Întâlniri în Bibliotecă

Vor vorbi cu acest prilej: Livia Buzoianu, Gabriela Creția, Doina Jela, Ioana Pârvulescu, Valentin Ajder, Ion Codrescu, Liviu Franga.

Moderatoare: Cristina Bogdan.

Aceasta este lista celor care au participat, scriind câte o epistolă imaginară poetului exilat la Tomis, la acest volum colectiv, ilustrat cu minunate gravuri semnate de Ion Codrescu: Carmen A. (Elveția), Jean Antonini (Franța), Florin Balotescu, Stéphane Barsacq (Franța), Cristina Bogdan, Doru Căstăian, Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu (SUA), Ion Codrescu, George Cornilă, Phil Cousineau (SUA), Gabriela Creția, Anca Dan (Franța), Fátima Díez-Platas (Spania), Ovidiu Dunăreanu, Marco Fraticelli (Canada), Mandy Green (Marea Britanie), Isao Itō (Japonia), Doina Jela, Isabelle Jouteur (Franța), Jean-Luc Lévrier (Franța), John F. Miller (SUA), Angelo Mitchievici, Cătălina Popescu (SUA), Yoshiro Sakamoto (Japonia), Ioan Stanomir, Claudine Tamborini (Franța), Radu Vancu, Lars Vargö (Suedia), Martin M. Winkler (SUA).

Credit foto: Florina Floriță

Bovarism și antibovarism – Discuție cu scriitoarea Ioana Drăgan, pe marginea romanelor ei

Joi, 7 martie 2024, ora 16,00, va avea loc, în Sala de Lectură a Bibliotecii, o discuție – cu tema Bovarism și antibovarism – pe marginea romanelor scriitoarei Ioana Drăgan, recent apărute la Editura Tracus Arte.

Participă: Catrinel Popa și Paul Cernat (Departamentul de Studii literare).

Credit foto: Florina Floriță și Andrei-Călin Ionescu

Lansarea volumului de versuri, Răsucește-mă în jurul visului tău, Viorica Nagacevschi

Miercuri, 14 iunie 2023, de la ora 17,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii, vă invităm la o după-amiază de muzică și poezie, în compania scriitoarei și jurnalistei de la Chișinău, Viorica Nagacevschi, pe marginea volumului ei de versuri, Răsucește-mă în jurul visului tău. Alături de Viorica Nagacevschi vor fi artiștii Flavia Hojda și Pavel Ulici. Despre volum, vor vorbi Alice Năstase Buciuta și Nicoleta Brînză. Moderatoare: conf. dr. Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere.

Kitul de supraviețuire. Experiențe de teren la românii de dincolo de graniță

Marți, 23 mai 2023, ora 18,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii de Litere, va avea loc conferința dnei profesor dr. Otilia Hedeșan (Universitatea de Vest din Timișoara), cu tema “Kitul de supraviețuire. Experiențe de teren la românii de dincolo de graniță”. Moderatorii evenimentului: conf. dr. Cristina Bogdan și conf. dr. Adrian Stoicescu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Vă așteptăm cu drag!

Cartea curajului și a candorii. Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana

Marți, 25 aprilie 2023, ora 18,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii de Litere, a avut loc lansarea volumului semnat de Ana Iorga și Filip-Lucian Iorga, Cartea curajului și a candorii. Ce afli despre viață din îndrăznelile bunicului Radu și din caietul secret al bunicii Ana (Editura Corint, 2022). Moderatoare: Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere.

Joi, 23 martie 2023, ora 16,00, va avea loc, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, o discuție pe marginea volumului de studii (în limbile franceză, engleză și italiană), Représentations de la Vierge Marie entre culte officiel et vénération locale. Textes et images. Etudes réunis par Cristina Bogdan, Cristina-Ioana Dima et Emanuela Timotin (Heidelberg, Herlo Verlag, 2022, 351 p.)

