Category: Evenimente

Atelierul de Studii de Gen și Feminism revine, pe 25 martie 2025, de la ora 18, cu un dialog prin videoconferință alături de prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, despre rolurile feminismului într-o cultură democratică. Membră a Academia Europaea, fondatoare a primelor cursuri și programe de studii de gen și feminism din România (curs de filosofie feministă la Universitatea București, Facultatea de Filosofie – 1994, primul masterat de Studii de gen din România – 1998), inițiatoare a primei colecții de Studii de gen din țară (Editura Polirom, 2001), autoare a numeroase volume despre etici feministe, cetățenie democratică, umanism etc., Mihaela Miroiu a publicat recent colecția de studii și articole Avem loc unii de alții? Democratizare și feminism (Ed. Polirom, 2024). Pornind de la excelenta întrebare formulată în titlu, vom încerca să înțelegem, în perspectivă interdisciplinară, mai multe despre feminisme și gen în spațiul academic și în lumea contemporană. Discuția va fi moderată de lect. dr. Roxana Eichel, Departamentul de Studii Literare.

Despre modelul proustian în proza românească interbelică s-a vorbit adeseori, ba chiar există tendința de a pune modernizarea prozei autohtone în directă legătură cu romanul proustian. Și totuși… dacă recitim cu atenție atât proza scurtă, cât și romanele apărute în perioada 1920-1940, și dacă analizăm impactul pe care l-au avut traducerile din opera lui D.H. Lawrence în lumea culturală românească, multe dintre „adevărurile” vehiculate de unii dintre criticii și istoricii noștri literari se cer puse sub semnul întrebării.

🔗 Click aici pentru program

Vă așteptăm miercuri, de la ora 18:00, la o nouă dezbatere din seria „În agora”. Invitații noștri sunt Ligia Soare, Bogdan Ghiu, Iulia Gorzo și Flavia Dima, iar dialogul va fi moderat de Darius Bumbar, masterand al Facultății de Litere.

Discutăm despre traducerea textelor literare și nonliterare, dar nu numai. O la fel de importantă atenție merită acordată și traducerilor pe care adesea le luăm de-a gata, fără să chestionăm prea mult procesul din spatele acestora. Cum se realizează, spre exemplu, traducerea filmelor? Vom lua în vizor traducerea filmică (subtitrări, dublaj), rolul pe care inteligența artificială îl joacă în acest domeniu (de pildă, softurile de subtitrare automată) și, nu în ultimul rând, modul în care procesul și funcția traducerii textului tipărit diferă de cea a textului audiovizual.

Ligia Soare este traducătoare specializată în traducere audiovizuală. A format și a coordonat echipe de traducători de film, iar din 2023 coordonează proiecte de accesibilizare a filmelor pentru persoane cu diverse abilități senzoriale.

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, filosofie, media, arhitectură și urbanism, artă contemporană), traducător și teoretician al traducerii, jurnalist, realizator radio-tv.

Iulia Gorzo este traducătoare de carte și redactor de film de aproape douăzeci de ani. Traduce filme și emisiuni de televiziune din limbile franceză, engleză și italiană și cărți din limba engleză.

Flavia Dima este critic și curator de film, poetă, scrie reportaje de festival și editoriale și este traducătoare de filme. A tradus din portugheză, spaniolă și engleză pentru mai multe festivaluri (One World Romania, BIEFF, Art200 etc.) 

Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române și Facultatea de Litere a Universității din București organizează, în data de 5 martie 2025, Colocviul Național Hortensia Papadat-Bengescu – 70.

Se împlinesc 70 de ani de la moartea Hortensiei Papadat-Bengescu, un bun prilej pentru o privire exhaustivă asupra operei și personalității sale. Validată în canonul literaturii române, o voce publică distinctă care a reușit să se impună într-o lume a scriitorilor, nicidecum a scriitoarelor, ,,marea europeană” a prozei românești moderniste nu se numără astăzi printre autorii cei mai cunoscuți. Considerăm că investigarea operei sale merită continuată, de aceea, prin seria de conferințe pe care le vor susține viitorii invitați, propunem o relectură și o revalorificare a întregii sale activități literare.

În ziua colocviului va fi vernisată și expoziția „Hortensia Papadat-Bengescu. Viață și cărți – de la epistolar la beletristic”. Aceasta valorifică documente originale (manuscrise, scrisori, cărți poștale, acte, fotografii, cărți, reviste, obiecte) din arhiva Muzeului Național al Literaturii Române.

Invitați: Ioan Cristescu (Director al MNLR), Bianca Cernat, Andreea Răsuceanu, Mihaela Stanciu.

Durată expoziție: 5 – 25 martie 2025

 Click  aici pentru program