Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română

Module de practică pentru anul I, programul de studii Limbă și literatură română – limbă și literatură modernă

Înscrierea studenților la modulul de practică pentru anul I / programul de studii Limbă și literatură română – limbă și literatură modernă se va realiza online în perioada 12-17 februarie prin intermediul unor formulare ce vor fi disponibile la data deschiderii înscrierii. Locurile se vor ocupa strict în funcție de ordinea înscrierii studenților, iar formularele modulelor care își ocupă locurile nu vor mai fi disponibile. Studenții vor alege un singur modul de practică și vor primi un mail automat de confirmare a înscrierii (precizăm faptul că, din cauza volumului foarte mare de răspunsuri pe care le au formularele, emailul automat din partea platformei Google Forms poate întârzia câteva minute).

Formularele devin active începând cu data de 12 februarie, orele 14:00 și devin inactive pe 17 februarie, la orele 12:00. Studenții care nu își vor exprimă online opțiunea pentru unul dintre modulele propuse vor fi repartizați aleatoriu pe locurile disponibile, fără a avea posibilitatea de a schimba modulul către care au fost repartizați automat.

Atenție! Nu dublați / nu multiplicați înscrierea!

Dublarea duce la anularea înscrierii, iar studenții care vor multiplica înscrierea vor pierde orice loc și vor fi repartizați automat.

Atenție! Înscrierea online, prin intermediul formularelor Google forms, se va face strict prin intermediul adreselor instituționale.

Atenție! E foarte posibil ca, în momentul înscrierii, locurile la unele dintre cursuri să fie deja ocupate. E bine să vă gândiți din timp la mai multe cursuri la care doriți să participați și să aveți o listă de opțiuni.

Pentru orice întrebare legată de cursurile opționale, vă rugăm să ne contactați la următoarea adresă de email: optionalellr@litere.unibuc.ro

Formularele pentru înscrierea la opționale vor fi disponibile începând cu 12 februarie, orele 14:00

🆕 Formularele pentru înscrierea la modulele de practică – anul I

Departamentul de Lingvistică

1. Documentare pentru cercetare în domeniul filologic

coordonator: conf. univ. dr. Adina DRAGOMIRESCU

Acest stagiu de practică se va desfășura la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și are două obiective principale: (i) familiarizarea cu instrumentele de lucru (bibliografii, dicționare, reviste de specialitate etc.) necesare pentru inițierea unei cercetări (începând cu lucrarea de licență și cu disertația și continuând cu alte lucrări, recenzii, articole); cu această ocazie, studenții vor putea învăța cum să facă documentarea preliminară pentru pregătirea lucrării de licență; (ii) analiza unor hărți din atlase lingvistice; (iii) alegerea și prezentarea unui articol de revistă de lingvistică. Pentru fiecare semestru, studenții vor avea de făcut, în echipă, o prezentare din categoria (ii) (o mică cercetare a unui fenomen lingvistic, pornind de la o hartă fonetică, morfologică sau sintaxă dintr-un atlas lingvistic, la alegere), respectiv alegerea unui articol dintr-una dintre revistele de lingvistică, prezentarea acestuia și a unor posibile direcții de cercetare, pornind de la acel articol.

2. Corpus de texte dialectale pentru studii de morfosintaxă

coordonator: lect. univ. dr. Raluca BRĂESCU

Structura stagiului de practică

3. 1. a) În prima etapă, studenții vor alege un grai, vor parcurge cel puțin o lucrare din bibliografia de specialitate și vor reține particularitățile graiului ales; se vor familiariza cu texte dialectale (corespunzătoare graiului ales) și vor observa normele de transcriere ale acestora (primele 8 săptămâni).
   2. b) În a doua etapă, studenții vor identifica în texte dialectale aspecte de variație flexionară sau sintactică. Graiurile românești (actuale) conservă numeroase structuri care reflectă fapte arhaice de limbă. Alteori, graiurile lasă loc creativității și inovației. Pe baza textelor, studenții (organizați în echipe) au ca sarcină de cercetare realizarea unor scurte note gramaticale / prezentarea unor probleme punctuale de morfosintaxă, în scopul stabilirii unor direcții care să pună în evidență particularitățile limbii române în textele dialectale (ultimele 6 săptămâni).