Volumul, rezultat în urma unui congres internațional organizat în toamna anului 2020, în parteneriat între Facultatea de Litere, Institutul de Lingvistică al Academiei Române și Facultatea de Teologie a Universității din București, va fi prezentat de Cristina-Ioana Dima, Emanuela Timotin, Ovidiu Olar și Arh. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Academiei Române.
Moderatoarea întâlnirii: Cristina Bogdan
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Joi, 2 martie 2023, ora 18,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (str. Edgar Quinet, nr. 5-7, etaj 1), vă așteptăm la un eveniment din seria Întâlnirilor în Bibliotecă, pe marginea volumului Poeme de trecut praguri (Editura Casa de pariuri literare, 2022), de Doina Ioanid. Vor participa, alături de autoare, criticul și teoreticianul literar Carmen Mușat (profesor în cadrul Departamentului de Studii Literare) și criticul Victor Cobuz (doctorand al Școlii Doctorale Litere). Moderatoare: conf. dr. Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere.

Vă invităm joi, 24 noiembrie, ora 18.00, în Sala de Lectură a Bibliotecii, la o dezbatere în jurul volumului Robul succesului. Viața politică a lui Victor Eftimiu sub șase constituții, de Cristian Preda (profesor dr., decanul Facultății de Științe Politice, Universitatea din București), apărut recent în colecția Memorii/Jurnale/Biografii a Editurii Humanitas.

La eveniment vor participa, alături de autor, conf. dr. Magda Răduță și lector dr. Cosmin Ciotloș. Întâlnirea va fi moderată de conf. dr. Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere.

„Cu remarcabil talent scriitoricesc și cu acribie documentară, Cristian Preda reconstituie biografia politico-intelectuală a scriitorului Victor Eftimiu și, odată cu aceasta, aduce în fața cititorilor o Românie trecută prin două războaie mondiale, șase Constituții, patru regi, două republici – populară și socialistă – și un regim totalitar de sorginte sovietică. Istoria carierei minuțios construite a lui Victor Eftimiu este deopotrivă istoria instituțiilor, a mentalităților și a breslei scriitorilor pe parcursul a peste 70 de ani. O admirabilă izbândă în scrierea de biografii, această carte plină de informații și intuiții, de răsturnări de situații, de portrete de epocă și de oglinzi îndreptate către prezent cucerește de la primele pagini, invitând la o nouă reflecție despre duplicitățile și metamorfozele succesului în literatură și în politică.“ (Tatiana Niculescu)

Masă rotundă, organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, are drept principală temă de discuție felul în care mai este predat Ion Creangă (de la a cărui naștere se împlinesc 185 de ani), în învățământul preuniversitar și universitar românesc. Discuțiile pot fi urmărite și pe platforma Google Meet, la adresa http://meet.google.com/cbb-mzyj-nhn. Cei interesați să participe fizic sunt rugați să-și exprime această intenție într-un mail trimis la adresa pr@litere.ro

Marți, 3 decembrie 2019, începând cu ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, va avea loc o nouă ediție Lectoriada, avându-l drept invitat pe scriitorul Bogdan Răileanu. Se va discuta despre romanul său, „Dinții ascuțiți ai binelui” (Editura Humanitas, 2018; nominalizare în sectiunea „Cartea de proză” a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România). Evenimentul va fi moderat de Cristina Bogdan, iar alături de autor va fi prezentă actrița Adriana Moca, pentru a citi o selecție de fragmente din roman.

