Cursuri opționale pentru anul al III-lea, semestrul I

Studenții își vor alege trei cursuri, un curs din fiecare set.
Click aici pentru a merge direct la Setul II
Click aici pentru a merge direct la Setul III

 

Setul I

1.1. Conf. dr. George Ardeleanu, Departamentul de Studii literare – Literatură și Gulag. Scriitori în procese politice. Scriitori în arhivele Securității

Cursul își propune să exploreze multiplele fațete ale fenomenului literar (și, în sens larg, cultural) și mecanismele de represiune din perioada comunistă. Vor fi examinate, deopotrivă, atitudinile de rezistență etică și artistică ale scriitorilor și atitudinile de compromis.

Cursul se va axa cu precădere pe studii de caz: ”Fenomenul Pitești”, procesele politice ale scriitorilor (procesul ”Rugului aprins”, procesul ”Noica-Pillat”, mișcarea Goma și Carta ʾ77 etc); dosare de penitenciar, dosare de urmărire informativă, dosare de ”rețea”. Se va pleca nu doar de la analiza literaturii universului concentraționar (Aleksandr Soljenițîn, Varlaam Șalamov, Ion Ioanid, Paul Goma, N. Steinhardt, Virgil Ierunca ș.a.), ci și a documentelor din arhivele C.N.S.A.S. Se va discuta, de asemenea, despre fenomenul cenzurii în perioada comunistă, despre destinul unor manuscrise confiscate de Securitate sau care au constituit ”capete de acuzare” în procesele politice ale unor scriitori ori despre ”analizele” operate de ofițerii de Securitate pe texte literare sau filozofice. Pe parcursul cursului vor fi vizionate și filme documentare despre experiența unor scriitori care au trecut prin infernul universului concentraționar din România comunistă (de ex.: ”Nebunia capetelor” de Thomas Ciulei – un film cu și despre Lena Constante).

Evaluare: un referat având ca temă relațiile dintre literatură și Gulag (studii de caz); participarea la discuțiile de la curs.

 

1.2. Conf. dr. Ion Manolescu, Departamentul de Studii literare – Psihologia prozei interbelice

Atenție! La acest curs nu se acceptă înscrieri directe, înscrierile se vor realiza doar prin intermediul formularului online de înscriere.

Proza românească interbelică este, probabil, cel mai actual și mai util rezervor literar de date psihologice și neurologice. Dacă sîntem interesați să înțelegem cum ne comportăm într-o situație (funcțională sau disfuncțională) de comunicare, ce facem atunci cînd sîntem condiționați scenarial în viața noastră personală sau profesională, cum răspundem unor provocări cognitive care apar cînd creierul și mintea intră în conflict, atunci proza interbelică este locul cel mai bun de vizitat. Tiparele psiho-neurologice ale unor personaje ca Ștefan Gheorghidiu, Sandu, Otilia, Adela sau Simina, generînd comportamente neașteptate și decizii de viață contradictorii, vor face obiectul unei analize interdisciplinare.

Studenţii anului III Litere sînt invitaţi să participe la dezbaterile unui curs flexibil de literatură română. Descoperirea modurilor în care funcţionează structurile cognitive ale personajelor prozei interbelice va permite o înţelegere nuanţată literar și profitabilă psihologic a operei unor autori ca Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, G. Călinescu, Anton Holban, Mircea Eliade sau Urmuz.

 

1.3. Lector dr. Lector dr. Iulian Băicuș, Departamentul de Studii literare – Eseul românesc între literatură și filosofie

