Module de practică pentru anul II, programul de studii Limbă și literatură română
Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul II, programul de studii Limbă și literatură română, se va realiza online în perioada 30 septembrie-1 octombrie prin intermediul unor formulare care vor fi disponibile la data deschiderii înscrierii. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar formularele modulelor care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile. Studenții vor alege un singur modul de practică și vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii (precizăm faptul că, din cauza volumului foarte mare de răspunsuri pe care le au formularele, emailul automat din partea platformei Google Forms poate întârzia câteva minute). Formularele devin active începând cu data de 30 septembrie, orele 10:00 și devin inactive pe 1 octombrie, la orele 10:00. Studenții care nu își vor exprima online opțiunea pentru unul dintre modulele propuse vor fi repartizați aleatoriu pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba modulul unde au fost repartizați automat.
Atenție! Nu dublați/multiplicați înscrierea! Dublarea duce la anularea înscrierii, iar studenții care vor multiplica înscrierea vor pierde orice loc și sunt repartizați automat.
Atenție! Înscrierea online, prin intermediul formularelor Google forms, se va face strict prin intermediul adreselor instituționale. În cazul excepțional în care nu aveți acces la adresa dumneavoastră instituțională, puteți să vă înscrieți și prin intermediul adresei personale.
Atenție! E foarte posibil ca, în momentul înscrierii, locurile la unele dintre cursuri să fie deja ocupate. E bine să vă gândiți din timp la mai multe cursuri la care doriți să participați și să aveți o listă de opțiuni alternative.
Pentru orice întrebare legată de cursurile opționale, vă rugăm să ne contactați la următoarea adresă de email: optionalellr@litere.unibuc.ro
Formularele pentru înscrierea la modulele de practică vor fi disponibile începând cu 30 septembrie, orele 10:00, la adresa:
.
☑️ Listă cu repartizările pentru modulele de practică de la programul de studii Limbă și literatură română – limbă și literatură modernă, anul II 🔗
.
Departamentul de Lingvistică
- Instrumente de lucru în cercetarea filologică (II)
Coordonator: prof. univ. dr. Adina Dragomirescu
Acest stagiu de practică, gândit în continuarea părții I din anul I, semestrul al doilea, dar deschis și altor doritori, se va desfășura la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și la Facultatea de Litere și are două obiective principale: (i) familiarizarea studenților cu principalele biblioteci și baze de date, românești și străine, cu acces liber, cuprinzând reviste de filologie, (ii) lectura critică a unor articole din reviste filologice, (iii) alegerea și prezentarea unui articol (bun, informativ, interesant, bine scris) dintr-o revistă de lingvistică. Studenții vor avea de făcut, individual sau în echipă, o prezentare a unui articol dintr-una dintre revistele de lingvistică: sinteza acestuia și posibile direcții de cercetare, pornind de la acest articol. Înainte de a începe, studenții sunt rugați să se gândească la ceva:
Care este cel mai inutil/inadecvat/nepotrivit articol de specialitate (limbă, literatură, antropologie etc.) pe care l-ați citit?
- Corpus de texte dialectale pentru studii de morfosintaxă
Coordonator: lect. univ. dr. Raluca Brăescu
Structura stagiului de practică
Graiurile românești conservă numeroase structuri care reflectă fapte arhaice de limbă; alteori, graiurile lasă loc creativității și inovației. Stagiul propus pentru anul II continuă cercetarea din anul I, în cadrul căreia studenții (organizați în echipe) au avut ca sarcină prezentarea unor aspecte punctuale de morfosintaxă. Deja familiarizați cu textele dialectale, studenții vor extinde analiza de corpus, în scopul stabilirii unor direcții care să pună în evidență particularități ale limbii române în textele nonstandard.
