Ioana-Maria Biolan (Masteratul Lingvistică teoretică și aplicată, anul I)
Coordonator: lect. univ. dr. Melania Roibu
1. Preliminarii
Româna este o limbă cu un lexic bogat, nuanţat şi ospitalier, şi cu un specific derivativ evident. Cu toate acestea, ultimii ani demonstrează că derivarea începe să piardă teren în favoarea compunerii, mai ales a unor tipuri speciale care i se subsumează, cum ar fi cuvintele-valiză. Limbajul publicistic actual ilustrează cel mai bine productivitatea acestui procedeu, mai ales presa de orientare satirico-umoristică, precum publicația online „Cațavencii”, care apelează frecvent la astfel de creaţii ludice din sfera compunerii, pentru a obţine efectele scontate (ironie, umor, satiră).
- Origine, definiții şi variaţii terminologice
Conceptul îşi are originea în lucrarea lui Lewis Carroll, Through the Looking-Glass, and What Alice Found There. Acolo apare, printre altele, cuvântul slithy, ca o combinație între lithe („mlădios”) şi slimy („lipicios”). Explicația furnizată descria fenomenul ca pe o alăturare a două cuvinte diferite, care trimit la realități extralingvistice „de graniţă”.
Denumirea dată acestui procedeu este un calc după fr. mot-valise. Ulterior, la nivel lexical, se impun şi alte denumiri. Ȋn engleză, procedeul amintit este redat prin compuse/perifraze precum portmanteau words, blended words/blend(s), telescopic words, frankenwords, centaur words. Ȋn franceză, se folosesc denumirile téléscopage(s), compusele mots-sandwich, mots-tiroirs, dar şi termeni precum amalgame, croisement, contamination, emboîtement (într-o accepție mai largă), iar în alte limbi romanice – parola-macedonia (italiană), palavra entrecruzada (portugheză). Termenii utilizați în sfera lingvisticii româneşti sunt şi ei sugestivi, înregistrându-se şi denumiri cu o sferă mai largă de cuprindere, precum: cuvinte-valiză, cuvinte telescopate, mixonime, cuvinte-sandviş, respectiv, pentru denumirea procedeului care stă la baza lor, contaminație/contaminare.
Variaţia terminologică demonstrează sensurile multiple pe care le încapsulează conceptul, generând, din acest motiv, posibile ambiguități. Percepţia cvasigenerală asupra cuvintelor-valiză este aceea că ele reprezintă inovații care apar ca urmare a apetenței ludice a vorbitorilor unei limbi, având statutul de jocuri de cuvinte (calambururi).
Diversele abordări ale cuvintelor-valiză au însă ‒ toate ‒ la bază ideea de alăturare a componentelor, de valorificare a sensului lor inițial şi de coagulare a unui nou sens (ludic), rezultat din amalgamarea lor. Situat la granița (fluidă) dintre contaminare, etimologie populară și analogie, conceptul de cuvânt-valiză desemnează, aşadar, un cuvânt nou, rezultat din amalgamarea a două sau (mai rar) a trei unități lexicale existente și independent în limbă. Ca urmare, cuvântul nou creat redă suma sensurilor componentelor mixate, contribuind, astfel, la economia de limbaj şi potenţând valențele conotative, deci, expresivitatea formaţiunii rezultate.
- Câteva exemple
Titlurile următoare, preluate din publicaţia online „Cațavencii”, probează puterea de sugestie pe care o au cuvintele-valiză. Contextul rămâne, însă, decisiv în decodarea corectă a creațiilor lexicale de acest tip, motiv pentru care cuvintele-valiză sunt considerate efemeride lexicale (Roibu 2020: 325) care îndeplinesc preponderent funcția ludică, aşa cum o demonstrează şi exemplele de mai jos:
(1) Frumoasă-i vaccina noastră (https://www.catavencii.ro/frumoasa-i-vaccina-noastra/) < vaccin s. n. „produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om ori unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ” (https://dexonline.ro/definitie/vaccin) + vecină s. f. „persoană care trăieşte, locuieşte, se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva” (https://dexonline.ro/definitie/vecina).
Cuvântul-valiză păstrează integral primul cuvânt şi sfârşitul celui de-al doilea („vecină”), articulat hotărât. Forma este transparentă, evocând, parodic, structura „Frumoasă-i vecina noastră”, titlul unei melodii interpretate de Tiberiu Ceia. Astfel, cuvântul-valiză rezultat din împletirea celor două substantive comune este favorizat de contextul pandemic, în care vaccinul era perceput ca fiind mai apropiat de referent decât vecinul/vecina.