Bogdan Răileanu s-a născut la Buftea, pe 11 iunie 1980. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, în cadrul Universității din București. A debutat în 2015 cu o povestire în revista „Iocan”, ulterior publicând proză scurtă și în alte reviste literare. În 2017, i-a apărut volumul de proză scurtă „Tot spațiul dintre gândurile mele”. Un an mai târziu, a publicat romanul „Dinții ascuțiți ai binelui”, carte care i-a adus nominalizarea în sectiunea „Cartea de proză” a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (2018). Recent, a fost lansat și volumul „Teoria apropierii” (Humanitas, 2019)

Bogdan Răileanu, despre romanul „Dinții ascuțiți ai binelui” (Humanitas, 2018): „Am vrut să scriu despre destinul teribil al unui cămătar și despre căință. Am inclus aici, probabil, toate fricile și speranțele mele. Am avut coșmaruri și am visat frumos în același timp construind în minte drumul unui om. Nu am fibră de interlop în mine, recunosc. Mi-ar fi greu să dorm liniștit noaptea, dar cred că în fiecare interlop există o coardă a binelui, care vibrează. Pentru că în lumea lor e nevoie de echilibru, nu poate fi doar rău și amăgire. La fel cum, în oglindă, în lumea celor care se ocupă în mod evident doar cu binele, răul apare și echilibrează balanța, ca un parazit de care un ecosistem are nevoie ca să funcționeze”.

Cristian Fulaș, despre scriitura lui Bogdan Răileanu din romanul „Teoria apropierii”: „Ceea ce aproape frapează în proza lui Bogdan Răileanu e recursul neobosit la realitate, un fel de situare continuă în cotidian care face din proză o specie de frescă a prezentului, așa cum se întâmplă el. Și, da, titlul spune același lucru, deși pare ocolit: orice teorie a apropierii nu e, în fond, decât o practică a povestirii prezentului. Ce altceva să îți dorești de la un roman, în vremile tulburi în care trăim toți?”

Credit foto: Andreea-Cosmina Constantin (CRP, anul II)

Lectoriada vă invită marți, 26 noiembrie, ora 16.00, sala 120 a Facultății de Litere (str. Edgar Quinet, nr. 5-7, etaj 1, aripa stângă), la o întâlnire cu Cătălin Dorian Florescu, laureat al Premiului Literar Andreas Gryphius 2018 pentru întreaga operă, despre bestsellerul „Bărbatul care aduce fericirea“ și noua sa carte, „În buricul pământului“, apărute la Editura Humanitas. Alături de autor vor participa actrița Adriana Moca, inițiatoarea proiectului cultural de lecturi publice pentru studenți și elevi, însoțite de dezbateri pe marginea cărților Lectoriada și conf.dr. Cristina Bogdan.

„«În buricul pământului» e mai curând relatarea literară a unei dezrădăci­nări. Se regăsesc aici, într-o formă concentrată, toate elementele şi motivaţiile prozei mele ulterioare: plecarea din ţara natală, căutarea fericirii şi a libertăţii, sosirea într-o lume necunoscută şi noul dor, de data aceasta cel îndreptat spre ceea ce ai lăsat în urmă; şi mai ales, rezistenţa fiinţei umane în faţa vicisitudinilor vieţii.“ — Cătălin Dorian Florescu

De la proza autobiografică «În buricul pământului» până la destinele paralele care se intersectează în preziua unui 11 septembrie, Cătălin Dorian Florescu explorează, pe parcursul a nouă povestiri memorabile, feluritele chipuri ale dezrădăcinării și dislocării. Aflate în cumpănă, personajele din centrul tuturor acestor istorii ilustrează, deopotrivă, rezistența în fața adversităților, fie ele exterioare sau lăuntrice. Povestirea intitulată Eu trebuie Germania din acest volum a fost distinsă, în noiembrie 2019, cu Premiul Întîi la Concursul Internațional de Literatură „Frontiere/Grenzen“, adresat scriitorilor din spațiul Alpilor.