Acest curs optional este centrat pe diferența dintre eseu și articolul publicistic, ambele având rădăcini filosofice, care apărea în paginile multor publicații, mulți dintre scriitorii interbelici căutau să-și câștige existența astfel. Americanii au o vorbă, aplicabilă perioadei, Publish or perish, publică sau dispari. Am în vedere să dicut cu studenții eseurile gingașe ale lui Paul Zarifopol, un scriitor foarte rafinat, Mircea Eliade, care ulterior a devenit unul din cei mai mari savanți din Istoria Religiilor, professor la Universitatea din Chicago, articolele lui Mihail Sebastian, un publicist evreu care a suferit un șoc atunci cînd idolul lui, profesorul Nae Ionescu i-a scris o prefață antisemite la  romanul De două mii de ani, operele lui Emil Cioran în limba română, acesta a fost considerat un excellent stilist al limbii francize, pe care a folosoit-o după exilul la Paris, un eseu filosofic al lui Mircea Vulcănescu, un filosof în devenire, dar care a murit în închisorile comuniste, încercând să-și salveze un amic, Eugen Ionescu și războiul său polemic cu toată lumea, C.Noica, pasionat de logică dar și de literature, sistemul filosofic original al lui Lucian Blaga, publicistica interbelică a lui N.Steinhardt, Camil Petrescu cu Teze și antiteze, sau articolelle pe teme franceze scrise de Anton Holban. Acestea fiind spuse cursul optional se va strădui să descopere noi fațete ale operei acestor importanți autori, studiați acum din direcția fragmentului spre cea a întregului. Am ales drept temă a acestui opțional o zonă care nu este așa de bine explicată în timpul cursului central de Literatură interbelică, deoarece am simțit că acest opțional va completa informațiile pe care studenții le primesc de la colegii care sunt implicați în acest proces de predare, pe de o parte, pe de altă parte am simțit nevoia să construiesc o cheie de boltă peste articolele și cărțile pe care le-am publicat de-a lungul timpului. Feedback-ul primit de la studenți a fost foarte bun, cursul s-a bucurat de atenție, chiar în situația de pandemie, studenții s-au implicat și au ales teme foarte interesante de cercetare, care au completat foarte bine viziunea profesorală.

 

1.4. Conf. dr. Daniel Cristea-Enache, Departamentul de Studii literare – Voci feminine

Cum citim și cum înțelegem lirica unor poete din literatura română?

Grile de lectură. Analize pe text şi contextualizări. Receptare publică, critică şi individuală. Încadrare în generații și direcții literare. Influențe. Originalitatea distinctă a fiecărei poete. Problematica unui canon literar.

  1. Maria Banuș — Magda Isanos — Nina Cassian
  2. Ana Blandiana — Gabriela Melinescu — Constanța Buzea
  3. Ileana Mălăncioiu — Angela Marinescu — Nora Iuga
  4. Ioana Ieronim — Mariana Marin — Magda Cârneci — Mariana Codruț
  5. Simona Popescu — Irina Nechit
  6. Ruxandra Novac — Elena Vlădăreanu
  7. Medeea Iancu — Gabriela Feceoru

Bibliografie:

Graţiela Benga, Reţeaua. Poezia românească a anilor 2000, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2016

Al. Cistelecan, Top Ten, Editura Dacia, Cluj, 2000

Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, vol. I-II, Editura revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2000

Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, ediția a II-a, revăzută și revizuită, Editura Cartea Românească, București, 2019

Lucian Raicu, Fragmente de timp, Editura Cartea Românească, București, 1984

* * *, Dicționar analitic de opere literare românești, coordonator: Ion Pop, vol. I-IV, Casa Cărții de Știință, Cluj

Atenție! La acest curs nu se acceptă înscrieri directe, înscrierile se vor realiza doar prin intermediul formularului online de înscriere.

 

1.5. Conf. dr. Paul Cernat, Departamentul de Studii literare – Literatura „tinerilor” în anii ’30-40. Avangardă, autenticism, existențialism

Cursul îşi propune să abordeze şi să problematizeze literatura noilor generaţii afirmate în România anilor ’30-`40, de la avangardele din jurul revistei „unu” la grupul suprarealist român (Gellu Naum, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Trost, Paul Păun), de la autenticismul „generaţiei tinere” a lui Eliade, Eugen Ionescu & Co la „generaţia războiului” (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dinu Pillat, Alexandru Vona). Vor fi discutate noile formule literare şi ethos-urile asociate, pe un fundal istoric puternic marcat de radicalisme social-politice. Manifestele avangardiste sau generaţioniste, moda jurnalelor intime şi a literaturii confesive/experienţiale, interesul acordat explorării subconştientului, emanciparea erotică în literatură şi scandalurile asociate din presă, obsesia morţii şi a trăirii paroxistice ş.cl. vor fi, de asemenea, discutate ca fenomene ale unei culturi a crizei, pornind de la texte reprezentative. Printre acestea – Poemul invectivă de Geo Bogza, Antologia poeţilor tineri de Zaharia Stancu, Întunecatul April de Emil Botta, Pe culmile disperării de Emil Cioran, Şantier de Mircea Eliade, Drumeţul incendiar de Gellu Naum, Întîmplări în irealitatea imediată de M. Blecher, Interior de Constantin Fântâneru, Bagaj de H. Bonciu, Jurnalul unei fete greu de mulţumit de Jeni Acterian, Moartea cotidiană de Dinu Pillat, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Întâlnirea din Pământuri de Marin Preda ş.a.