 

3. Comunicarea online – descrierea și analiza unor noi discursuri

coordonator: asist. univ. dr. Bianca ALECU

Comunicarea online reprezintă un nou mod de a interacționa în lumea de astăzi. Obiectivele acestui modul de practică sunt: receptarea critică a discursurilor din mediul online și însușirea unui aparat teoretic de analiză a comunicării în spațiul digital. Diversitatea discursurilor din mediul online (meme, postări, chat, e-mail, forum) presupune însușirea unei perspective interdisciplinare, precum și ieșirea din ipostaza de consumator al produselor online și familiarizarea cu reperele teoretice și de analiză a mediului digital. În cadrul acestei practici, studenții sunt implicați în desfășurarea unor activități de cercetare și analiză a discursurilor din mediul online, având în vedere atât bibliografia de specialitate a domeniului comunicării mediate de calculator, cât și bibliografia unor domenii conexe lingvisticii funcționale, precum pragmatica, analiza discursului, analiza conversației, elemente de retorică și stilistică. În primul semestru al practicii, studenții elaborează, adnotează și analizează un corpus de obiecte digitale multimodale conform fundamentelor teoretice ale domeniului, prezentând studii de caz pe un tip de discurs online, la alegere. În al doilea semestru al practicii, studenții elaborează o lucrare de specialitate în care sintetizează observațiile relevate din studiile de caz și prezintă o analiză critică a tipului de discurs ales, având în vedere cadrul istoric și teoretic al producerii acestuia.

 

4. Folosirea instrumentelor informatice în cercetarea lingvistică

coordonator: CS I Ana-Maria BARBU

Acest modul de practică urmărește familiarizarea cu metodele de cercetare care presupun utilizarea dicționarelor digitalizate și a corpusurilor de texte scrise. Se urmărește astfel însușirea de către student a instrumentarului general de interogare a unor aplicații lingvistice (dicționar, corpus, bază de date) și dezvoltarea abilităților de utilizare a acestora conform intereselor de cercetare prin efectuarea unor teme cu exerciții.

 

5. Fenomene de fluență și disfluență în discursul oral

coordonator: CS dr. Oana NICULESCU

În cadrul acestui modul de practică, studenții vor învăța: 1) să identifice fenomene relevante din limba română vorbită actuală în raport cu mărcile (dis)fluenței; 2) să adnoteze aceste fenomene folosind instrumente digitale; 3) să analizeze fenomenele din punct de vedere acustic; 4) să interpreteze datele obținute în comparație cu alte limbi.

Analiza se va face în cadrul programului Praat, utilizând corpusul oral Ro-Phon. În primul semestru, evaluarea constă în realizarea unei liste documentate de fenomene orale (ezitări, pauze, lungiri de sunete, repetiții, ticuri verbale, reformulări, corectări). În al doilea semestru, studenții vor realiza, în echipă, proiecte în PowerPoint utilizând conceptele învățate anterior.

 

