Cercul de Literatură Română Veche a luat ființă în anul universitar 2013-2014, avându-i drept membri fondatori pe prof. univ. dr. Mihai Moraru, conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu și cercet. dr. Cristina-Ioana Dima. Scopul lui a fost acela de a aduce în atenția studenților lucrări și personalități ale culturii românești vechi și premoderne mai puțin vizibile în cursurile de an consacrate acestei perioade. Evident, ne-am dorit și ca unele dintre aceste teme, uneori insuficient cercetate până în prezent, să devină subiectul unor studii sau ediții făcute de studenți, membri ai cercului, care să le redea atenției contemporanilor noștri. În fapt, în primul său an, Cercul de Literatură Română veche a funcționat ca un fel de atelier de lectură a unor texte uitate, al căror farmec încercam să-l regăsim la intersecția diferitelor domenii, precum: literatură, filologie, antropologie culturală, istorie, istoria mentalităților, teologie, istoria religiilor etc. Dezbaterile se conturau, invariabil, în jurul unei prezentări făcute de unul dintre membrii cercului. În plus, la sfârșitul întâlnirilor, încercam să îi inițiem pe cei doritori în regulile transcrierii textelor scrise cu caractere chirilice conform normelor foneticii interpretative. Am trecut astfel în revistă, călătoriile fantastice ale lui Alexandru Macedon, înțelepciunea lui Esop, romane cavalerești, cronici versificate, cosmografii și chiar simple însemnări de pe manuscrise înainte de a decide, din anul 2016, că trebuie adoptată o nouă formulă. Prin urmare, lecțiile de transcriere au devenit întâlniri de sine stătătoare, destinate doar acelora dintre studenți atrași de drumul greu, dar de o subtilă frumusețe al filologiei. Atelierul de lectură în care temele sunt propuse de membri ai Cercului a rămas, dar el se desfășoară alternativ cu prelegeri ale unor personalități consacrate în cercetarea culturii românești vechi și premoderne sau a unor domenii conexe, care pot însă oferi perspective fecunde în abordarea acesteia. Activitatea Cercului din anul 2016 dovedește că o astfel de organizare este, neîndoielnic, una mult mai profitabilă.
Apocrifele Vechiului Testament
Doamna conf. univ. Felicia Waldman, conducătoarea programului masteral de Cultură și civilizație ebraică „Goldstein Goren”, din Facultatea noastră și profesor afiliat la Universitatea din Haifa, este un reputat specialist în cultura iudaică. Dintre numeroasele sale lucrări amintim: Ocultarea în mistica iudaică (2002), Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc (2011, în colaborare cu Anca Ciuciu), Personaje și povești din Bucureștiul sefard (2016, în colaborare cu Anca Ciuciu), Pe urmele lui Jacques Elias. Documente, imagini și mărturii ale unei istorii uitate (2023) Istoria evreilor. Holocaustul (2024). De asemenea, domnia sa face parte din asociații internaționale prestigioase, precum European Association of Biblical Studies, Society of Biblical Literature, Society for Judaeo-Arabic Studies.
De la Dimitrie Cantemir la Anton Pann. Povestea muzicii
Cercul de Literatură Română Veche organizează o întâlnire cu dr. Constantin Răileanu, fondatorul și coordonatorul Ansamblului cameral de muzică veche „Anton Pann”, cu tema „De la Dimitrie Cantemir la Anton Pann. Povestea muzicii”.
Constantin Răileanu este compozitor, dirijor, interpret vocal și la kanun, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai importanți cercetători ai muzicii orientale vechi de la noi. A susținut peste 600 de concerte în țară și în străinătate și a cântat alături de mari muzicieni precum: Kyia Tabassian, Kyriakos Kalaitzidis, Neva Ozgen, Alkis Zopoglou, Ahmet Sahin, Mehmet Bitmez, Mehmet Fatih Zulfkar, Petros Papageorghiou, Fikret Karakaya, Emmanuel Hovhannisyan, Derya Turkan, Vincent Segal, The Madrigal, Corul Armonia al Filarmonicii de Stat din Cluj, Corul Psalmodia al UNMB.