„Celui care nu l-a descoperit încă pe Florescu ca povestitor, i se oferă aici această șansă. Și cine așteaptă cu nesaț, ca mine, fiecare nouă apariție a lui Florescu, e răsplătit cu delicatese, de pildă pentru a fi citite cu voce tare, noaptea, înainte de somn. Dar nu sunt istorii dulcege, ci texte care pot să devină întru totul vise. Iar apoi, cel care, asemenea mie, contaminat cu virusul Florescu, este de față la o lectură a maestrului va fi uluit. Nu doar de arta cuvântului, de vitalitatea autorului sau de prezența scenică, de apropierea de public, ci de izvorul aparent inepuizabil de povești adăpostit în el.“ – Gallus Frei-Tomic, literaturblatt.ch

„Povestirile din acest volum se pot citi independent una de cealaltă, dar și cât se poate de cursiv, grație scriiturii limpezi și talentului aparte demonstrat de C.D. Florescu. Cei care i-au citit romanele sunt familiarizați deja cu abilitatea lui de a spune povești memorabile, care se întind de-a lungul a întregi generații, continente și secole. Personaje și istorii care la prima vedere nu par să aibă nimic în comun sunt conectate și împletite de povestitor cu formidabilă măiestrie. Florescu dovedește cu această carte că stăpânește pe deplin tehnica prozei scurte. Cititorului i se oferă astfel o lectură agreabilă, care îl va răsplăti pe deplin.“ – Literarische Monat

Despre romanul „Bărbatul care aduce fericirea“, bestseller Humanitas 2018

„C.D. Florescu a scris un roman fulminant despre un secol de rătăciri, izgoniri, evadări, de căutare a norocului… Un roman în care abundă fantezia, frumusețea și imaginile fantastice. Florescu a dovedit și până acum că este un povestitor talentat. Aici ne oferă culmea creației sale.“ – Stern

„Cătălin Florescu povestește cu pasiune și într-o tonalitate care-ți merge la inimă. El îmbină cu pricepere vocile celor două personaje principale și schimbă mereu perspectiva narativă. Astfel reușește să creeze un caleidoscop de povestiri, care este la fel de încâlcit, dramatic, comic, tulburător, tragic și senin ca însăși viața. Acesta este un roman, care nu numai că merită, dar chiar revendică să fie citit de mai multe ori.“ – Sächsische Zeitung

Cătălin Dorian Florescu (n. 27.08.1967, Timişoara) trăiește în Elveția din 1982. A urmat studii de psihologie și psihopatologie la Zurich, specializându‑se în terapia umanistă Gestalt. După absolvire a lucrat ca psiholog intr‑un centru de reabilitare pentru dependenţii de droguri. Din 2001 este scriitor liber‑profesionist. A publicat romanele Wunderzeit (Vremea minunilor, 2001), Der kurze Wegnach Hause (Scurtul drum spre casă, 2002), Der blinde Masseur (Maseurul orb, 2006), Zaira (2008), Jacob beschließt zu lieben (Jacob se hotărăște să iubească, 2011) și Der Mann, der das Glück Bringt (trad. rom. Bărbatul care aduce fericirea, Humanitas, 2016), apariții care s‑au bucurat de o primire entuziastă in Elveția, Austria și Germania. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi și este laureat a numeroase premii literare, printre care și prestigiosul Premiu german „Andreas Gryphius“ pentru întreaga operă (2018).

Trailer de Diana Maria Benchea (studentă CRP, anul III)

Credit foto: Andreea Ioniță (studentă CRP, anul II)

Vă invităm la o întâlnire cu Doina Ruști și cel mai recent roman pe care l-a pus în pagină, “Homeric”, marți, 19 noiembrie 2019, ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere. Vom discuta despre roman și despre misterele mahalalei Gorgani de acum două secole (dar și de azi, căci ficțiunea înnoadă mereu punțile dintre epoci), alături de istoricul Filip-Lucian Iorga (Departamentul de Studii Culturale). “Povestitoare înnăscută și proprietară a unui teritoriu imaginar propriu, bântuit de fantomele istoriei și de “demonii” feminității, Doina Ruști se impune, prin acest tur de forță al imaginației, ca o maestră a realismului magic, balcanic, redimensionat, spectaculos, în cheie fantasy.” (Paul Cernat)