6. Corpus de limba română ca limbă străină

coordonator: conf. univ. habil. Carmen MÎRZEA VASILE

Prin acest stagiu de practică, studenții vor începe să descopere ce înseamnă limba română pentru străini, ce înseamnă corpus și cum poate fi folosit un corpus pentru a preda/învăța o limbă străină. Româna ca limbă străină interesează din ce în ce mai mult atât în România, cât și în afara ei, cursurile de acest tip fiind solicitate de străinii care vor să comunice în familie cu membrii români, de oamenii de afaceri sau diplomații care activează în România, de copiii românilor crescuți în străinătate, de traducători, de specialiști lingviști etc. Studenții care aleg acest modul vor intra în contact direct cu studenții străini înscriși în programul Anului Pregătitor (Universitatea din București), de la care trebuie să strângă, conform instrucțiunilor primite, producții scrise și orale pe o anumită temă; aceste producții vor fi analizate ulterior în lucrări cu teme punctuale realizate în echipă. O altă componentă a activității va fi conversația semispontană ghidată cu studenții nenativi, pe teme care fac parte din programa lor. Studenții înscriși la acest modul vor afla, printre altele, și care sunt etapele construirii unui corpus pentru limba a doua, cum să corecteze textele redactate de străini, care sunt principalele manuale și auxiliare folosite pentru româna ca limbă străină, care sunt dificultățile întâmpinate de străini, asupra căror aspecte de morfosintaxă, lexic, pragmatică (interculturală) trebuie să insiste pe parcursul studiilor de licență dacă intenționează să se specializeze în predarea sau cercetarea românei ca limbă străină. Dacă doresc, studenții care au ales acest stagiu de practică, pe baza materialelor strânse colectiv sau a corpusurilor deja existente de română ca limbă străină, pot elabora lucrări pentru diversele colocvii studențești sau lucrări de pentru finalizarea studiilor. Evaluarea finală va viza activitatea cu studenții străini, o lucrare realizată în echipă și activitatea din timpul întâlnirilor din clasă. Ponderea celor trei componente este flexibilă.

 

Departamentul de Studii Literare 

7. O formă de dialog cu literatura contemporană: cronica literară

coordonator: lector univ. dr. Cosmin CIOTLOȘ

Dacă în timpul orelor de curs sau de seminar, studenții iau contact cu genul criticii de întâmpinare dintr-o perspectivă istorică și urmând o logică utilitară, prezentul modul de practică le propune să devină ei înșiși actori ai acestui joc simbolic. Cu alte cuvinte, să se familiarizeze cu spațiul editorial contemporan, să selecteze acele cărți pe care le consideră semnificative, să le ofere descrieri consistente intelectual și, nu în cele din urmă, să propună un verdict. Facultatea de Litere are, de altfel, o tradiție în acest sens, mulți dintre profesorii ei exercitând, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, magistratura cronicii literare în reviste de primă importanță. Până la acest nivel însă, genul acesta al criticii presupune însușirea câtorva abilități așa zicând tehnice, pe care orice absolvent ar trebui să și le însușească: de la orientarea într-o piață de o diversitate adeseori bulversantă la rezolvarea rapidă a unor ambiguități hermeneutice sau la redactarea unui text în același timp scurt, convingător și expresiv.

8. Cercetări literare în bibliotecă

coordonator: lector univ. dr. Ștefan FIRICĂ

În jargonul cibernetic, s-ar numi pretențios data mining sau explorarea datelor. Parafrazând un clișeu jurnalistic, ne-am putea întreba așa: avem biblioteci; cum le folosim? Cursul practic își propune să vă călăuzească în labirintul de cărți, reviste și ziare din bibliotecile reale și virtuale pe care le vizitați. Mulți vor scrie în curând o lucrare de licență. Unii vor elabora comunicări pentru colocvii, conferințe sau concursuri. Toți studenții de la Litere au nevoie de bibliografii solide și bogate, din care să își nutrească viitoarele cercetări literare. Ce sunt edițiile critice, definitive, princeps, „populare”? Când și cum le utilizăm? Cum ne ajută dicționarele literare? Dar bio-bibliografiile? Cum culegem informațiile din presa culturală? Cum accesăm resursele online și cum le integrăm în studiile pe care le pregătim? La aceste întrebări simple, vom căuta să dăm răspunsuri cât mai concrete. Cum? Printr-un „stagiu” în bibliotecă, direcționat către îndeplinirea unor sarcini de lucru utile și plăcute, pe care le vom stabili împreună, în funcție de interesele și pasiunile fiecăruia.