Coordonatele întâlnirii: miercuri, 16 octombrie 2024, la Sala de Consiliu
Moderator: Cristina Dima
Ovidiu-Victor Olar este cercetător al Institutului „N. Iorga” al Academiei Române (București) și coordonatorul proiectului ERC StG „Orthodoxies and Politics” găzduit de Institutul de Studii Habsburgice și Balcanice al Academiei Austriece de Științe (Viena). Este autorul cărții La boutique de Théophile: Les relations du patriarche de Constantinople Kyrillos Loukaris (1570–1638) avec la Réforme (Paris 2019). Interesele sale de cercetare includ „războiul rece” confesional al secolului al XVII-lea, istoria ideilor şi a culturii în perioada pre-modernă și jazzul în România Comunistă.
Vă invităm joi, 21 martie, începând cu orele 18.00, în Sala de Consiliu a Facultății de Litere, la o discuție în jurul volumului Conciones Latinae Muldavo, editat de Gheorghe Chivu și Florentina Nicolae (Editura Academiei Române, 2023).
Cartea conține predicile bilingve ale misionarului catolic italian Silvestro Amelio care s-au păstrat în manuscris în română și în latină. Este vorba despre o lucrare deosebit de importantă pentru filologia românească, atât prin prisma ineditului textelor scoase la lumină, cât și din perspectiva dificultăților de transcriere pe care le-a presupus.
Vor vorbi cu acest prilej: Florica Dimitrescu-Niculescu, Wilhelm Dancă, Alexandru Mareș, Ana-Cristina Halichias.
Moderatoare: Cristina-Ioana Dima
Constantin Răileanu – este fondatorul și coordonatorul Ansamblului cameral de muzică veche „Anton Pann”. Și-a luat doctoratul la Universitatea Națională de Muzică din București, cu o teză condusă de profesorul universitar dr. Teodor Tutuianu. În prezent urmează cursurile celui de-al doilea doctorat la Universitatea „Aristotel” din Tesalonic, departamentul de Studii Muzicale. Compozitor, dirijor, interpret vocal și la kanun este cunoscut drept unul dintre cei mai importanți cercetători ai muzicii orientale vechi de la noi. Între diversele sale preocupări muzicale, un loc aparte îl ocupă, fără îndoială, readucerea în circuitul cultural a pieselor scrise de Dimitrie Cantemir în perioada petrecută la Istanbul.
În afară de specializarea în muzică bizantină și dirijorat de cor academic, este licențiat în Istoria și Filosofia Religiilor – Fenomenologie Religioasă la Facultatea de Teologie din București, ceea ce conferă o altă anvergură demersurilor sale științifice și chiar interpretative.
A susținut peste 600 de concerte în țară și în străinătate și cântat alături de mari muzicieni precum: Kyia Tabassian, Kyriakos Kalaitzidis, Neva Ozgen, Alkis Zopoglou, Ahmet Sahin, Mehmet Bitmez, Mehmet Fatih Zulfkar, Petros Papageorghiou, Fikret Karakaya, Emmanuel Hovhannisyan, Derya Turkan, Vincent Segal, The Madrigal, Corul Armonia al Filarmonicii de Stat din Cluj, Corul Psalmodia al UNMB.
Istoric şi muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti în cadrul Biroului de Istorie Modernă şi Contemporană Bucureşteană, dr. Cezar Buiumaci este autor al volumelor „Oraşul din oraş” (2014) şi „Ieri şi azi în Bucureşti” (2016) care tratează evoluţia spaţiului urban bucureştean de-a lungul istorie sale. A realizat mai multe expoziţii privind istoria oraşului Bucureşti în diferite ipostaze la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române sau Muzeul Municipiului Bucureşti. De asemenea, a scris peste 30 de articole în reviste de popularizare şi anuare de specialitate despre istoria şi aspectul urban, monumentele de for public. A organizat între anii 2014 – 2016 o serie de conferinţe la Palatul Suţu legate de istoria, arhitectura, antopologia şi evoluţia urbană. A susţinut conferinţe având subiecte legate de modificarea aspectului Bucureştilor ca urmare a intervenţiei umane. În fine, este implicat într-o serie de proiecte care îşi propun reconstituirea istoriei urbane.
