Ana-Maria Stoica (LLR-LLM, anul al III-lea)
Coord.: asist. univ. drd. Bianca Alecu, revizie finală: conf. univ. dr. Isabela Nedelcu
Când spunem social media ne gândim automat la postări ale cunoscuților, fotografii din vacanțe ale influencerilor, postări polemice, videoclipuri amuzante și, nu în ultimul rând, la meme. Memele constituie un fenomen cultural interesant, întâlnit exclusiv pe rețelele de socializare, care a început să fie tot mai studiat în ultimul deceniu. Conform DEX, s.v. memă, aceasta poate fi înțeleasă ca „o idee, de obicei hazlie, materializată într-o imagine, un clip sau un text, care se răspândește prin intermediul internetului; din engl. meme”. Există, în acest sens, numeroase forumuri și pagini care au drept scop fundamental crearea, explicarea originilor unei meme și distribuirea acesteia, printre care amintim Know Your Meme sau Urban Dictionary. Pornind de la definiția mai sus menționată, putem presupune că tinerii reprezintă principala categorie socială care a dezvoltat o fascinație pentru meme. Astfel, se poate susține încadrarea limbajului memelor în fenomenul mai amplu al unui „limbaj al tinerilor” (Zafiu 2001), o variantă a limbii, cu particularități diverse, care vizează atât modificarea sensurilor în urma unor transferuri metaforice de sens, cât și modificarea formelor cuvintelor, pentru ca aceasta să corespundă transmiterii unui anumit mesaj. Creier, știu!
Articolul de față își propune efectuarea unui studiu de caz asupra transferului metaforic de sens în situația utilizării expresive a substantivului masculin creier în interacțiunea online a tinerilor, prin urmărirea atât a modificărilor formale și semantice, cât și a funcțiilor pe care acest tip de utilizare le îndeplinește la nivel pragmatico-discursiv.
Pentru înțelegerea felului în care cuvântul creier este utilizat în interacțiunea dintre tineri, trebuie să ne raportăm la noțiunea de cuvânt polisemantic (Bréal 1900: 139-140). Cuvântul polisemantic, prin definiție un cuvânt cu mai multe sensuri, prezintă un sens denotativ, primul sens cu care acesta este inventariat în dicționar, și o sumă de alte sensuri, conotative, realizate printr-un transfer de sens, fie metaforic, fie metonimic. În ceea ce privește utilizarea cuvântului creier în interacțiunea dintre tineri, considerăm că în acest caz acționează un transfer de sens metaforic, care presupune atribuirea unui suprasens cuvântului. Acesta provine din transferul noțiunilor vizând numele utilizat pentru denumirea unui fenomen al realității înspre numele folosit în scopul denumirii unui fenomen abstract, acela de a gândi. Astfel, substantivul masculin creier, așa cum este utilizat în „limbajul tinerilor”, nu mai denumește un organ, ci mai degrabă acțiunea de a fi făcut o afirmație pripită care nu se sprijină pe niciun fel de suport teoretic. Acest aspect este subliniat îndeosebi de asocierea care se produce, la nivel nonverbal, între substantivul creier și gestul pe care îl facem cu degetul arătător indicând spre cap, printr-o bătaie ușoară asupra tâmplei, când pronunțăm acest cuvânt cu o intenție ironică.
Atunci când conversația este mediată de platformele de socializare precum WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram, există tendința vorbitorului de a înlocui gestul mai sus menționat cu un emoji (🧠), ca în următoarele exemple, preluate din conversații personale de pe WhatsApp:
Este important de menționat faptul că, în anumite contexte comunicative, emojiul poate apărea și cu o eventuală menționare a substantivului creier, probabil în scopul sporirii expresivității și a ironiei asociate acestui tip de utilizare.
La nivel pragmatico-discursiv, creier ajunge să funcționeze ca o interjecție, în două contexte distincte. Astfel, acesta este folosit fie în cheie ironică, ca echivalent al expresiei „Loser!”, fie cu o intenție admirativă, luând forma unui compliment, ca în următorul exemplu:
Utilizarea cuvântului creier în limbajul tinerilor este caracterizat prin „plurimodalitate”, întrucât acesta capătă extensii nu numai la nivel nonverbal, cât și la nivel grafic. În ceea ce privește cel de-al doilea nivel, acesta are drept prelungire mema, o îmbinare între imagine și text, conținând, în substrat, elemente paraverbale și nonverbale. În acest sens, mema construită în jurul cuvântului creier poate fi înţeleasă ca un act de vorbire expresiv, utilizat cu scopul de a ironiza diferitele erori de gândire sau decizii greșite pe care interlocutorul le-ar fi putut lua, așa cum subliniază și forumul Know Your Meme, forum special creat pentru a explica istoricul și originile memelor: „The images are often captioned with various jokes mocking poor decision making and failures in critical thinking”[1]. Un exemplu ilustrativ în acest sens este următoarea memă [2]:
În concluzie, transferul metaforic de sens care se aplică asupra substantivului creier reprezintă o particularitate a limbajului tinerilor, precum și un fenomen cultural, în sine, care trebuie înțeles prin conjuncție cu memele construite în jurul acestui cuvânt. În acest sens, o astfel de utilizare a cuvântului creier impune, de la sine, valențe pragmatico-discursive noi, echivalente fie unei utilizări ironice, fie unei utilizări admirative.
[1] În traducere liberă: „Imaginile sunt adesea dublate de diverse glume care ironizează erorile de la nivelul procesului de decizie și eșecurile în gândirea critică”.
[2] Sursa: https://makeameme.org/meme/22-is-4-5b9156, consultat la 02.04.2023.
Bibliografie
Bréal, Michel, 1900, Semantics: Studies in the science of meaning, traducere de Mrs. Henry Cust, Londra, Editura William Heinemann.
Zafiu, Rodica, 2001, Diversitate stilistică în româna actuală, București, Editura Universității din București.
Surse
https://knowyourmeme.com/memes/roll-safe, consultat la 02.02.2023.
https://dexonline.ro/definitie/mem%C4%83/definitii, consultat la 17.05.2023.
https://makeameme.org/meme/22-is-4-5b9156, consultat la 02.04.2023.