Category: Uncategorized

„Această panoramă nu-și propune să fie o istorie literară, ci mai curând o plimbare critică destul de relaxată prin peisajul divers, fascinantprin varietate, al poeziei care, printr-un aspect sau altul, rămâne actuală. O plimbare realizată prin (împrumut formula mai veche a lui Ion Bogdan Lefter) flash-uri, nu prin profiluri critice extinse, cu pretenții de exhaustivitate. Căci prejudecata exhaustivității este de sorginte școlară și trebuie lăsată la porțile criticii. Mai ales ale acelei critici care nu intenționează să sanctifice (deșert camuflaj pentru o biată voință de putere!), ci doar să facă un pariu pur personal cu timpul și cu mersul literaturii. Un pariu pe valoare, pe descrierea unor universuri poetice, mai mult decât pe sistematizarea lor „exhaustivă” și, nu-i așa?, „obiectivă”.”

Răzvan Voncu

Pentru al optulea an consecutiv, Universitatea din București va premia, în cadrul UBtalks, proiectele #de10 din sesiune. Porțile competiției s-au deschis pentru studenții, masteranzii și doctoranzii UB.

Pentru că vrem ca cele mai bune #proiectede10 să ajungă în finala UBtalks, am prelungit deadline-ul înscrierii până pe 8 martie 2020, iar adresa unde pot fi înscrise proiectele #de10 este ubtalks@unibuc.ro.

Studenții, masteranzii și doctoranzii UB care vor să se înscrie în competiția proiectelor #de10 trebuie doar să propună, în 5-6 rânduri, o temă care să stârnească atât interesul, cât și curiozitatea publicului, pe baza căreia să susțină un discurs cu durata de 10 minute în etapa finală. Fie individual, fie în echipe de 2-3 persoane.

Prezentarea trebuie să fie atractivă și comprehensibilă pentru un public din afara domeniului de specializare, bine documentată, originală, relevantă, creativă și solid argumentată. Poate fi însoțită de materiale foto, video sau audio.

Înainte de a ajunge în etapa finală a competiției, semifinaliști vor participa la o sesiune de pregătire în cadrul căreia profesori ai UB și experți în comunicare îi vor consilia în vederea elaborării prezentărilor finale, îi vor ajuta să pună bazele unor noi strategii de a-și vinde ideile și îi vor ajuta să își perfecționeze tehnicile de vorbire în public. Sesiunea de pregătire va avea loc joi, 19 martie 2020, la Hub-ul Google Atelierul Digital al Universității din București (Str. Academiei, nr. 14).

La finalul sesiunii de pregătire, coordonatorii vor decide finaliștii celei de-a VIII-a ediții a UBtalks. Finala  competiției va avea loc în fața juriului UBtalks și a unei audiențe formate din susținătorii participanților, profesori ai Universității din București, precum și persoane din conducerea UB. Finala evenimentului va avea loc joi, 26 martie 2020.

Juriul va fi format din cadre didactice ale Universității din București, manageri și specialiști în comunicare, marketing și relații publice ai partenerilor UBtalks.

Pe lângă experiența legării de noi prietenii și a cunoștințelor dobândite la sesiunea de trening, studenții, masteranzii și doctoranzii Universității din București vor putea câștiga diferite premii oferite de sponsorii competiției, dar și un loc la Școala de #creativitate organizată de Universitatea din București la Cumpătu, Sinaia în luna iulie.

Mai multe detalii despre competiția UBtalks pot fi accesate aici, pe pagina de Facebook UBtalks, pe Instagram sau solicitate la adresa de e-mail ubtalks@unibuc.ro.

 

Facultatea de Litere, în colaborare cu „Institutul de Cercetare al Universității din București” – ICUB vă invită joi, 5 martie, de la 11.00, în Sala de Consiliu, la o întîlnire în cadrul căreia va fi prezentată oferta de burse postdoctorale și granturi oferite de ICUB membrilor comunității academice, cercetători doctorali și cadre didactice universitare. La întîlnire vor participa conf.univ.dr. Dana Jalobeanu, Director al Secțiunii de Științe Umane ICUB, dr. Mihnea Dobre, coordonator academic al Secțiunii de Științe Umane ICUB, precum și doi bursieri postdoctorali ICUB, Mihai Ometiță și Andrei Ionescu. 

Vă așteptăm cu drag!