În data de 3 noiembrie 2023, în cadrul Colocviului „Litere 160”, Cercul de Literatură Română Veche a prezentat proiectul:
Letiția Cosnean Nistor este arhitectă, specializată în istoria arhitecturii, cu un doctorat în Arte vizuale și plastice la Universitatea Națională de Arte, București (2014).
Din 2017 lucrează la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în cercetarea istorică a monumentelor de arhitectură medievale și antice, iar în prezent desfășoară o temă postdoctorală cu tema Nobilime sculptată în piatră. Patronajul artistic și religios al reședințelor nobiliare din Transilvania premodernă. Temele sale de cercetare includ circulația modelelor arhitecturale în Transilvania premodernă (transferul și receptarea ideilor teoretice în practica), arhitectura capelelor private și a spațiilor de rugăciune în reședințele nobiliare, cât și modul în care ceremonialul de la curțile princiare și nobiliare influențează arhitectura acestor reședințe.
Link de conectare: https://meet.google.com/aen-aafp-vfr
Dr. Ana Dumitran, muzeograf, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, șefa secției Museikon, redactor-șef al revistei Museikon; absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, are ca domeniu de interes istoria bisericească a Transilvaniei, atât la nivelul relațiilor interinstituționale, cât și la cel al transferului cultural. A colaborat la editarea critică a versiunii din 1689 a Molitfelnicului și a realizat un repertoriu al predicilor funebre folosite în mediul ortodox din Transilvania în secolele XVI-XVIII. Cartea sa dedicată icoanelor miraculoase, intitulată Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei, a primit premiul „George Oprescu” al Academiei Române.
Link de conectare: https://us05web.zoom.us/j/2725471718?pwd=Ujd3cnRrVi9haE9hZFJxQ2tKblpBZz09
Meeting ID: 272 547 1718
Passcode: A1rgtf
Ștefan Colceriu este doctor în filologie clasică (greacă veche și latină). A beneficiat de studii la universitățile din Leuven (2005), Fribourg (2006-2007), Leiden (2009) și Zürich (2011), fiind bursier al Confederației Elvețiene și al Colegiului „Noua Europă”. E cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
Nu după slovă, ci după duh și după taina gândului
O întâlnire întru amintirea doamnei Cătălina Velculescu
Luni, 11 ianuarie 2021, ora 18.00
https://meet.google.com/qtq-tqdj-ezk
Cercul de literatură română veche din Facultatea de Litere a Universității din București organizează luni, 11 ianuarie 2021, de la orele 18.00, pe platforma Google Meet, o întâlnire în care vom evoca, alături de invitați distinși, una dintre cele mai speciale cercetătoare ale culturii noastre vechi, doamna Cătălina Velculescu, plecată din păcate dintre noi pe 26 noiembrie 2020.
Vocea puternică și originală a doamnei Cătălina Velculescu, manifestată în abordări interdisciplinare, a coagulat în jurul său personalități din toate domeniile legate de lumea românească premodernă. Suntem onorați că demersului nostru de a omagia amintirea doamnei profesoare au acceptat să i se alăture:
Prof. dr. Ana-Voica Bojar
Prof. dr. Mihai Moraru
Prof. dr. Alin-Mihai Gherman
Prof. dr. Alexandru Cizek
Conf. dr. Ileana Stănculescu
CS I dr. Laura Jiga Iliescu
Conf. dr. Cristina Bogdan
Vă așteptăm cu drag!