 

1.6. Lector dr. Catrinel Popa, Departamentul de Studii literare – Levantini, orientali, balcanici. Orientul ca loc al memoriei în literatura română de ieri și de azi

 Cursul îşi propune să abordeze o problematică pe cât de actuală, pe atât de seducătoare: mirajul Orientului în literatura română contemporană şi relevanţa acestei teme din perspectiva modului în care ea a modelat, pe termen lung, profilul nostru identitar. După schiţarea unor definiţii operaţionale ale conceptelor propuse de-a lungul vremii în tentativa de a cartografia acest teritoriu de nisipuri mişcătoare („exotism”, „heterotopie”, „balcanism literar”, „imaginar levantin”), vom trece în revistă o suită de opere în care mirajul  Orientului şi-a pus în mod vizibil amprenta asupra literaturii române, începând cu epoca romantică şi până în zilele noastre. Cursul va avea şi o componentă aplicativă ce constă în analiza „orientalelor” unor scriitori contemporani printre care Ioan Groşan, Mircea Cărtărescu, Simona Antonescu, Doina Ruşti şi Cătălin Pavel. Dacă textele autorilor optzecişti −  O sută de ani de zile la Porţile Orientului, respectiv Levantul − vizează un dublu efect, de rescriere parodică a literaturii cu iz balcan-peninsular şi, prin ricoşeu, de radiografiere a mentalităţii noastre colective, în schimb, în scrierile mai recente (Hanul lui Manuc, Homeric, Chihlimbar etc.), revizitarea tărâmului levantin presupune reflecţia mai discretă asupra modului în care se ţes poveştile despre Sine şi Celălalt.

Una dintre mizele principale ale cursului rămâne, aşadar, aceea de a marca punctele de intersecţie dintre literatură şi palierul reprezentărilor colective, fără a neglija  –  în cazul nostru particular – consecinţele complicatei relaţii dintre identitate şi „aluviunile” unei alterităţi interiorizate.

 

1.7. Lector dr. Cristina Dima, Departamentul de Studii literare – Literatură românească veche scrisă în limbi străine

Ce scriau cărturarii noștri, atunci când o făceau doar pentru cercul restrâns al cunoscătorilor limbilor de cultură? Răspunsul este divers și poate surprinzător: povești auzite sau trăite, jurnale de călătorie, cărți de memorii, scrieri filosofice cu iz ocult sau pur și simplu scrisori.

Cursul este într-un fel o completare a celui de Istoria literaturii române. Epoca veche din anul I. El își propune să recupereze 11 texte scrise în slavonă, greacă sau latină (ale căror traduceri în limba română ne sunt astăzi accesibile), legate, într-un fel sau altul, de spațiul cultural al Țărilor Române în veacurile al XVI-lea –al XVIII-lea.

Examenul va consta în prezentarea uneia dintre operele studiate.

 

1.8. Prof. dr. Carmen Mușat, Departamentul de Studii literare – Forme ale reprezentării eului

Problema identităţii, a constituirii imaginii de sine presupune o mediere narativă – ne aflăm în situaţia de a spune “istorii” despre noi înşine, în diverse variante (C.V.-uri, jurnal, memorii, autobiografii, dar şi rezumate orale ale activităţilor noastre, ale evenimentelor sau întâmplărilor mărunte). Îmi propun să încercăm să explorăm împreună modul în care se construieşte imaginea despre sine, prin intermediul unor naraţiuni în care identitatea personală e modelată, negociată, povestită mereu în relaţie cu Celălalt. Naraţiunile despre sine nu redau o identitate standard, aşa-cum-a-fost, ci reconstruiesc imagini complexe, alcătuite adeseori din suprapuneri ale unor euri mai vechi sau mai noi. Se ajunge astfel la ipostaza unui eu – personaj al propriei memorii (v. Nicola King, Memory, Narrative, Identity. Remembering the Self, Edinburgh, UP, 2000).

Scriitura autobiografică – o practică individuală şi socială (cf. Ph. Lejeune); problema reprezentării eului în pictură – autoportretul, dar şi în cinema.

