După o prelungită pauză de toamnă-iarnă, Cafeneaua critică îşi reia dezbaterile cu o ediţie de mare gală, ai cărei invitaţi speciali sînt Mihai Şora-cel-centenar (plus un an: în total 101!) şi soţia sa, Luiza Palanciuc-Şora.
Filozof adevărat, om al reflecţiei profunde, cum puţini sînt în istoria unei culturi şi şi mai puţini în oricare dintre etapele ei de evoluţie, Mihai Şora a traversat nu doar mai bine de un secol de viaţă, ci şi mai multe epoci istorice. S-a născut la Ianova, în judeţul Timiş, pe 7 noiembrie 1916, la jumătatea primului război mondial, atunci cînd România ieşea din neutralitate. Crescut în Timişoara, va studia la Bucureşti şi la Paris către finele interbelicului şi în timpul celei de-a doua conflagraţii. Cercetător la Paris în primii ani postbelici, cînd cea mai importantă editură franceză îi publică teza de doctorat, Du dialogue intérieur (1947), revine în România cu intenţia de întoarcere în Hexagon, ceea ce regimul comunist nu-i va mai permite. Funcţionar discret, mai întîi în Ministerul de Externe, apoi, un deceniu şi jumătate, editor, în intervalul 1954-1969, la Editura de stat pentru literatură şi artă – ESPLA, reuşeşte să impună reluarea „Bibliotecii pentru toţi”, populara colecţie pe care o va dezvolta în conformitate cu o viziune de largă cuprindere, enciclopedistă, profitînd şi de liberalizarea regimului după 1960 şi mai ales după 1965. Retras ulterior într-o solitudine intens-reflexivă, revine la scris şi-şi va publica, cu începere din 1978, cărţile dialogale care constituie „miezul” operei sale filozofice. Cu o reputaţie în creştere în anii 1980, însă doar în mediile intelectuale, va ieşi după prăbuşirea regimului comunist, în anii 1990, în arena publică: ministru al Educaţiei, apoi cofondator al Partidului Alianţei Civice. Va fi iarăşi retras o vreme, pentru ca în ultimii ani, înainte de centenar şi de-atunci încoace, să iasă din nou în prim-plan ca voce foarte activă în mediul virtual şi uneori şi în stradă, în pieţele publice: racordat la democratizarea şi la progresul ţării, îi condamnă limpede şi răspicat pe cei care încearcă să frîneze procesul, încît a devenit o figură-reper a rezistenţei civice, un veritabil simbol moral al României actuale.
Eseistă, poetă, traducătoare, cercetătoare pe teme de filozofie politică la Paris, posesoare şi de cetăţenie franceză, Luiza Palanciuc-Şora îl însoţeşte pe Mihai Şora în proiectele sale din ultima perioadă, realizînd şi o serie de filmări cu marele filozof mărturisindu-se, gîndind şi scriind, desenînd, redescoperind mereu şi mereu lumea din jur, natura, Bucureştiul, alte locuri din ţară şi din lume.
Amfitrionul Cafenelei critice: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, se redeschide la POINT, centru cultural/ „cultural hub” elegant şi dinamic, situat în zona Piaţa Lahovary-Grădina Icoanei. Ca-ntotdeauna, vor fi şi ediţii „în deplasare”, inclusiv la Club A, „sediul” din ultimii ani ai Cafenelei…, unde va fi organizată foarte curînd o săptămînă aniversară, la 49 de ani de la fondarea clubului. În vara lui 2017 şi în prima parte a stagiunii 2017-2018 au avut loc trei ediţii speciale ale Cafenelei critice, toate desfăşurate în spaţii ale Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti: cu Dorin Tudoran, despre Geta Brătescu (dezbatere inclusă în bilanţul Cafenelei critice cu acordul MNLR) şi despre instrumentele tradiţionale din familia tulnicului şi a buciumului, cu Mircea Florian şi tulnicari de azi. La reluarea de acum, Mihai Şora revine la Cafeneaua critică, după seara care i-a fost consacrată în urmă cu două decenii, în partea a doua a anilor 1990, cînd au avut loc cele circa 40 de ediţii ale primei serii. Seria a doua continuă cu ediţia a 216-a!
*
Cafeneaua critică
Marţi 13 martie 2018, orele 19.00-21.00
POINT, Str. General Eremia Grigorescu Nr. 10, Bucureşti
(Str. General Eremia Grigorescu colţ cu Intrarea Armaşului,
între Piaţa Lahovary şi Grădina Icoanei)
Contact: 0737-210.978 (Paul Radu), 0799-799.708 (POINT)