Silvia Marin Barutcieff: conf. univ. dr., Departamentul de Științele Comunicării, Facultatea de Litere, Universitatea din București; teză de doctorat Hagiografia între text și imagine (2007), autoare a cărții Hristofor: chipurile unui sfânt fără chip. Reprezentările din cultura românească veche și sursele lor (2014); co-editor al volumelor conferinței internaționale Călători și călătorii. A privi, a descoperi (2016); co-editor al volumului De la fictiv la real. Imaginea, imaginarul, imagologia (2010); ); co-editor al volumului Actes du XIVème Congrès International dʼÉtudes sur les Danses macabres et l’art macabre en général (2010); membru al asociației internaționale 18th Century Studies on South Eastern Europe și al asociației europene Danses Macabres dʼEurope. Douăzeci de ani dedicați investigării iconografiei religioase din Europa Centrală și de Est din perspectiva istoriei culturale. Arii de interes: cultura secolelor XVII-XIX; patrimoniul cultural european, relația dintre text și imagine, transfer cultural prin iconografie, idei și construcții politice reflectate în iconografie, comunicarea artei, arta și noile tehnologii.
Laura Jiga Iliescu este etnolog, cercetător gradul I în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române şi, printre domeniile sale de interes ştiinţific se află expresiile dinamice şi complexe ale relaţiilor scrierii cu oralitatea şi folclorul, pe care le investighează îndeosebi din prespectiva mecanismelor de creare şi transmitere a mesajelor formalizate, a rolului textului drept suport material pentru practici rituale ale religiozităţii vernaculare tradiţionale şi moderne. În această arie problematică, a scris cartea Răsplata paradisului. Filoane livreşti şi orale ale tradiţiilor despre Blajini în spaţiul românesc (Editura Academiei, 2006), a coordonat şi redactat studiul introductiv al volumului Scrieri ţărăneşti. Documente olografe în Arhiva IEF (Editura Cheiron, 2004), şi a publicat mai multe studii. Colaborator al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, ţine un curs despre Formele tăcute ale oralităţii. Cărţi populare şi folclor în cultura europeană.
În anul universitar 2019-2020, ne propunem să reinițiem o serie de întâlniri în cursul cărora să explorăm și să dezbatem teme de cercetare interesante pentru membrii cercului nostru. Vom face exerciții de transcriere a textelor vechi conform principiilor foneticii interpretative, vom configura lucrări, vom vizita biblioteci din București care au fonduri de carte veche, vom schimba informații și, poate cel mai important, vom discuta câteva ore despre subiectele care ne sunt tuturor atât de dragi. Invitatul special al primei noastre reuniuni, Daniar Mutalâp, este masterand la programul de Studii Literare și deja autor al unor cercetări prețioase pentru domeniul filologic distinse cu numeroase premii. Vă așteptăm cu bucurie.
Marți, 9 aprilie 2019, începând cu ora 18.00, în sala 205 , va avea loc o nouă întâlnire a Cercului de literatură română veche, invitatul acestei întâlniri fiind domnul profesor Gheorghe Chivu
Gheorghe Chivu este unul dintre cele mai prestigioase nume ale filologiei românești de astăzi. Este profesor emerit la Departamentul de lingvistică al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și membru corespondent al Academiei Române. Vreme de 40 de ani a lucrat ca cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Între 2011 și 2016 a ocupat funcția de director adjunct al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. În această perioadă, a coordonat realizarea volumului Enciclopedia literaturii române vechi (apărut în 2018). Profesorul Gheorghe Chivu este nu numai autorul a numeroase studii dedicate istoriei limbii române și literaturii române vechi, dar și al unor ediții critice de referință pentru cultura noastră veche: Codex Sturdzanus, Ed. Academiei Române, 1993; Institutiones linguae valachicae. Prima gramatică a limbii române scrisă în limba latină, Ed. Academiei Române, 2001; Ion Budai Deleanu, Opere, Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2011 (în colaborare cu Eugen Pavel). În sfera preocupărilor sale intră însă și scriitori români moderni, fiind și editorul operelor lui George Coșbuc.
Marți, 19 martie 2019, începând cu ora 18.00, în sala 205 , va avea loc o nouă întâlnire a Cercului de literatură română veche, invitatul acestei întâlniri fiind domnul cercetător Andrei Timotin
Andrei Timotin, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; președinte al Societății române de studii bizantine. A publicat, între altele, Profeții bizantine și postbizantine în Țările Române (sec. XVII-XIX), București, Editura Academiei Române, 2015; Visions, prophéties et pouvoir à Byzance. Étude sur l’hagiographie méso-byzantine (IXe-XIe siècles), Paris, EHESS, 2010.