Problematica sinelui:

  • conştientizarea identităţii fiinţei şi a necesităţii delimitării unui spaţiu al intimităţii;
  • replierea fiinţei asupra sinelui (v. G. Duby, Istoria vieţii private, vol. 4, p. 88).
  • confesiunile, autobiografia, jurnalul – „oglindă” textuală a eului, a fiinţei profunde, care „absoarbe” imaginea despre sine.
  • apariţia „eului” în scriitura Evului Mediu: „Memoriile şi cronicile introduc (…) în reprezentarea Eului elementele unei durate personale şi, paralel cu încercările de definire a individului de către sine, îşi fac drum în poezia tîrzie prezenţa obsesivă a timpului, percepţia unui timp pierdut.” (în Istoria vieţii private, vol. 4, p. 88).
  • Punerea în scenă a individului/sinelui începe odată cu cronicile (v., la noi, Neculce, primul memorialist).
  • scriiturile eului
  • tentative de „îmblînzire” a timpului care nu se mai întoarce niciodată;
  • discursuri în jurul percepţiei identităţii, modalităţi de articulare şi structurare a identităţii proprii;
  • prelungire, în scris, a trupului care emite discursul (v. şi tradiţia autoportretuluiîn pictură).

 

1.9. Lector dr. Bogdan Tănase, Departamentul de Studii literare – Teorii ale poeziei în modernitate

Cursul propune o introducere în teoriile despre poezie în acest perimetru literar complex, pornind de la premisa că în perioada generic definită drept romantism istoric se conturează liniile unei dezbateri teoretice care vor influența, într-un mod particular, chipul teoriilor ulterioare din modernism și postmodernism. Discuția se va centra în jurul unor termeni/concepte precum poezie, poeticitate poem, „poet mare”, lirism, imagini, structuri, instalații poetice, metaforă/metonimie, stil, influență poetică, originalitate, reconstituiri și reveniri în limbajul poetic, periodizare ș.a. Exemplele literare sunt selectate din acei poeți care s-au situat în clivajul acestor teritorii (Baudelaire, Rimbaud, de exemplu), asimptomatici, paradoxal, în reprezentativitatea lor pentru unul dintre cele trei curente literare și ilustrativi pentru ideea de modernitate poetică. Cursul propune, de asemenea, să ilustreze aceste situații teoretice cu câteva cazuri ale teoriei poeziei în timpul literaturii române sub comunism.

 

Setul II

2.1. Lect. dr. Raluca Brăescu, Departamentul de Lingvistică O perspectivă practică asupra lingvisticii. Probleme de interpretare în gramatica școlară

Între gramatica tradițională (parcursă de studenți în gimnaziu) și gramaticile teoretice, academice (de uz universitar) și-a făcut loc o gramatică școlară modernă, în acord cu o programă de limba română recent elaborată. Cursul îi îndeamnă pe studenți la reflecție, la discutarea unor inovații, prezente deja în manualele școlare sau în materialele auxiliare din gimnaziu. Abordarea este practică, destinația cursului fiind prioritar didactică; se vor urmări aspecte punctuale de morfologie, sintaxă, fonetică, lexic și stilistică prin exerciții care să permită nu atât achiziția unor cunoștințe, cât, mai ales, actualizarea/completarea acestora.

 

2.2. Prof. dr. Cristian Moroianu, Departamentul de Lingvistică – Lexicologie și etimologie

Cursul urmăreşte câteva dintre chestiunile cele mai interesante şi mai utile ale etimologiei: relaţia dintre cuvinte şi variante, dubletele etimologice şi principalele lor aspecte din punct de vedere formal şi semantic, relaţiile semantice din perspectivă etimologică (sinonimia, paronimia şi, mai ales, omonimia), probleme de etimologie internă (criterii, etape, conexiuni etc.) şi, în special, derivarea prin substituţie de afixe, aspecte ale etimologiei mixte (cu accent asupra „substantivizării” adjectivului), o abordare particulară a latinităţii „ascunse” a limbii române etc.

Obiective: crearea unei gândiri diacronice consecvente pentru înţelegerea şi explicarea, la orice nivel, a unor fapte de limbă; folosirea argumentelor etimologice pentru clarificarea unor probleme de fonetică, grafie, gramatică, lexic şi semantică; realizarea unei concepţii nuanţate referitoare la îmbogăţirea limbii române mai ales în epoca modernă şi contemporană.

Evaluare: prezenţa la cursuri (2 p.) + participarea la discuţii (3 p.) + realizarea unui referat pe o temă la alegere (4 p.) + 1 p. din oficiu.

