Conferința „Despre procesul de morfologizare”, avându-l ca invitat pe domnul profesor Martin Maiden, va avea loc vineri, 21 martie, începând cu ora 18.00. Evenimentul este organizat de Școala Doctorală Litere – Lingvistică și se adresează în principal studenților-doctoranzi, dar este deschis și studenților de la ciclurile de licență și master, precum și cadrelor didactice interesate de subiect.
Link Google Meet: https://meet.google.com/rvx-ycjm-cek
În perioada 7-11 aprilie 2025 se va desfășura în cadrul CIVIS, la Departamentul de Științe ale Comunicării de la Facultatea de Litere a Universității din București, Conferința Internațională New Trends in Information Science, Libraries and Information Behaviour. Conferința va reuni profesori, cercetători, directori de biblioteci universitare, specialiști în informare, bibliotecari, doctoranzi, masteranzi și studenți pentru a discuta subiecte de ultimă oră pentru mediul academic și pentru domeniul științei informării și pentru a împărtăși perspective și bune practici în biblioteci și alte structuri infodocumentare.
Organised under the CIVIS umbrella, within the University of Bucharest, at the Department of Communication Sciences from the Faculty of Letters, the International Conference New Trends in Information Science, Libraries and Information Behaviour will take place between 7 and 11 April 2025 and will bring together professors and other faculty members, researchers, university library directors, information scientists, librarians, PhD students and LIS master and undergraduate students to discuss cutting-edge topics in the academic environment and in the field of library and information science and share insights and best practices in libraries and information institutions.
▪️Pentru mai multe detalii click aici. / For more details click here.
▪️Programul conferinței poate fi accesat aici. / The conference program can be found here.
Atelierul de Studii de Gen și Feminism revine, pe 25 martie 2025, de la ora 18, cu un dialog prin videoconferință alături de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, despre rolurile feminismului într-o cultură democratică. Membră a Academia Europaea, fondatoare a primelor cursuri și programe de studii de gen și feminism din România (curs de filosofie feministă la Universitatea București, Facultatea de Filosofie – 1994, primul masterat de Studii de gen din România – 1998), inițiatoare a primei colecții de Studii de gen din țară (Editura Polirom, 2001), autoare a numeroase volume despre etici feministe, cetățenie democratică, umanism etc., Mihaela Miroiu a publicat recent colecția de studii și articole Avem loc unii de alții? Democratizare și feminism (Ed. Polirom, 2024). Pornind de la excelenta întrebare formulată în titlu, vom încerca să înțelegem, în perspectivă interdisciplinară, mai multe despre feminisme și gen în spațiul academic și în lumea contemporană. Discuția va fi moderată de lect. dr. Roxana Eichel, Departamentul de Studii Literare.
Despre modelul proustian în proza românească interbelică s-a vorbit adeseori, ba chiar există tendința de a pune modernizarea prozei autohtone în directă legătură cu romanul proustian. Și totuși… dacă recitim cu atenție atât proza scurtă, cât și romanele apărute în perioada 1920-1940, și dacă analizăm impactul pe care l-au avut traducerile din opera lui D.H. Lawrence în lumea culturală românească, multe dintre „adevărurile” vehiculate de unii dintre criticii și istoricii noștri literari se cer puse sub semnul întrebării.
Vă așteptăm miercuri, de la ora 18:00, la o nouă dezbatere din seria „În agora”. Invitații noștri sunt Ligia Soare, Bogdan Ghiu, Iulia Gorzo și Flavia Dima, iar dialogul va fi moderat de Darius Bumbar, masterand al Facultății de Litere.
Discutăm despre traducerea textelor literare și nonliterare, dar nu numai. O la fel de importantă atenție merită acordată și traducerilor pe care adesea le luăm de-a gata, fără să chestionăm prea mult procesul din spatele acestora. Cum se realizează, spre exemplu, traducerea filmelor? Vom lua în vizor traducerea filmică (subtitrări, dublaj), rolul pe care inteligența artificială îl joacă în acest domeniu (de pildă, softurile de subtitrare automată) și, nu în ultimul rând, modul în care procesul și funcția traducerii textului tipărit diferă de cea a textului audiovizual.
Ligia Soare este traducătoare specializată în traducere audiovizuală. A format și a coordonat echipe de traducători de film, iar din 2023 coordonează proiecte de accesibilizare a filmelor pentru persoane cu diverse abilități senzoriale.
Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, filosofie, media, arhitectură și urbanism, artă contemporană), traducător și teoretician al traducerii, jurnalist, realizator radio-tv.
Iulia Gorzo este traducătoare de carte și redactor de film de aproape douăzeci de ani. Traduce filme și emisiuni de televiziune din limbile franceză, engleză și italiană și cărți din limba engleză.
Flavia Dima este critic și curator de film, poetă, scrie reportaje de festival și editoriale și este traducătoare de filme. A tradus din portugheză, spaniolă și engleză pentru mai multe festivaluri (One World Romania, BIEFF, Art200 etc.)