Joi, 22 noiembrie 2018, începând cu ora 18.00, în sala 116 (Catedra de Literatură), va avea loc a doua întâlnire din acest an universitar a Cercului de literatură română veche, invitata acestei întâlniri fiind doamna cercetător Daniela Lupu
Daniela Lupu este licențiată a Facultății de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, în 1992, doctor în istorie al aceleași facultăți, în 2009, expert în bunuri istorico-documentare – domeniul „carte veche românească”, din 2003. De la absolvirea facultății a lucrat ca muzeograf pe domeniul „carte de patrimoniu” la Muzeul Județean Buzău, în perioada 1993-2005, la Muzeul Hărților și Cărții Vechi, în anii 2005-2006, apoi, din 2007 până în prezent, la Muzeul Municipiului București, din 2015 ocupând funcția de Șef serviciu – Documentare, Bibliotecă, Arhivă. Este autoare a mai multor articole referitoare la istoria cărții și a tiparului publicate în reviste de specialitate și în volume colective. A publicat, în 2009, volumul Tiparul şi cartea în Ţara Românească între 1716 şi 1821 (Casa Editorială Demiurg, Iaşi), reeditat, în 2014, într-o formă revăzută și adăugită cu titlul: Tiparul şi cartea din Ţara Românească în epoca domniilor fanariote (Editura Muzeului Municipiului Bucureşti).
Joi, 18 octombrie 2018, începând cu ora 18.00, în amfiteatrul Odobescu, va avea loc prima întâlnire din acest an universitar a Cercului de literatură română veche, invitata acestei întâlniri fiind doamna profesoară Cătălina Velculescu
Doamna profesoară Cătălina Velculescu este una dintre personalitățile de seamă ale filologiei românești, iar biografia sa profesională de excepție este foarte greu de prezentat în câteva cuvinte. Și-a obținut titlul de doctor în anul 1982 cu teza Cărți populare și cultură românească (conducător I.C.Chițimia), teză care a văzut lumina tiparului în 1984 și al cărei rezumat a apărut încă din 1983 în prestigioasa publicație „Berichte” din Salzburg. În 1988, publică lucrarea Între scriere și oralitate. Face parte din colectivul format de regretatul profesor Paul Cornea pentru editarea Documentelor și manuscriselor literare. Colaborează la Crestomația de literatură veche apărută la Cluj-Napoca în 1988 (vol.I) și 1989 (vol.II). Împreună cu Mihai Moraru, elaborează Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărți populare. Inițiază seria Texte uitate. Texte regăsite în cadrul colectivului de literatură română veche al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, din păcate oprită după doar cinci volume. În 1988, primește Premiul Academiei Române acordat participanților la reeditarea Bibliei lui Șerban Cantacuzino (1688). Este autorul mai multor ediții de texte vechi pe care le însoțește cu fine și originale analize: Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche și Fiziolog. Bestiar (în colaborare cu Viorel Guruianu), Nebuni întru Hristos. De asemenea, a ținut cursuri de an și cursuri masterale la numeroase instituții de învățământ superior: Institutul Teologic Romano-Catolic, la Universitatea de Arte, Facultatea de Litere și Facultatea de Istorie a Universității din București, Centrul de Excelență pentru Studiul Imaginii, Institutul Teologic Adventist, Universitatea de Arhitectură. A scris nenumărate articole în reviste științifice de mare anvergură din țară și din străinătate și a participat la un număr impresionant de simpozioane. Dincolo de toate acestea, doamna Cătălina Velculescu a fost pentru multe generații un mentor și un model, un profesor care a știut să atragă tinerii cercetători către domeniul aparent arid al literaturii române vechi.