 

2.3. Conf. dr. Adina Dragomirescu, Departamentul de Lingvistică Contactul lingvistic: cadru, cauze și consecințe

Obiectivul principal al acestui curs este acela de a răspunde la întrebările: ce este contactul lingvistic, cum și de ce se produce și ce consecințe are pentru limbile implicate. După definirea și delimitarea contactului lingvistic vor fi prezentate concepte folosite în bibliografia domeniului, precum: limbă-sursă, limbă-țintă, superstrat, bilingvism, multilingvism, diglosie, împrumut, transfer/interferență, schimbare de cod (code-swiching), language shift, pidgin, creolă, limbi amestecate (mixed languages) etc. Problemele discutate în continuare privesc: situații de contact: direct (conviețuire în vecinătate, migrație, invazie) vs indirect (prin traduceri), relația dintre clasificarea genetică (familii de limbi) și clasificarea geografică (uniuni lingvistice), nivelurile lingvistice la care se manifestă contactul lingvistic, consecințe ale contactului (schimbarea lingvistică, „moartea” limbii dominate), relația dintre contact și gramaticalizare. Fenomenele legate de contact vor fi ilustrate cu date din limbile lumii, din limbile europene și din română.

 

2.4. Conf. dr. Isabela Nedelcu, Departamentul de Lingvistică – Sintaxa și semantica grupului nominal

Cursul îşi propune să fie o continuare a studiului sintaxei început anul anterior, urmărind aprofundarea analizei grupului nominal.

Principalele aspecte ale descrierii și analizei grupului nominal vor fi grupate în trei părți: (i) comportamentul diverselor clase semantico-gramaticale de substantive (masive, abstracte, colective, nume proprii, relaționale, nume iconice); (ii) structura și ierarhia grupului nominal (determinantul, cuantificatorul, modificatorul, posesorul, complementul); (iii) relațiile semantice din grupul nominal (relaţia posesivă, relaţia parte-întreg, relaţia locativă, temporală, agentivă). Pentru înțelegerea mai bună a aspectelor teoretice, discuțiile de la curs vor fi însoțite de analize pe text.

Cursul se va baza pe o bibliografie actuală care cuprinde studii despre grupul nominal, publicate în țară și în străinătate.

Forma de evaluare: participare la activitatea de la curs şi realizarea unui referat pe o temă la alegere discutată la curs.

 

2.5. Conf. dr. Mihaela-Viorica Constantinescu, Departamentul de Lingvistică – Umor, ironie, parodie

Atenție! Nu se pot înscrie studenții care au urmat acest curs în anul al II-lea de studiu.

Obiect de studiu al filosofiei, sociologiei, psihologiei, teoriei și criticii literare, al lingvisticii etc., umorul este un fenomen proteic. Cursul propune o introducere în teoriile lingvistice actuale dedicate umorului verbal. Sugestiile teoretice vor fi aplicate unor forme discursive diverse (interacțiuni autentice, fragmente literare, scheciuri, bancuri, caricaturi, memes, stand-up comedy, presă umoristică etc.). Analiza textelor va urmări atât aspecte macrostructurale (de exemplu, parodia), cât și dimensiunea microstructurală (de exemplu, modalități de realizare a jocurilor de cuvinte). Analiza formelor discursive va valida sau invalida sugestiile teoretice și metodologice selectate.

Evaluare: 30% participare la discuții + 70% lucrare finală (referat sau examinare scrisă).

 

2.6. Conf. dr. Alexandru Nicolae, Departamentul de Lingvistică – Sintaxă comparată

Vrei să afli mai multe despre limba japoneză sau despre limba dyirbal, vorbită de un trib australian, și despre cum se aseamănă aceste idiomuri cu româna sau prin ce diferă de aceasta? Atunci cursul de sintaxă comparată este locul perfect pentru a îți satisface aceste curiozități!

Principalul scop al acestui curs este de a identifica axele pe care limbile diferă și variază din punct de vedere gramatical (lingviștii numesc aceste axe de variație „parametri”) și de a explora școlile de gândire care își propun să înțeleagă limitele variației lingvistice (cele mai importante dintre acestea sunt tipologia lingvistică și gramatica generativă).

Pentru a înțelege mai bine diferențele și asemănările dintre limbi, vom identifica și nivelele la care apare variația gramaticală, prezentând și aplicând o serie de metode comparative: (i) comparație lingvistică majoră (compararea de limbi diferite genealogic și îndepărtate geografic) pentru identificarea parametrilor majori (numiți și macroparametri); (ii) comparație în interiorul aceleiași familii de limbi, cu scopul de a suprinde variația de grad mai mic (variația microparametrică); (iii) comparație sintactică diacronică/dialectală în cadrul aceleiași limbi sau familii de limbi, pentru a identifica mecanismele și eventuala direcție a schimbării gramaticale și, implicit, sursa variației gramaticale.

În prezent, gramatica comparată este un subiect deschis și intens dezbătut de lingviști; în cadrul acestui curs, vom discuta critic principalele idei curente din domeniu.