Vă invităm marți, ‪3 martie 2020, ora 14‬,00, în amfiteatrul Odobescu al Facultății de Litere (‪str. Edgar Quinet, nr. 5-7, parter‬, aripa dreaptă), la o întânire cu scriitorul și arheologul Cătălin Pavel, pe marginea bestseller-ului „Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal“, apărut în colecția “Istorie”, la Editura Humanitas (2019).
Moderatorul dezbaterii va fi conf. dr. Cristina Bogdan, prodecan al Facultății de Litere.

CĂTĂLIN PAVEL (n. 1976) este doctor în arheologie și scriitor. A participat la săpături arheologice în țară, în Germania, Franța, Anglia, Maroc, Israel și, în special, în Turcia (la Milet, Troia și Gordion). Burse doctorale și post-doctorale la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Universitatea din Oxford, Institutul Arheologic Albright din Ierusalim și Colegiul Noua Europă din București. Volume academice: Describing and Interpreting the Past (Editura Universității din Bucureşti, 2010) și Dicţionar de mitologie greco-romană (coautor, Corint, 2011). Volume de poezie: Altera pars (A.T.U., 2013, Premiul „Mircea Ivănescu“), Tulburarea la ființele vii (Limes, 2014), Doi oameni într-o poză (Limes, 2015) și Adagietto (FrACTalia, 2016). Romane: Aproape a șaptea parte din lume (Humanitas, 2010, tr. franceză La septième partie du monde, Non Lieu, Paris, 2017), Nici o clipă Portasar (Cartea Românească, 2015), Trecerea (Cartea Românească, 2016, Premiul „Ziarul de Iași“, nominalizată la premiile USR) și Chihlimbar, Polirom, 2017. Din anul 2016, ține rubrica săptămânală de arheologie din revista “Dilema veche”.

Credit foto: Maria Chirilă (studentă CRP, anul III)

Muzeul Municipiului București vă invită să participați la conferința de joi, 6 februarie 2020, cu tema „Un tânăr romancier român, la 1870 – Mihai Eminescu”, care va fi susținută de prof. univ. Ioana Bot la Palatul Suțu, începând cu ora 18.30. 

Conferințele de joi de la Palatul Suțu sunt săptămânale și sunt coordonate de Cătălin D. Constantin

Dacă, în conștiința tuturor românilor, Mihai Eminescu figurează ca marele Poet al tuturor timpurilor (ceea ce este, de fapt, o construcție culturală și politică pe care el însuși nu și-o dorise), istoria manuscriselor sale, rămase nepublicate, ne arată că, de fapt, el s-a visat dramaturg și – în tinerețe, în orice caz – romancier. Exercițiile sale „de atelier”, proiectele de roman neterminate, recitite astăzi, deschid perspective interesante asupra proiectelor scriitoricești ale tânărului Eminescu – și asupra noutății acestora, în contextul literaturii epocii. Pentru că proza eminesciană nu este, așa cum s-a spus de (prea) multe ori, una „învechită” pentru cititorul de astăzi: dimpotrivă – inovațiile încercate acolo de tânărul scriitor, reflecțiile asupra literaturii și a funcțiilor ei în lumea modernă (care nu mai era, crede Eminescu, o lume a poeziei…), toate acestea au un aer proaspăt și – credem – provocator.

Ioana Bot este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri de Literatură română a sec. al XIX-lea și Mediere culturală. Interesele sale științifice vizează literatura modernă și postmodernă românească, istoria ideilor literare europene, practicile de lectură si arhivele literare. Visiting professor de literatură română la universitățile din Florența, Roma, Zurich, Cracovia. Despre Mihai Eminescu, a publicat volumele „Eminescu și lirica românească de azi” (1990, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), „Mihai Eminescu, poet național român. Istoria și anatomia unui mit cultural” (coord., 2001), „Eminescu explicat fratelui meu” (2012). A colaborat cu studii și articole despre opera eminesciană, respectiv despre mitizarea lui Eminescu în ipostaza de poet național, la numeroase proiecte lexicografice europene de istorie literară (cel mai recent, la „Encyclopaedia of Romantic Nationalism in Europe”, ERNIE, accesabilă la https://ernie.uva.nl/viewer.p/21 ), precum și la alte publicații internaționale. Este co-autoarea (împreună cu Cătălin Cioabă) a ediției „Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise”, București, Humanitas, 2016. Este, de asemenea, traducătoare și editoare. A semnat jurnalism cultural în revistele Echinox, Tribuna, Dilemateca și Dilema veche.