Drd. Mihaela Rodica Despan (Școala Doctorală Litere)
Coord.: prof. univ. dr. Isabela Nedelcu
Datorită influenței exercitate de dezvoltarea digitală a piețelor financiare online și prin schimbul permanent de informații, facilitat de importanța economică a acestui domeniu, în limba română au apărut o serie de unități lexicale menite să denumească noua realitate digitală. Apariția unor asemenea unități lexicale, adesea neînregistrate și nenormate de dicționare, în anumite medii de comunicare necesită realizarea unei analize lingvistice care să semnaleze problemele lor de adaptare.
Dinamica lexicului în spațiul virtual românesc se caracterizează printr-o evoluție rapidă și vizează atât intrarea în limbă a împrumuturilor, a calcurilor lexicale, cât și apariția formațiilor sufixale hibride. Fenomenul de romgleză este o realitate curentă a limbii române actuale, explicabil prin evoluția tehnologică și prin inovațiile aduse de platformele digitale, de social media etc. Mixajul apare în terminologii, în special acolo unde nu există termeni fixați în limba română (Zafiu 2001: 90) care să denumească inovația tehnologică. În lipsa lor, dar și din motive de incongruență stilistică se preferă utilizarea termenului străin. Așa cum arată Stoichițoiu-Ichim (2006: 398), „categoria anglicismelor include împrumuturi lexicale şi frazeologice din engleza britanică şi americană, aflate încă în curs de adaptare la sistemul limbii române”. Aceste unități sunt interesante din perspectivă lexicală pentru că reprezintă împrumuturi supuse modificărilor și restricțiilor impuse de particularitățile vorbitorilor și de presiunea exercitată de sistemul limbii române.
Odată cu creșterea rapidă a investițiilor în bursa de monede digitale, limba română preia și începe să adapteze o serie de cuvinte și construcții specifice acestui domeniu. Cele mai multe împrumuturi apar în cazul bursei de criptomonede (cu varianta grafică întâlnită în uz cryptomonede). Astfel, se înregistrează termeni precum blockchain, crypto, minning, NFT (abreviere pentru non-fungible token) ș.a. Toate aceste împrumuturi au intrat în limba română într-un timp foarte scurt, din necesitate. După cum precizează Guțu Romalo (2005 [2002]: 87), împrumuturile „necesare” sunt unitățile lexicale sau unitățile frazeologice care nu au corespondent în limbă și care denumesc noi realități tehnologice, în timp ce împrumuturile de „lux” sunt folosite în ciuda existenței unor termeni corespondenți în limbă, în funcție de preferința vorbitorilor.
În ceea ce privește structura criptomonede, aceasta reprezintă un calc după engl. cryptocurrency, în care este tradus numai al doilea element al compusului (pentru conceptul de calc, vezi DSL).
Toate împrumuturile amintite „caută” corespondenți semantici în limba română. Termenul minning, care denumește procesul de „extracție”, de generare a unei monede virtuale, este apropiat formal de a mina, care însă în română înseamnă „a așeza, a pune explozibile, mine pe uscat sau în apă; a depune o încărcătură de exploziv într-o clădire, la un pod etc. pentru a le arunca în aer” (DEX). Mai apropiat ca sens, presupunând ideea de extracție, este verbul a mineri „(rar) a lucra în mină” (DEX), însă asemănarea formală a prevalat în procesul de adaptare la limba română a lui minning, cuvântul corespondent folosit în română fiind a mina.
În cazul abrevierii NFT, traducerea mot à mot a structurii din engleză de la care s-a format „non-fungible token” a determinat apariția structurii românești jeton nefungibil, pentru a desemna un tip de active digitale. Abrevierea NFT este preferată structurii jeton nefungibil –care presupune o asociere inedită în română –, având și avantajul utilizării internaționale. Aceasta se folosește cel mai des în mediul online și se comportă ca un substantiv neutru, dovadă fiind forma de plural cu desinența -uri (NFT–uri).