Cursul este interactiv și aplicat. Formatul propus pentru fiecare întâlnire constă într-o scurtă prezentare teoretică urmată de analiza efectivă de date lingvistice (oferite sub formă de hand‑outuri). Evaluarea se va face printr-un eseu pe o temă dintre cele discutate la curs (aleasă, pentru fiecare student, împreună cu profesorul), vizând o diferență gramaticală între română și limba B (sau orice altă limbă, la alegerea studentului).

Pentru orice detalii, vă stau la dispoziție la alexandru.nicolae@unibuc.ro

 

2.7. Lector dr. Viorel Guruianu, Departamentul de Lingvistică – Probleme de istorie a limbii române (fonetică istorică, gramatică istorică, istoria lexicului românesc)

Atenție! La acest curs nu se acceptă înscrieri directe, înscrierile se vor realiza doar prin intermediul formularului online de înscriere.

Descrierea cursului: Sunt luate în discuţie mai multe aspecte, în primul rând cele de natură fonetică. Sunt dezbătute apoi probleme referitoare la evoluţia unor forme flexionare şi a câtorva construcţii sintactice, dar și probleme privind originea unor cuvinte și procedeul de formare a lor. Analiza lingvistică se face, în general, pe texte de epocă.

Obiectivele cursului: Studenţii vor fi capabili să identifice textele de epocă prezentate la curs, să explice anumite transformări lingvistice și să facă analiza lingvistică a unui fragment de text dat.

Forma de evaluare: La alegerea fiecărui student ─ examinare scrisă, examinare orală sau elaborarea unui referat pe o temă de curs.

 

2.8. Lector dr. Irina Paraschiv, Departamentul de Lingvistică – Verbul și grupul verbal. Dinamică flexionară și variație semantico-sintactică

Prelegerile acestui curs își propun să aducă în discuție diverse aspecte privind caracteristicile speciale ale verbului românesc din perspectivă flexionară și, mai ales, din perspectivă semantico-sintactică. Domeniul realizărilor argumentale are în centru ideea că nu toate verbele se pot angaja în aceleași structuri sintactice și, în strânsă legătură cu această trăsătură, își propune să determine care sunt componentele semantice relevante pentru exprimarea trăsăturilor sintactice. Pornind de la ideea delimitării unor clase de valență (clase de verbe coerente semantic), cursul îi îndeamnă pe studenți la o analiză de amănunt asupra comportamentului sintactic al acestora, la observații particulare, relevante pentru fiecare clasă de verbe delimitată sau pentru fiecare tipar de alternanță în parte.

 

2.9. Asist. dr. Mădălina Tăbăcitu, Departamentul de Lingvistică – De la reguli gramaticale la uz

Cursul își propune să urmărească tendințele din limba română actuală și noutățile normative pe care le aduce DOOM3, ediția din 2022, în comparație cu DOOM2, ediția din 2005. Scopul cursului este de a valorifica cunoștințele de gramatică dobândite în timpul facultății și de a trata diverse aspecte legate de normele gramaticale și de uz. Principalele teme abordate vor fi din domeniul morfologiei, dar vor fi aduse în discuție și unele aspecte de sintaxă, de fonetică și de lexicologie. Evaluarea: prezență și participarea la discuțiile de la curs (30%) și realizarea unui referat (70%).

 


Setul III

3.1. Conf. dr. Alexandra Vrânceanu, Departamentul de Studii literare – Metode de interpretare comparativă între text și imagine în cultura europeană

Cursul își propune să familiarizeze studenții cu analiza textelor literare în relație cu artele vizuale. Pornind de la câteva texte fundamentale ale canonului european (Homer, Ovidiu, Dante, Petrarca) și ajungând până la literatura modernă (Balzac, Proust) și contemporană (Paul Auster, Annie Ernaux), cursul descrie câteva metode de interpretare a literaturii în paralel cu artele vizuale, urmărind diverse tipuri de interferențe între text și imagine, punând în relație teme, topoi și mituri care au circulat în cultura europeană trecând de la registrul plastic la acela literar și înapoi. Interesul acestui curs constă în accentul pus pe dezvoltarea unei culturi vizuale, pe interdisciplinaritate și pe descrierea unor metode de analiză unde filologia se combină cu metodele moderne folosite de studiile culturale.