9. Cum lucrăm cu texte ale literaturii universale

coordonator: lector univ. dr. Emil MOANGĂ

Interdisciplinaritate: specificul cercetării comparatiste; cum tratăm textele citite, cum alcătuim fişe de lucru, gândirea prin comparaţie, moduri de a interoga textele, cum dezvoltăm tehnici de comparaţie; interrelaţionări ale modurilor specifice de expresie literară și artistică; metode recente în aria cercetării comparatiste: noţiuni si concepte fundamentale specifice demersului comparatist; formalizarea comentariului asupra textelor; norme şi rigori de concepere şi redactare a lucrării de licenţă pe o temă comparatistă.

10. Imaginea orașului în literatură – o introducere în geocritică

coordonator: dr. Andreea RĂSUCEANU

Există între literatură şi oraş o serie de nebănuite, imperceptibile legături insuficient exploatate până acum. Dacă literatura dezvăluie o altă modalitate de raportare la spaţiul urban, reciproca e şi ea valabilă: oraşul îl învaţă pe cel care îl „citeşte” să înţeleagă altfel literatura. Cursul de față se va ocupa de cele două direcții principale ale disciplinei geografiei literare, de studiul literaturii în spaţiu şi al spaţiului în literatură, sau, în termenii lui Michel Collot, de înscrierea literaturii în spaţiu şi de reprezentarea locurilor în textele literare. Cu alte cuvinte, vom porni de la distincţia dintre spaţiu şi loc, dintre entitatea abstractă a spaţiului literar şi cea concretă, fizică, a locului geografic, și vom arăta în ce mod se schimbă imaginea unui oraș în funcție de percepția unui scriitor, de bagajul său cultural, emoțional, intelectual etc. De la Combray-ul lui Proust, Yonville-ul lui Flaubert la Istanbulul lui Pamuk sau Bucureștiul lui Mircea Eliade, vom explora diferite orașe literare și felul cum se construiesc acestea ca peisaje interioare.

11. Rețeaua conceptelor literare și artistice

coodonator: lect. univ. dr. Bogdan TĂNASE

Acest curs de practică de specialitate pornește de la următoarea întrebare: cum folosim concepte de teorie în interpretarea literaturii și a artelor contemporane (teatru, film, muzică, arte plastice) aflate în relație cu literatura? Sunt acestea doar „un ciorchine de nume” sau ne ajută în mod real să gândim diferit, reprezentând o „combativă critică a ideilor de bun-simț, și, dincolo de aceasta, o încercare de a arăta că ceea ce este luat de `bun-simț` reprezintă de fapt un construct istoric, o teorie specifică ce a ajuns să ne pară atât de naturală încât nici nu o mai percepem ca teorie.”, așa cum just afirmă Jonathan Culler? Tutorialul de practică este împărțit în două mari direcții: prima parte este rezervată unor prezentări ale principalelor curente literare și ale școlilor teoretico-literare, pornind de la câteva texte reprezentative. Scopul este familiarizarea studenților cu o rețea conceptuală utilă pentru scopuri didactice și de cercetare (redactarea lucrărilor și a eseurilor de seminar și curs, proiecte individuale de cercetare, lucrare de licență cu încărcătură teoretico-literară), și pentru alcătuirea unui discurs argumentat, folositor nu numai în viața universitară. În a doua parte, studenții vor realiza, în urma unor activități de cercetare discutate împreună, proiecte de cercetare care pornesc de la interesele lor de lectură, discutând modalitățile cele mai bune pentru a construi aceste demersuri în jurul unor concepte de teorie (literară).

12. Incursiune în fondurile destructurate ale Bibliotecii Naționale

coordonator: lector. univ. dr. Sebastian-Vlad POPA

Cu îndrumarea cadrelor specializate, vom încerca, în limita timpului disponibil, să selectăm, din fondurile destructurate ale Bibliotecii Naționale, publicațiile care îndeplinesc criteriile de valoare pentru a fi păstrate și readuse în circuitul patrimonial, de lectură și de cercetare, al bibliotecii. Depozitele se află în sediul Bibliotecii Naționale din București.