Credit foto: Andreea Cosmina Constantin (CRP, anul II)

Reluăm întâlnirile cu scriitorii români contemporani, pentru anul universitar 2019-2020. Anul trecut, am avut 7 astfel de întâlniri, sub titlul “Lecturi sonore”, cu scriitori recent publicați (Raluca Nagy, Cristina Andrei, Irina Georgescu Groza, Andreea Răsuceanu, Sebastian Sifft, Oleg Garaz și Marian Coman) la editurile Nemira și Humanitas, în colecțiile dedicate autorilor români contemporani. Anul acesta, începem întâlnirile sub egida unui alt proiect, “Lectoriada”, desfășurat în parteneriat cu asociația culturală “Vis-à-Vis”.

Prima întâlnire va avea loc marți, 22 octombrie 2019, de la ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, cu Horea Sibișteanu și volumul său de proză scurtă, “Fetiș” (Nemira, n’autor, 2019).

Invitați: Eli Bădică
Adriana Moca
Horea Sibișteanu
Moderator: conf. dr. Cristina Bogdan

Credit foto: Maria Chirilă, Andreea Ioniță, Andreea-Cosmina Constantin

O nouă întâlnire cu un autor recent publicat în colecția de literatură română contemporană n’autor a Editurii Nemira. Vă așteptăm cu drag joi, 30 mai 2019, la ora 14,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, la o discuție pe marginea volumului “Omulețul din perete”. Ca de obicei, la întâlnirea moderată de Cristina Bogdan vor participa, alături de autor, Eli Bădică (jurnalist cultural și coordonatoarea colecției n’autor) și Adriana Moca, actrița care va da glas unor fragmente din carte.

Credit foto: Maria Chirilă

La invitaţia Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, și a Muzeului Național al Literaturii Române, profesorul Efraín Kristal va conferenţia luni, 6 mai 2019, ora 16:00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere. Titlul conferinţei va fi “Borges şi cele două Războaie Mondiale”. Marţi, 7 mai 2019, începînd cu ora 18:00, Efraín Kristal se va afla la Muzeul Național al Literaturii Române – Sala Perpessicius, din strada Nicolae Creţulescu – unde va avea o intervenţie cu tema “Procesul creator la Jorge Luis Borges şi la Mario Vargas Llosa”, urmată de o dezbatere despre „ce se poate şi ce nu se poate traduce”, la care sunt invitaţi să participe traducători în limba română ai celor doi autori. Pe 9 mai, Efraín Kristal va susţine o conferinţă la Universitatea Transilvania, din Braşov.
Efraín Kristal este Professor Step IX, la prestigioasa University of California Los Angeles (UCLA), unde predă, din 1991, cursuri de Literatură comparată şi de literatură spaniolă, portugheză şi franceză. Cu studii de literatură spaniolă şi de filosofie la UC-Berkeley, Stanford University şi Université de Rouen, profesorul Efraín Kristal este autorul unui număr impresionant de articole şi studii pe teme de literatură hispano-americană, world literature şi studii culturale. Este autorul unor consistente volume despre Borges şi Vargas Llosa (Temptation of the Word. The novels of Mario Vargas Llosa. Vanderbilt University Press, 1998; Invisible Work. Borges and Translation, Vanderbilt University Press, 2002; Tentación de la palabra. Arte literario y convicción política en las novelas de Mario Vargas Llosa, Prologue by Gerald Martin, Lima and Mexico City, Fondo de cultura económica, 2018 ş.a.).
A co-editat, împreună cu John King, The Cambridge Companion to Mario Vargas Llosa, 2012; este editor asociat la The Blackwell Encyclopedia of the Novel, Oxford, Wiley Press, [Peter Logan, editor principal], 2011 (reeditat în 2014) şi editor principal al The Cambridge Companion to the Latin American Novel, 2005.
A îngrijit următoarele ediţii: Jorge Luis Borges, Poems of the Night, New York, Penguin Books, introducere şi note de Efraín Kristal, 2010; Cesar Vallejo, Los heraldos negros, co-editor, împreună cu Marta Ortiz Canseco, cu un eseu introductive de Efraín Kristal, Madrid, Ediciones Castalia, 2009; Clorinda Matto de Turner, Aves sin nido. Note, cronologie şi bibliografie de Efraín Kristal, Caracas, Biblioteca Ayacucho, 1993.
Titluri şi distincţii: Primo Levi Chair, University of Guadalajara, July 2017; 118th University Research Lecturer, UCLA, 2015; Invited Visiting Scholar, “Transit Program,” University of Konstanz, 2015; Honorary Professorship, Universidad del Pacífico, Lima, Perú, 2013; Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation; Julio Cortázar Chair, University of Guadalajara, July 2010; Fellow, Centre for Research in Philosophy, Literature and the Arts, University of Warwick, 2005-2008; Visiting Scholar, Scuola Normale Superiore di Pisa, November-December 2004, and October-December 2012; Distinguished Visiting Fellow, The Institute for Advanced Study, La Trobe University, Melbourne, Australia, June-September 2002; Mercator Research Fellowship, Deutsches Forschungsgemeinschaft (DFG), 2001; UCLA Distinguished Teaching Award, 2000 ş.a.