 

3.2. Lector dr. Ruxandra Iordache, Departamentul de Studii literare – Roman și metaroman

Cursul urmăreşte etapele principale din devenirea romanului, fiind interesat de condiţia lui problematică, fenomenele de receptare pe care le generează, eforturile de legitimare teoretică, raporturile cu celelalte genuri, evoluţia sa în plan narativ şi tematic. Expunerile sunt însoţite de studii de caz, textele fiind selectate având în vedere caracterul lor reprezentativ pentru o etapă sau o direcţie din evoluţia genului, precum şi mutaţiile decisive pe care le-au antrenat. O atenţie specială se îndreaptă  spre acele romane cu vocaţie autoreflexivă –  romane ce gândesc romanul – , capabile să dezvolte în substanţa propriei ficţiuni o poetică a genului, multă vreme ignorat de teoreticieni. „Arta” şi „gândirea” romanului vor fi ilustrate printr-o incursiune în operele unor autori precum Cervantes, Diderot, Flaubert, Proust sau Gide.

Forma de evaluare: 30% intervenţiile orale,  70%  portofoliu (fișe de lectură,  eseu)

 

3.3. Lector dr. Emil Moangă, Departamentul de Studii literare – Eroul, drumuri, mări – mitul și povestea fiecărui om

Naşterea eroului, devenirea sa, moartea eroului – excurs comparatist despre ipostazele celor trei “evenimente”. Un număr de opere literare, epopei şi romane, este propus studenților.

Cele şase nivele ale dezvoltării spirituale ca serii de arhetipuri – formă, tipare, locuri, ceremonial, cult, modele. Arhetipul ca motiv care reapare mereu şi pretutindeni în miturile, alegoriile şi povestirile literaturii universale. Rădăcinile ribozomatice ale transmisiunii  arhetipurilor şi diseminarea acestora între culturi, epoci, paradigme şi limbaje specifice. Variaţiile metaforice ale arhetipului, cu exemple de opere de artă şi literare supuse interpretării. Imagini şi conexiuni tipice ca reprezentări arhetipale.

Unitatea lui homo archetypus.

Prezentarea motivelor miturilor, care devin nuclee de semnificare ale operelor de artă, atât prin intenţia autorului, cât şi prin compulsivitatea arhetipului; paliere interrelaţionate, pentru a evidenţia contextele în care se manifestă formele preexistente, a căror denumire se fixează prin Jung ca arhetip; mituri care definesc marile epoci ale culturii şi al căror transport pe diverse căi de transmisiune transcend epoci sau culturi şi paradigme pentru a dobândi sens şi valoare simbolică în anume condiţii de (in)determinare.

 

3.4. Prof. dr. Oana Fotache Dubălaru, Departamentul de Studii literare – Forme ale istoriei literare în sec. XX-XXI. Teorie și aplicații

Cursul propune o trecere în revistă a principalelor teorii ale istoriei literare din ultimul secol, însoțită de o discuție aplicată asupra unor teme importante ale disciplinei: construcția obiectului istoriei literare, (auto)reprezentări ale istoricului literar, ideologii și manifeste, structuri și tehnici narative. Studiile de caz includ perspective teoretice structuraliste și post-structuraliste (de la Wellek și Warren, la Jauss la Moretti) și istorii recente ale literaturii române.

 

3.5. Lector dr. Roxana Eichel, Departamentul de Studii literare – Diversitate culturală europeană în literatura polițistă contemporană / Cultural Diversity in European Contemporary Crime Fiction

 * Cursul se poate desfășura în limba engleză dacă se înscriu studenți străini, prin programele ERASMUS sau CIVIS. O bună cunoaștere a limbii engleze de către studenții români care optează pentru acest curs va fi necesară.

Situată, din mai multe puncte de vedere, la granița dintre cultura înaltă și cea de divertisment, literatura polițistă (crime fiction) poate fi privită ca loc de întâlnire al unor topoi literari clasici cu fluiditatea și pluralismul reprezentărilor în arta contemporană. Uneori denigrat de către criticii literari cu tendințe elitiste, alteori admirat pentru enigmele psihologice care stimulează inteligența hermeneutică, romanul polițist poate fi discutat din mai multe perspective teoretice: ca spațiu de intersecție pentru reprezentări diverse ale identității etnice, de clasă și de gen, ca sursă pentru adaptări cinematografice sau TV, ca obiect al dezbaterii pentru comunități de fani, bloggeri, etc. Cursul își propune să abordeze modular aceste perspective, luând în calcul și spațiul de proveniență al narațiunii detectiviste, și relevanța sa din punct de vedere al antropologiei culturale. Vom urmări diferite particularități ale identității europene, care pot fi supuse dezbaterii, în mai multe ipostaze ale acestui tip de roman: Polar-ul francez și avatarurile sale, fenomenul Nordic Noir, dar și statutul aparent marginal al genului în literatura română. Tematica și bibliografia cursului vor folosi și resurse de tip text sau video rezultate în cadrul proiectului european de cercetare DETECt (Detecting Transcultural Identity in European Popular Crime Narratives, https://www.detect-project.eu/).