- Corpus de limba română ca limbă străină
Coordonator: conf. univ. habil. Carmen Mîrzea Vasile
Prin acest stagiu de practică, studenții vor începe să descopere ce înseamnă limba română pentru străini, ce înseamnă corpus și cum poate fi folosit un corpus pentru a preda/învăța o limbă străină. Româna ca limbă străină interesează din ce în ce mai mult atât în România, cât și în afara ei, cursurile de acest tip fiind solicitate de străinii care vor să comunice în familie cu membrii români, de oamenii de afaceri sau diplomații care activează în România, de copiii românilor crescuți în străinătate, de traducători, de lingviști etc. Studenții care aleg acest modul vor intra în contact direct cu studenții străini înscriși în programul Anului Pregătitor (Universitatea din București), de la care trebuie să strângă, conform instrucțiunilor primite, producții scrise și orale pe o anumită temă; aceste producții vor fi analizate ulterior în lucrări cu teme punctuale realizate în echipă. Vor transcrie producții colectate anterior (scrise de mână sau sub formă de înregistrări) și date sociolingvistice despre studenți. O altă componentă a activității va fi conversația semispontană ghidată cu studenții nenativii, pe teme care fac parte din programa lor. Studenții înscriși la acest modul vor afla, printre altele, și care sunt etapele construirii unui corpus pentru limba a doua, cum să corecteze textele redactate de străini, care sunt principalele manuale și auxiliare folosite pentru româna ca limbă străină, care sunt dificultățile întâmpinate de străini, asupra căror aspecte de morfosintaxă, lexic, pragmatică (interculturală) trebuie să insiste pe parcursul studiilor de licență dacă intenționează să se specializeze în predarea sau cercetarea românei ca limbă străină. Dacă doresc, studenții care au ales acest stagiu de practică, pe baza materialelor strânse colectiv sau a corpusurilor deja existente de română ca limbă străină, pot elabora lucrări pentru diversele colocvii studențești sau lucrări de pentru finalizarea studiilor. Evaluarea finală va viza activitatea cu studenții străini, o lucrare realizată în echipă și activitatea din timpul întâlnirilor din clasă. Ponderea celor trei componente este flexibilă.
- Comunicarea online – descrierea și analiza unor noi discursuri
Coordonator: asist. univ. dr. Bianca Alecu
Comunicarea online presupune un nou tip de interacțiune ce poate fi studiată din perspectivă lingvistică, socială și culturală. Comunicarea online prezintă diverse întrebări de cercetare, precum: Este limbajul online similar celui scris sau celui oral? Cum putem analiza obiectele digitale multimodale, precum meme sau reels? Ce elemente vizuale și verbale sunt relevante în analiza multimodalității? Ce fenomene complexe socioculturale influențează modul în care generăm și consumăm discursuri media și online?. În cadrul acestui modul de practică, studenții vor aplica noțiunile și conceptele de bază din studiile aferente perspectivelor de cercetare descoperite în primul modul și vor redacta un proiect de cercetare, alegând o perspectivă de analiză asupra corpusului colectat. Proiectul de cercetare are două componente: lucrarea scrisă și prezentarea acesteia, studenții putând astfel să își amelioreze atât abilitățile de redactare, cât și pe cele de susținere a unui discurs științific oral cu suport tehnic (prezentare PowerPoint).
- Folosirea instrumentelor informatice în cercetarea lingvistică
Coordonator: CS I Ana-Maria Barbu
Acest modul de practică urmărește familiarizarea cu metodele de cercetare care presupun utilizarea dicționarelor digitalizate și a corpusurilor de texte scrise. Se urmărește astfel însușirea de către student a instrumentarului general de interogare a unor aplicații lingvistice (dicționar, corpus, bază de date) și dezvoltarea abilităților de utilizare a acestora conform intereselor de cercetare prin efectuarea unor teme cu exerciții.
Departamentul de Studii Literare
- Tips & tricks: cercetarea de tip comparatist
Coordonator: Drd. Alexandra Bica
Atelierul le propune studenților să se familiarizeze cu principalele concepte și metode folosite în cercetarea comparatistă. O astfel de cercetare nu constă numai în organizarea, pregătirea și analizarea discursului și a materialelor, ci începe chiar în momentul lecturii textelor literare. Astfel, prima parte a atelierului este dedicată discuțiilor despre punerea în relație a textelor, întocmirea fișelor de lectură și a unei bibliografii adecvate cercetării academice, precum și despre redactarea unei lucrări științifice de tip comparatist.