“Câinele iubirii este un cub Rubik ale cărui laturi și culori par că nu pot fi puse niciodată, după nicio formulă, în ordinea finală. Totul scapă, alunecă, se derulează când în slow motion, când pe repede înainte, autorul având abilitatea de a manevra magistral toate firele poveștii și de a da viață, cu o pricepere de păpușar desăvârșit, unui personaj memorabil, acest Filip-Pinocchio delabrat, totuși cu viață în el, chiar dacă existența sa, ca și membrele pe care nu și le mai poate controla din cauza bolii, e la fel de fragmentată ca și povestea însăși.” (Gelu Diaconu)

Credit foto: Maria Chirilă

Miercuri, 13 martie 2019, ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere va avea loc o discuție pe marginea unui volum recent apărut la Editura Nemira, “Inima îndrăgostită. O istorie neconvențională a iubirii”.

 Autoarea lui, Marilyn Yalom, este istoric specializat în studii de gen. De-a lungul timpului, a predat la mai multe universități și institute de cercetare din Statele Unite ale Americii, printre care “The Clayman Institute for Gender Studies” de la Stanford University. În anul 2013, cartea ei “How the French Invented Love” a fost nominalizată la Premiul pentru Cea mai bună carte, decernat de American Library, filiala Paris.

Locuieste în Palo Alto, California, împreună cu soțul ei, Irvin D. Yalom, cunoscut psihiatru și scriitor.

Evenimentul le va avea drept invitate pe Simona Popescu, Laura Jiga-Iliescu și Florența Simion (traducătoarea cărții).

Credit foto: Maria Chirilă

Joi, 7 martie 2019, ora 14,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (strada Edgar Quinet, nr. 5-7, etaj 1), va avea loc cea de-a V-a ediție a proiectului Lecturi sonore. De data aceasta, parteneriatul este cu asociația culturală Vis-à-Vis și editura Humanitas.

Volumul discutat în cadrul acestei întâlniri este semnat de Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută (Humanitas, 2018). Pentru acest roman, scriitoarea a fost recompensată cu premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din România. Cartea a fost selecționată și la Festivalul Primului Roman de la Chambéry (Franța).

Andreea Răsuceanu a absolvit Facultatea de Litere a  Universităţii din Bucureşti (1998-2002). În anul 2009 a devenit doctor în filologie, cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate.

