Facultatea de Litere a Universităţii din București propune în semestrul al II-lea al anului universitar 2023-2024 un curs facultativ de scriere creatoare pentru toți studenții/toate studentele, indiferent de anul de studii (inclusiv pentru masteranzi). Cursul va fi susținut, ca și în anii trecuți, de scriitoarea (și profesoara) Simona Popescu. Și tot ca în fiecare an vor fi invitați scriitori/ scriitoare care vor și coordona ateliere de scriere creatoare.

Textele celor înscriși vor fi citite în cadrul maratonului de literatură organizat, ca în fiecare an, în luna mai (anul acesta va avea loc ediția a VI-a). La maraton vor fi invitați și studenți/studente care au absolvit acest curs în anii anteriori.

Cursul se va ține vinerea între orele 16 și 18.

Cursul are 30 de locuri. Înscrierea începe marți, 27 februarie 2024, la ora 10.00. Trebuie să trimiteți un mesaj care să cuprindă numele, specializarea, anul și grupa la adresa de email: creative_writing@litere.ro. Email-urile care sosesc înainte de ora 10.00 nu vor fi luate in calcul.

Lista cu studenții admiși/ studentele admise va fi anunțată în cursul zilei de miercuri 28 martie. Prima întîlnire va avea loc vineri 1 martie, în Amfiteatrul Odobescu.

Cursul nu aduce credite suplimentare decât pentru studentele/ studenții din anul I de la programele LLR-LLM și LUC, care vor primi și note ce vor figura în situația lor școlară.

BRÂNCUȘI SAU DESPRE SUBLIM

Conferențiar: prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu

Universitatea din Amsterdam și Universitatea din București

Membru de onoare al Academiei Române

„Deși provine din tradiții românești, Brâncuși a constituit, alături de italianul Giacometti, rusul Zadkine, ucraineanul Archipenko și alții, născuți în tradiții naționale foarte diferite, ceea ce aș numi o avangardă, nu franceză, ci parizian-internațională, în arta europeană din prima jumătate a secolului al XX-lea. Diverse opere ale acestora, dar mai ales ale lui Brâncuși, vor fi discutate drept forme ale sublimului în artă, pornind de la filosofi și esteticieni precum Longin și Kant, dar mai ales de la Lyotard. Ceea ce Arthur Danto numea transfigurarea banalului, fără a-l cita pe Brâncuși, eu aș numi acuitatea prezenței a ceva necunoscut, sesizabil direct, deși indescriptibil concret; de exemplu, spațiul infinit sugerat de un obiect finit, precum Pasărea în spațiu (1928).” (Sorin Alexandrescu)

Discipol al lui Tudor Vianu, Sorin Alexandrescu funcționa, în 1969, ca lector la Catedra de Literatură universală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A fost numit în acel an lector la Universitatea Amsterdam, unde, în 1980, devine profesor de studii românești și semiotică. Fondează acolo Asociația internațională de studii românești și International Journal of Romanian Studies, în 1976. Colaborează în studii de semiotică cu A. J. Greimas, la Paris, și înființează Asociația olandeză de semiotică. După 1989, este numit consilier în probleme culturale și de educație al președintelui Emil Constantinescu. În 2001, constituie, împreună cu Dan Grigorescu, Laura Mesina și alții, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI). A publicat, printre altele: William Faulkner (1969), Paradoxul român (1998), Identitate în ruptură (2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (2006) și Lumea incertă a cotidianului (2021), Logique du personnage (1973), la Paris, Richard Rorty (1995) în Olanda. Este decorat de regina Olandei (2002) și de regele Mihai al României (2017).

Sala „Dalles“ a fost construită între anii 1930-1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, și confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu anul 2023, celebra Sală „Dalles“ din București, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferințe și dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundația Culturală Dalles. Conferințele se desfășoară lunar, joia, începând cu ora 18, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.

Intrarea publicului este liberă.

Apel la participare

Universitatea din București, prin ICUB (Științe Umaniste) și Facultatea de Litere, propune, pentru semestrul al II-lea al anului universitar 2023-2024, cursul Morfologia istorică românească și teoria morfologică, predat de profesorul Martin Maiden, Statutory Professor of the Romance Languages, Fellow of Trinity College (University of Oxford) și cercetător științific gradul 1 la prin ICUB – Științe Umaniste.

 

Calendar

Primele două lecții (26 februarie, 1 martie) se vor desfășura în format hibrid (cu prezență fizică la Departamentul de Lingvistică – Facultatea de Litere, etajul 1), iar restul cursului se va desfășura online în zilele de vineri, în intervalul orar 11.00 – 13.00, odată la 2 săptămâni, conform următorului calendar:

luni 26 februarie, 11.00-13.00

vineri 1 martie, 12.00-14.00*

8 martie, 11.00 – 13.00

22 martie, 11.00 – 13.00

5 aprilie, 11.00 – 13.00

Cursul se va desfășura pe platforma Google Meet. Detaliile de conectare vor fi comunicate ulterior.

Înscrierile se pot face accesând următorul link: https://forms.gle/6Ufn6dJcLdJaeDrh8

 

Descrierea cursului

După o scurtă sinteză a teoriilor „abstractiviste” și „morfomice” în morfologie, va fi luată în examen evoluția a patru fenomene din istoria morfologică a limbii române și a dialectelor dacoromanice cu o discuție despre importanța acestora pentru teoria morfologică. A cincea lecție, în schimb, abordează tema extrem de controversată a existenței unui gen „neutru” în limba română, avansând ipoteza că un al treilea gen este doar in statu nascendi în româna modernă.

1. Structuri morfomice în morfologia nominală a limbii române
2. Iotacizarea în istoria limbii române și efectele ei morfologice
3. Istoria morfologică a perfectului simplu
4. Segmentarea morfologică a cuvintelor și perspectiva abstractivistă [titlu provizoriu]
5. Genul în istoria limbii române, și problema așa-zisului „neutru”

***

Profil academic Martin Maiden: https://www.ling-phil.ox.ac.uk/people/martin-maiden