 

3.6. Prof. dr. Narcisa Știucă, Departamentul de Studii culturale – A fi bărbat, a fi femeie în societățile premoderne

Vom descoperi împreună sursele mitologice și religioase ale afirmării complementare ale principiilor masculin și feminin. Vom urmări, în diacronie și sincronie, evoluția relațiilor, coordonatele definitorii ale rolurilor sociale, limitele (cu modalitățile de negociere, permisivitatea și rigiditatea lor), structurarea ierarhiilor și nașterea stereotipurilor, precum și soluțiile de revanșă și reevaluare.

Condiție de înscriere: media minimă 7 la cursurile obligatorii de etnologie din anii anteriori.

Cursul se bazează pe dialog și intervenții individuale care constituie 40% din nota finală.

 

3.7. Conf. dr. Adrian Stoicescu, Departamentul de Studii culturale – Folclor contemporan

Cursul are drept obiectiv descrierea și analiza producțiilor orale (și mediate digital) cu circulație în societatea contemporană. Cu toate că mediile folclorice, în sensul canonic al sintagmei, trec printr-un proces de reconfigurare, producțiile textuale nu dispar, ci se adaptează la realitățile cotidiene.

Cursul își propune să analizeze categoriile marginale ale discursului cercetării folcloristice: bancul, anecdota, legenda urbană, zvonul, bârfa, tradițiile diadice, scarry-lore-ul, creepy-pasta ș. a., atât ca text, cât și ca funcționalitate socio-culturală.

Condiție de participare: studenții vor cunoaște limba engleză la nivel B2, bibliografia cursului fiind într-o foarte mare parte în această limbă.

 

3.8. Lector dr. Adelina Dogaru, Departamentul de Studii culturale – La granița dintre sensuri. Mituri, ritualuri și simboluri contemporane

De ce ne bem cafeaua? De ce ne impresionează decernarea premiilor Oscar? De ce ne tatuăm, de ce folosim machiaj, sau de ce ne place ceramica de Horezu și ia tradițională? Ce simboluri vehiculează aceste elemente care ordonează universul socio-cultural individual și colectiv al modernității?

Perspectiva antropologică de studiu se va orienta către identificarea unităților simbolice încifrate în structuri formalizate ale culturii orale tradiționale și moderne, căutând să descifreze simbolurile culturale contemporane pornind de la mitologie și teoria ritului.

Tematica cursului va include:

  • Teoria simbolului în antropologie: direcţii, concepte, aparat critic

  • Mitul modern și modernitatea mitului

  • Actualizări contemporane ale ritului

  • Lumi fantastice, lumi paralele, multiversuri și protagoniștii lor

  • Religiozitate contemporană: religie trăită, religii inventate

  • Patrimonializare, kitsch și autentic în studiul simbolului

 

3.9. Conf. dr. Simona Drăgan, Departamentul de Studii culturale – Baze textuale în iconografia de artă

Arta interesează (și fidelizează) adesea un public mai larg nu prin elemente ce țin de culoare, tehnică sau încadrarea în mișcări artistice, ci mai ales după reușita privitorului în a înțelege și interpreta conținutul celor văzute. Această activitate, echivalentă cu o „lectură” inteligibilă a imaginii, se află la baza iconografiei, iar lectura iconografică a imaginii mobilizează cunoștințe vaste, de literatură, filosofie sau teologie, inspirate de cărturari umaniști sau teologi rămași în umbra artiștilor propriu-ziși.

Cursul se va axa pe analize iconografice ale lucrărilor de artă europeană, pe baze textuale documentate istoric și cu trimitere la textele invocate. Este vizat raportul text-imagine-sens în reprezentarea unor mituri greco-romane, apocrife biblice și evanghelii canonice, romane curtenești, poeme eroice renascentiste, filosofie medievală, istorii politice locale și, nu în ultimul rând, ilustrarea unor capodopere literare (ex. „Divina Comedie”) în manuscrise miniate. Vom discuta probleme de narativitate a imaginii și utilizare de simboluri în genuri și tehnici artistice variate, prin recurs la frescă, panouri de altar, gravuri, tapiserie, miniaturi ș.a.

Evaluare: O lucrare pe o temă din curs, la alegere (voi oferi materiale, consultații și, la nevoie, sugestii în alegerea temei lucrării). Activitatea la curs poate cântări până la 50% din nota finală.