A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viaţa Românească, România literară, Observator cultural, Bucureştiul Cultural, Idei în dialog, Dilema veche, Convorbiri literare etc.

Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză şi prefeţe. Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009. A fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la premiile revistei Observator cultural. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. În 2016, a publicat Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului (Humanitas).

Debutul în proză a avut loc în anul 1999, în revista Cuvântul, condusă de Radu G. Țeposu. A  publicat fragmente de proză în diferite reviste literare și în volumele colective: Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2 (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Orașul. Antologie de proză (Gestalt Books, 2016), Tot înainte! Amintiri din copilărie (Curtea Veche, 2016), Cum să fii fericit în România (Humanitas, 2017).

Din vara lui 2017, Andreea Răsuceanu coordonează colecția de literatură română contemporană a editurii Humanitas.

Credit foto: Maria Chirilă

Credit foto: Maria Chirilă

Marți, 20 noiembrie 2018, la ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere (strada Edgar Quinet, nr. 5-7, etajul 1, aripa dreaptă), va avea loc cea de-a treia ediție a proiectului „Lecturi sonore”, inițiat de asociația culturală Vis-à-vis, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București și Radio Cernăuți, cofinanțat de AFCN. Această întâlnire se va construi în jurul romanului „Noaptea dintre lumi” (Nemira, colecția n’autor, 2018), semnat de Irina Georgescu Groza.

Irina Georgescu Groza s-a născut în 1973 la Onești. A debutat în anul 2016 cu volumul de povestiri „Dincolo de ferestre” (Casa de Pariuri Literare). A publicat proză scurtă în „Revista de Povestiri” (2015–2016), în „Argos”, numărul 12 (2016), în „iocan”, numărul 1 (2016) și numărul 7 (2018), în „Apostrof” (2016) și în antologia „Argos”, numărul 3 (2017).

În prezent, trăiește în București, cu soțul și cei doi copii.

La eveniment vor participa Irina Georgescu Groza și Eli Bădică (coordonatoarea colecției de literatură română contemporană n’autor a editurii Nemira). Moderator: conf. dr. Cristina Bogdan.

Dezbaterile se adresează, în primul rând, studenților Facultății de Litere și ai altor instituții de învățământ superior din cadrul Universității din București, dar și tuturor persoanelor interesate de literatura română contemporană de bună calitate. Intrarea este liberă, în limita numărului de locuri disponibile în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere.

Credit foto: Maria Chirilă

Marţi, 30 octombrie 2018, ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultăţii de Litere, va avea loc o nouă ediţie a proiectului de promovare a literaturii române contemporane “Lecturi sonore”, inițiat de asociația culturală Vis-à-vis, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București, Radio Cernăuți, Editura Nemira şi platforma bookaholic.ro, cofinanțat de AFCN. Această întâlnire se va construi în jurul volumului semnat de Cristina Andrei, “Matriarhat” (n’autor, 2018). Cartea surprinde secvenţe din istorii de viaţă tulburătoare, triste, ironice, în care femei cu chipuri foarte diferite se lasă observate, judecate, încurajate sau condamnate de cititor.

Cristina Andrei (n. 1964) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (specializarea română-italiană), a fost câţiva ani profesor, iar după decembrie 1989, jurnalist la Televiziunea Publică.
A debutat în 2014, cu romanul Abonatul nu poate fi contactat (Editura Nemira), distins cu Premii de debut din partea revistelor “Observator cultural” şi “Accente”. A publicat şi în antologia de proză Oraşul (Gestalt Books, 2016).

Credit foto: Maria Chirilă, studentă anul II Comunicare și Relații Publice, Facultatea de Litere, UB.

Miercuri, 17 octombrie 2018, ora 14,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, va avea loc lansarea celor mai recente volume din seria de autor Virgil Nemoianu, Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență (Opere 9) și Arhipelag interior. Eseuri autobiografice. Simptome (Opere 10).