Miercuri, 9 mai 2018, începând cu ora 18.00, la sala 118, va avea loc o nouă întâlnire a Cercului de literatură română veche, în care doamna cercetător dr. Elisabeta Negrău va susține o prelegere cu tema Legende și cărți de înțelepciune reflectate în pictura veche românească
Elisabeta Negrău este istoric de artă, doctor al Universității Naţionale de Arte din Bucureşti, cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române, București, având ca specializare iconografia picturii medievale româneşti (sec. XIV-XVIII). A participat în proiecte academice de repertoriere a picturilor din Ţara Românească, colaborând la cărţi de specialitate, monografii şi albume. Participantă la conferinţe naţionale şi internaţionale şi autoare a peste 20 de articole ştiinţifice în publicaţii româneşti şi străine de profil. In 2011 a publicat volumul Cultul suveranului sud-est european și cazul Țării Românești. O perspectivă artistică, Editura Lumen, Iași, 2011. Este, de asemenea, co-autoare la volumele Repertoriul picturilor murale brâncoveneşti. Judeţul Vâlcea, Editura Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, 2008; Mănăstirile Olteniei. Artă şi spiritualitate/ The Monasteries of Oltenia. Art and Spirituality, Editura ICR, Bucureşti, 2014; Pafnutie-Pârvu zugravul. Tradiţie şi modernitate în epoca brâncovenească, Editura „Cuvântul Vieţii” a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, Bucureşti, 2017; Iconostase din Bucureşti. Secolele XVII-XIX, Editura „Cuvântul Vieţii” a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, Bucureşti, 2017.
Miercuri, 7 martie 2018, începând cu ora 18.00, la sala 408, va avea loc o nouă întâlnire a Cercului de literatură română veche, în care doamna conf. univ. dr. Ileana Stănculescu va susține o prelegere cu tema Reprezentări ale Grifonului între spațiul românesc și cel scandinav .
Doamna conf. univ. dr. Ileana Stănculescu, este cercetător în cadrul Centrului de Studii Medievale, Facultatea de istorie, Universitatea din București, membru în The Nordic Byzantine Network.
În 2005 a obținut titlul de doctor cu distincția Magna cum laude pentru teza intitulată O cercetare iconologică a raportului cultură scrisă – cultură vizuală în Tările Române, pe baza unei imagini cheie – Judecata de apoi. Lucrarea se va publica în versiune bilingvă italiană-engleză, la editura Aspasia din Bologna (Italia), sub titlul Il Giudizio Universale nella pittura murale esterna del nord della Moldavia.
De-a lungul timpului a desfășurat o activitate didactică deosebit de bogată și de variată susținând cursuri de an și de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de istorie, Universitatea București, Univarsitatea Națională de Arte, Centrul de Excelență în studiul imaginii etc. De asemenea trebuie amintit ciclul de conferințe Affreschi di cultura bizantina nei Principati Romeni. Tra medioevo e premodernita, Universitatea din Bologna, Dipartimento di arti visive, în colaborare cu Prof. Fabrizio Lollini.
A colaborat la seria Texte uitate, texte regăsite inițiată de prof. dr. Cătălina Velculescu sub egida Institutului de istorie și teorie literară „G. Călinescu” al Academiei Române cu edițiile și studiile Europa – „podoaba lumii” (în vol. III, IV, V) și Ţara Preotului Ioan în manuscrise româneşti (vol. II). A publicat numeroase articole în care abordează relația dintre text și imagine în cultura premodernă. Totodată este unul dintre puținii specialiști români care a urmărit îndeaproape interferențele dintre cultura noastră și cea scandivă, fiind, de altfel un traducător avizat de limbă suedeză.
Luni, 11 decembrie 2017, începând cu ora 18.00, la sala 205, va avea loc o nouă întâlnire a Cercului de literatură română veche, în care doamna prof. dr. Anca Irina Ionescu va susține o prelegere cu tema Letopiseţ al vechiului şi slăvitului neam al slovenilor.