Cea de-a doua parte a atelierului este dedicată unor aplicații menite să vină în sprijinul discuțiilor teoretice, propunând mai multe tipuri de analiză – de la tipologia personajelor, la relaționarea dintre film și text, până la rescrierile contemporane ale miturilor. Finalitatea acestui atelier de practică are în vedere realizarea propriului proiect de cercetare și susținerea lui, exersând astfel și modalitățile și strategiile folosite în discursul oral.
- Cercetări literare în bibliotecă
Coordonator: Lector univ. dr. Ștefan Firică
În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele on-line și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.
- Urzeala literaturii și lentilele interpretării – piste către cercetarea literară
Coordonator: Drd. Vlad-Mihai Bogza
Acest modul de practică de specialitate, după cum îi oglindește titlul, are o traiectorie transparentă – pleacă de la eșafodajul teoriei literaturii și, implicit, al disciplinelor conexe cu care teoria intră în rețea, pe care își propune, ulterior, să-l translateze în praxisul cercetării literare, cu toate etapele sale constitutive și finalitățile sine qua non. Structurat în ateliere de cercetare tematică, în care vom explora gândiri ale unor teoreticieni și filosofi pe care le vom grefa pe un trunchi de texte literare, modulul se va articula cu imperativele scrierii academice, presupunând un parcurs tabular care se va încheia cu realizarea unei lucrări de cercetare susținute în cadrul unui colocviu final. Totodată, prin acest modul, vom căuta să catalizăm accesul și către o arheologie a interdisciplinarității și a intermedialității artistice prin analizele de corpus literar care vor însoți constant orele de atelier, condiții pentru lărgirea spectrului hermeneutic forjat în cercetare, perpetuu proteică, însă cu rigorile ei metodologice.
- Cunoașterea instrumentelor de cercetare istorico-literară
Coordonator: Conf. univ. dr. Paul Cernat
În cadrul acestui modul de practică studenții vor învăța și deprinde elementele de bază ale cercetării istorico literare, familiarizîndu-se cu noțiuni-cheie ale disciplinei: a) ce înseamnă o ediție critică (științifică); b) moduri de alcătuire ale unor „instrumente de lucru” specifice: dicționare de specialitate, enciclopedii, bibliografii, crestomații; c) tehnici ale cercetării monografice (biografii, studii tematice etc.) d) documentaristică. Pregătirea studenților se va desfășura în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Evaluarea va avea loc, atît în semestrul I cît și în semestrul II, prin teste și chestionare specifice, menite să verifice însușirea noțiunilor de bază și a utilizării lor corespunzătoare.
- Rețeaua conceptelor literare și artistice
Coodonator: Lect. univ. dr. Bogdan Tănase
Acest curs de practică de specialitate pornește de la următoarea întrebare: cum folosim concepte de teorie în interpretarea literaturii și a artelor contemporane (teatru, film, muzică, arte plastice) aflate în relație cu literatura? Sunt acestea doar „un ciorchine de nume” sau ne ajută în mod real să gândim diferit, reprezentând o „combativă critică a ideilor de bun-simț, și, dincolo de aceasta, o încercare de a arăta că ceea ce este luat de `bun-simț` reprezintă de fapt un construct istoric, o teorie specifică ce a ajuns să ne pară atât de naturală încât nici nu o mai percepem ca teorie.”, așa cum, just, afirmă Jonathan Culler? Tutorialul de practică este împărtit în două mari direcții: prima parte este rezervată unor prezentări ale principalelor curente literare și ale școlilor teoretico-literare, pornind de la câteva texte reprezentative. Scopul este familiarizarea studentilor cu o rețea conceptuală utilă pentru scopuri didactice și de cercetare (redactarea lucrărilor și a eseurilor de seminar și curs, proiecte individuale de cercetare, lucrare de licență cu încărcătură teoretico-literară), și pentru alcătuirea unui discurs argumentat, folositor nu numai în viața universitară. În a doua parte, studenții vor realiza, în urma unor activități de cercetare discutate împreună, proiecte de cercetare care pornesc de la interesele lor de lectură, discutând modalitățile cele mai bune pentru a construi aceste demersuri în jurul unor concepte de teorie (literară).