Alte unități lexicale care au apărut în domeniul financiar digital sunt bitcoin, ethereum, solana, shiba, ripple, tether, cardano, acestea ridicând diverse probleme de adaptare la sistemul limbii române. Un statut special are substantivul mai larg utilizat – o adevărată vedetă a acestui domeniu – bitcoin, înregistrat în DOOM3 cu pluralul bitcoini. Cu toate acestea, circulă în uz și cu formă invariabilă (ca multe alte anglicisme, care sunt folosite invariabil): „un milion de bitcoin” (adevărul.ro). Invariabilitatea substantivului bitcoin se vede și în alte contexte, unde nu se folosește forma tipică de genitiv: „prețul bitcoin s-ar putea dubla” (economedia.ro), „creatorul necunoscut al bitcoin” (www.ziarulprofit.ro).
Se poate aprecia că termenii pe care i-am semnalat se încadrează, în acest moment, în sfera împrumuturilor necesare, datorită faptului că în limba română nu au corespondent; în plus, prezintă anumite avantaje în raport cu încercările de traducere sau de a găsi termeni similari (despre avantajele utilizării unor anglicisme atunci când nu există corespondent în limbă, vezi Stoichițoiu-Ichim 2008: 85). Aceste creații lexicale sunt noi nu numai în limba română, ci și în engleză. Majoritatea unităților lexicale amintite nu sunt înregistrate deocamdată în dicționarele românești, deși se bucură de o mare popularitate în mediile de comunicare online. După cum reiese și din cele câteva observații pe care le-am făcut pe marginea lor, adaptarea unităților lexicale de acest tip la specificul limbii române este un proces dificil care privește atât aspecte lexicale și semantice, cât și aspecte gramaticale și de grafie și care depinde, în mare măsură, de mediile în care sunt folosite.
Bibliografie
Guțu Romalo, Valeria, 2005 [2002], „Dinamica limbii și normele”, în Aspecte ale evoluției limbii române, București, Humanitas, p. 81-94.
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, 2006, „Observații privind grafia anglicismelor din presa actuală”, în Marius Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor, Bucureşti, Editura Academiei Române, p. 398-410.
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, 2008, Vocabularul limbii române actuale, București, Editura ALL.
Zafiu, Rodica, 2001, Diversitate stilistică în româna actuală, București, Editura Universității din București.
Dicționare
DEX ‒ Ion Coteanu, Lucreția Mareș (coord.), Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009.
DOOM3 ‒ Ioana Vintilă-Rădulescu (coord.), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, București, Editura Univers Enciclopedic, 2021.
DSL – Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, București, Nemira, 2001.
Surse online
„Criptomonede preț” https://kriptomat.io/ro/criptomonede-pret/, accesat la data de 10.04.2025.
„Ce este tehnologia blockchain?” https://kriptomat.io/ro/blockchain/ce-este-tehnologia-blockchain/, accesat la data de 10.04.2025.
„Cea mai bună strategie de investit în crypto?” https://www.youtube.com/watch?v=MOfG1mPjvJc, accesat la data de 12.04.2025.
„Cum să minezi bitcoin de acasă cu propriul pc” https://www.youtube.com/watch?v=Nk5cw7EMBNs, accesat la data de 12.04.2025.
„Ce înseamnă nft?” https://capital.com/ro/ce-inseamna-nft-tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-non-fungible-tokens, accesat la data de 12.04.2025.
„Today’s Cryptocurrency” https://coinmarketcap.com/, accesat la data de 10.04.2025.
„Totul despre criptomonede” https://capex.com/ro/academy/totul-despre-criptomonede, accesat la data de 12.04.2025.
„Cea mai importantă funcție a NFT-urilor” https://legalmagazin.ro/fenomenul-non-fungible-tokens-la-ce-folosim-nft-urile-si-cat-de-riscante-sunt-din-punct-de-vedere-juridic/, accesat la data de 12.04.2025.