Doamna Anca Irina Ionescu este profesor emerit în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Secția de Limbi Slave. A tradus și editat texte fundamentale pentru cultura veche românească, precum: Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, (ediţie bilingvă ruso-română, 1987); Sofronie Vraceanski – Dimitrie Cantemir, Cartea celor trei religii. Sistema şi religia mohamedană (ediţie trilingvă bulgaro-română-rusă, 2000); Sofronie Vraceanski, Viaţa şi suferinţele păcătosului Sofronie Vraceanski (ediţie bilingvă bulgaro-română, 2015). A publicat, de asemenea, lucrări de referință în studiul mitologiei slavilor: „Lingvistică şi mitologie“ (Editura Litera, 1978), „Mitologia slavilor“ (Editura Lider, 1993). Deosebit de importante pentru cunoașterea culturii cehe în România sunt cărțile domniei sale „Literatura cehă veche. Renaşterea Naţională. Romantismul” (Editura Oscar Print, 2014) „Literatura cehă (II). A doua jumătate a secolului al XIX-lea − începutul secolului al XX-lea” (Editura Oscar Print, 2012) sau „Dicţionar român-ceh” (Editura Leda, Praga 2002; reed. 2015 – Editura Lider). De altfel, în semn de aleasă apreciere, pentru promovarea culturii cehe în străinătate doamna prof. dr. Anca Irina Ionescu a primit în anul 2016 distincția „Gratias agit“ acordată de Ministerul Afacerilor de Externe din Republica Cehă. Totodată nu pot fi omisă impresionanta activitate de traducător a domniei sale, cuprinzând peste 180 cărţi traduse din 9 limbi străine. Printre scriitorii ale căror opere le-a tălmăcit în limba română se numără: W. Faulkner, D.H. Lawrence, W.B. Yeats, R. Ludlum, Fr. Mauriac, A. Dumas, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, B. Pasternak, H. Sienkiewicz, J.A.Comenius, J. Neruda, T.G. Masaryk, J. Patočka, B. Hrabal, W. Churchill.
Joi, 26 octombrie 2017, de la ora 18.00, în sala M420 (Facultatea de Matematică și Informatică, etajul 4), în cadrul primei întâlniri din acest an universitar a Cercului de literatură română veche, cercet. drd. Mihail-George Hâncu va prezenta lucrarea Școlile grecești din Țările Române.
Mihail-George Hâncu a absolvit două masterate în cadrul Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unul de Strategii Comunicaționale Interculturale Literare și Lingvistice, modulul de Filologie Clasică, şi celălalt de Studii Culturale Balcanice. Din anul 2015 este asistent de cercetare la Institutul de Studii Sud-Est Europene, unde lucrează la tema: „Originea și semnificația imaginii luptei unor sfinți militari (Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, Sf. Dumitru) cu balaurul” în cadrul programului „Etnicitate, limbă, religie și identitate în Sud-Estul Europei”. A publicat deja o listă impresionantă de articole în reviste ştiinţifice prestigioase dintre care amintim: Naming the First God: The Orphic Rhapsodies, în Analele Universității din București – Limbi și Literaturi Străine, 2015-1; «What Binds Us All in Perfect Harmony»: Cosmogonic Love in Presocratic Texts, în IV Международная конференция по эллинистике памяти И. И. Ковалёвой – Тезисы конференции, Москва, 25 – 27 апреля 2017, Москва, МАКС Пресс, 2017, pp. 232-236; The Chaoskampf motif in the lives of the Military Saints, în Nicolae-Șerban Tanașoca și Alexandru Madgearu (ed.), Études byzantines et post-byzantines, vol. VII, București, Editura Academiei Române; Φόβος and its Place in Hesiod’s Theogony, în Maria-Luiza Dumitru Oancea, Ana-Cristina Halichias și Nicolae-Andrei Popa, Expressions of Fear from Antiquity to the Contemporary World, Cambridge, Cambridge Scholars Publishing, 2016, pp. 11-20. De asemenea, Mihail Hâncu are în pregătire o carte cu titlul Lupta cu Haosul: terminologia cosmogoniilor presocratice care va apărea în curând la Editura Universităţii din Bucureşti.