(2) Iliescu şi ferestroika (https://www.catavencii.ro/carol-si-pielea-de-cordoba-iliescu-si-ferestroika-scurte-istorii-alternative/)
În exemplul citat, s. f. fereastră îşi pierde secvența finală (apocopă), iar s. f. perestroika/perestroica este aferezat. Mixajul este favorizat de apropierea formală dintre cele două cuvinte, „ferestroika” evocând o structură de tip derivativ, cu sufixul diminutival „-uică” („ferestruică”): prăbuşirea regimului comunist este văzută, metaforic, ca o fereastră (mai mică) spre democrație.
(3) City Broke: Viena (https://www.catavencii.ro/city-broke-viena/)
Aflat într-o serie a aceluiaşi autor, cuvântul-valiză city broke este creat prin substituirea substantivului break, consacrat în sintagma din terminologia turistică – city break ‒, cu adjectivul broke. Este evidentă conotația negativă pe care adjectivul nou inserat o conferă sintagmei: Viena pare să-i surprindă realmente neplăcut şi la preț ridicat pe turiştii care o vizitează şi care riscă să devină faliţi.
(4) Din like în puț (https://www.catavencii.ro/din-like-in-put/)
Titlul citat sugerează impactul negativ al excesului de tehnologie asupra vieţii cotidiene. Efectul ludic rezultă din contaminarea expresiei populare din lac în puț cu anglicismul like, încă neadaptat la regulile ortografiei româneşti, dar frecvent vehiculat în limbajul online (pe Facebook). Expresia astfel obținută ilustrează o contaminare frazeologică, asociată cu o formă de intertextualitate de tipul parodiei bazate pe substituție lexicală simplă: „lac” este înlocuit cu „like”, iar efectul parodic este potenţat de amestecul de registre (popular vs neologic).
(5) Ȋnchinarea tolomagilor (titlul care apare pe coperta 1 a revistei „Cațavencii”, nr. 50 (642)/20 dec. 2023 – 9 ian. 2024).
Speculând contextul Naşterii Mântuitorului (perioada sărbătorilor de iarnă), coperta revistei „Cațavencii” cu nr. 50 prezintă un cuvânt-valiză, tolomag, în forma de plural, articulat hotărât, cu formă de genitiv, tolomagilor, obţinut prin împletirea formelor a două cuvinte cu final asemănător: consoana finală a adjectivului tolomac „(Fam.) (Om) molâu, bleg, tont” (https://dexonline.ro/definitie/tolomac) este înlocuită cu perechea ei sonoră, sub presiunea s. m. mag „preot la unele popoare orientale din Antichitate” (https://dexonline.ro/definitie/mag). Deprecierea sensului sugerează (şi) de această dată deprecierea clasei politice actuale.
- Concluzii
Exemplele analizate susțin ideea că, deşi româna este considerată o limbă care preferă derivarea, compunerea câştigă teren, cunoscând, în prezent, forme inedite de manifestare. Telescoparea se numără printre cele mai productive fenomene din sfera compunerii şi ilustrează dinamica lexicului (planul subiectiv, al inovațiilor lexicale, fiind adesea dependent de contextul obiectiv, al schimbărilor sociale). Majoritatea cuvintelor-valiză depind de contextul social şi cultural în care apar, ceea ce le conferă statutul de efemeride lexicale. Unele dintre acestea combină cuvinte româneşti cu elemente de provenienţă străină (engleză), determinând apariţia unor formații hibride, în care cele două limbi coexistă.
Bibliografie
Ilincan, Vasile, 2015, Dicționar de expresii româneşti în contexte (DERC), Universitatea Babeş-Bolyai, Presa Universitară Clujeană.
Roibu, Melania, 2020, „Cuvinte-valiză în presa actuală: structură, caracteristici, funcții”, în Mîrzea Vasile, Carmen, Isabela Nedelcu, Mădălina Tăbăcitu (ed.), Româna în context romanic. Actele celui de al XIX-lea Colocviu internațional al Departamentului de Lingvistică (București, 22‒23 noiembrie 2019), București, Editura Universității din București, p. 317-325.
Surse electronice
https://www.catavencii.ro/, consultat în iunie 2024.
https://dexonline.ro/, consultat în iunie 2024.