultății de Litere și în Senatul Universității, Comisia electorală anunță amânarea publicării rezultatelor primului tur de scrutin până luni, 29 octombrie 2018.

Conferința „În Balcani, dincolo de ieri. Pași antropologici pe urmele unor fotografii vechi de o sută de ani”, miercuri, 24 octombrie 2018, ora 18.00

Conferinta 24.10.2018

Frații Ianaki și Milton Manakia s-au născut într-o familie de păstori aromâni, în a doua parte a secolului al XIX-lea, la Avdela, sat cocoțat pe înălțimile Munților Pindului, pe atunci încă în Imperiul Otoman, astăzi în Grecia. Istoria îi va reține drept autori ai unui număr mare de fotografii de o importanță documentară deosebită și drept primii cineaști care au înregistrat un film pe teritoriul Imperiului Otoman și în Balcani, la numai un deceniu după ce frațiiLumière realizaseră primul film din istoria omenirii. În 1906, Ianaki și Milton Manakia au fost invitați la București, pentru Expoziția Generală Română, ocazie cu care primesc titlul de fotografi ai Curții Regale a României. Cu acest prilej, un fond de fotografii reprezentând portrete de aromâni și așezări ale aromânilor din Pind a fost achiziționat de Muzeul de Artă Națională, strămoșul Muzeului Țăranului Român de astăzi. Revendicați în egală măsură de greci și de macedoneni, frații Manakia sunt în continuare prea prea puțin cunoscuți în România.

„În urmă  cu  vreo doi ani am  descoperit din întâmplare că puține dintre  fotografiile cu localități aromâne din fondul Manakia al Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului Român sunt localizate, multe dintre ele având în  registru o  descriere sumară, făcută în spiritul național al epocii, de  tipul comună  românească din Balcani.  Pe unele le-am identificat  imediat, urmare  a  cercetărilor de  teren  efectuate  pe parcursul anilor trecuți în  Munții Pindului. Pentru  altele, povestea  e puțin aventuroasă,  a urmat o  nouă cercetare de  teren, în Grecia și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Tot atunci am  avut ideea  de a  reface astăzi  fotografiile, cu  exact  aceeași încadrare ca frații Manakia, imediat după 1900. Cât de  mult s-a schimbat lumea vlahilor și, în general, cât de mult s-au schimbat Balcanii în ultima sută de ani? Despre aceasta vorbesc miercuri, 24 octombrie, în prezentarea care va avea loc la Facultatea de Litere.”

Cătălin D. Constantin

Conferința face parte din seria de evenimente dedicate de Facultatea de Litere Centenarului Marii Uniri de la 1918. 

Ioana Pârvulescu nominalizată la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură

În anul 2018, are loc cea de a zecea ediție aniversară a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură (European Union Prize for Literature).

Pentru a marca această ediție, organizatorii EUPL au lansat un proiect european, și anume o călătorie virtuală, dar și fizică, prin literatura Europei, precum și concursul de scriere creativă “Povești europene”. Concursul se adresează, în mod exclusiv, laureaților primelor nouă ediții ale competiției europene pentru literatură.

Ioana Pârvulescu participă cu nuvela „O voce / A voice”, tradusă în limba engleză de Mihnea Gafița, la acest concurs, alături de treizeci și patru de autori, reprezentând douăzeci și cinci de țări participante. O puteți vota până pe 21 octombrie 2018, pe site-ul EUPL, la adresa http://anniversary.euprizeliterature.eu/vote