Alături de autor, vor lua cuvântul: Profesor emerit dr. Mircea Martin, Conf. dr. George Ardeleanu (moderator), Conf. dr. Răzvan Voncu, Asist. dr. Roxana Eichel.

Marți, 9 octombrie 2018, la ora 16,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere, a avut loc prima ediție a proiectului de promovare a literaturii române contemporane, Lecturi sonore, inițiat de asociația culturală Vis-à-vis, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din București, Radio Cernăuți, Editura Nemira, platforma bookaholic. ro și cofinanțat de AFCN. Volumul discutat cu acest prilej este semnat de Raluca Nagy (doctor în științe sociale al Universității Libere din Bruxelles și al SNSPA București) și se intitulează Un cal într-o mare de lebede (Editura Nemira, colecția n’autor, coordonată de Eli Bădică, 2018).

Marți, 17 aprilie 2018, ora 17,00, în Sala de Lectură a Bibliotecii Facultății de Litere a avut loc lansarea volumului de studii “Obiecte și urmele lor. Priviri istorice, povești antropologice” (coord. Cristina Bogdan, Silvia Marin Barutcieff, Ed. Universității din București, 2018). Invitați: Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, Conf. dr. Silvia Marin Barutcieff, Lector dr. Cătălin D. Constantin. Moderator: Conf. dr. Cristina Bogdan.

Miercuri, 21 februarie 2018, la ora 17.00, în Sala de Lectură a Facultății de Litere a Universității din București, va avea loc o masă rotundă, prilejuită de prezentarea volumelor Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947 (editat de Anatol Țăranu, Chișinău, Editura Litera, 2017) și Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 (editat de Vadim Guzun, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2015).

Cele două lucrări surprind, din unghiuri diferite, una dintre cele mai tragice file din istoria românilor – foametea în masă de după cel de al doilea război mondial, provocată și întreținută de regimul sovietic. La evenimentul moderat de către conf. dr. Cristina Bogdan, vor participa ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, conf. dr. Ileana Stănculescu, precum și editorii celor două culegeri de documente: Anatol Țăranu (fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, fost director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe de la Chișinău) și Vadim Guzun (diplomat, Ministerul Afacerilor Externe al României).

Documentele din fostele arhive sovietice selectate de către Anatol Țăranu, pentru volumul Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947, cuprind mărturii despre diferitele aspecte de manifestare ale foametei în RSS Moldovenească, în perioada 1946-1947. Printre acestea, se numără hotărâri și directive ale Sovietului Miniștrilor al URSS și ale Comitetului Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, ale Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești, ale Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, ale comitetelor de partid locale, precum și rapoarte, memorii, informații ale procuraturii. Culegerea mai include surse referitoare la participarea aparatului judiciar la campaniile de colectare a cerealelor, la starea de sănătate a victimelor foametei în masă, relevând numeroasele cazuri de canibalism.

Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 prezintă documente din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și din Arhiva Națională a Regatului Suediei, din perioada 1946-1949, pe tema amplei acțiuni Rädda Barnen (organizația suedeză Salvați Copiii) de salvare a zeci de mii de copii înfometați din România. Sursele inedite incluse în cel de-al XV-lea volum din seria Afaceri Orientale, inițiată de către Vadim Guzun, relevă și mecanismul contraacțiunii serviciilor secrete române: urmărirea, intimidarea delegaților suedezi și ai altor organizații umanitare, racolarea colaboratorilor autohtoni, obstrucționarea, forțarea încheierii misiunii și părăsirea țării, aflată la începutul procesului de sovietizare.

Prezentarea, însoțită de o proiecție de fotografii din perioada respectivă, va fi urmată de o discuție în jurul temei propuse de cele două culegeri de documente. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Lansare de cărți în prezența autorului, Prof. dr. Virgil Nemoianu, marți, 11 octombrie 2016, în Sala de Lectură a Facultății de Litere