Luni, 8 mai 2017, de la ora 18.00, în sala 211, în cadrul unei noi întâlniri a Cercului de literatură română veche, dr. Adriana Iancu va prezenta lucrarea Ioan Cantacuzino, un deschizător de drumuri al romantismului românesc.
Adriana Iancu şi-a susţinut recent teza de doctorat în cadrul Facultăţii de Litere, având ca temă: Ioan Cantacuzino – un deschizător de drumuri al romantismului românesc, lucrare condusă de prof. univ. dr. Mihai Moraru. Pasiunea sa pentru literatura veche şi pentru cultura spaţiului sud-est european s-a materializat în studii precum: Surse şi filiere ale fabulei lui Ioan Cantacuzino, publicat în volumul intitulat: Viitorul trecutului, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Mircea Anghelescu, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011; Aspects of the Roumanian Renaissance Beyond the Prut, publicat în volumul: Globalization and intercultural dialogue multidisciplinarity perspectives, section: Literature, editor Iulian Boldea, Târgu-Mureş, Editura Arhipelag XXI, 2014; (coautor) Arborele Genealogic al României, volum publicat sub coordonarea cercetător ştiinţific principal I, Gheorghe Isvoranu-Krak şi a conf. univ. dr. Alin Ciupală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
Luni, 3 aprilie 2017, de la ora 18.00, în sala 211, va avea loc o întâlnire a Cercului de literatură veche în cadrul căreia studenții anului I (secția LLR-LLS) Andreea Barb și Paul Simula vor prezenta lucrările: O privire comparativă asupra a două texte din Codex Sturdzanus:„Cuvîntul svîntului Pavel apostol de ieșirea sufletelor” și „Cuvîntu de îmblare pre la munci”, respectiv Ce a fost cândva un înger.
Oana Tinca este doctorandă în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, cu tema Modalități narative la începuturile romanului erotic (coordonator: Prof. univ. dr. Mihai Moraru).
Până în prezent, rezultatele cercetărilor sale au fost concretizate în următoarele articole: Practici de lectură în sec. al XVIII-lea românesc: însemnările de pe manuscrise, în vol. Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură, (coord.) Cristina Bogdan, Alexandru Ofrim; (coord. și editor al secțiunii „Cartea-Obiect, cartea ca obiect. Arte vizuale, filosofie și literatură”): Laura Mesina, Editura Universității din București, 2015; Călătoria ca arhitectură mentală. Tehnica recunoașterii în romanul popular românesc din secolul al XVIII-lea, în Călători și călătorii: a privi, a descoperi, (coord.) Cristina Bogdan și Silvia Marin-Barutcieff, vol. 2, Incursiuni în literatură și antropologie, Editura Universității din București, 2016; Figuring Eros in the Byzantine Novel and its Adaptations: Hysmine and Hysminias, în Journal of Romanian Literary Studies, nr. 7/2015, Editura Arhipelag XXI Press, Târgu-Mureș.
Luni, 13 martie, de la ora 18.00, în sala 211, va avea loc prima întâlnire a Cercului de literatură veche din semestrul al II-lea al anului universitar 2016-2017, destinată descifrării și transcrierii textelor scrise cu alfabet chirilic.
Activitatea Cercului în anul 2016
În data de 15 martie 2016, a susținut o prelegere cercetător dr. Emanuela-Cristina Timotin, din cadrul Institutului de Lingistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Doamna Emanuela Timotin este autoare a unor valoroase studii filologice, ce vizează mai multe domenii ale culturii noastre vechi. A elaborat o ediție exhaustivă a descântecelor în manuscrise românești, reluată, dintr-o nouă perspectivă, într-o versiune franceză. I se datorează edițiile a trei scrieri apărute în prestigioasa colecție „Cele mai vechi cărți populare în literatura română”: Vedenia Sofianei și a lui Chir Daniil, Lemnul Crucii și Legenda duminicii. A coordonat proiectul de editare a operei manuscrise a lui Vlad Boțulescu din Mălăiești. Cel mai recent studiu al său vizează apocriful Viața lui Adam și a Evei, iar ediția acestui text reprezintă rezultatul unui studiu postdoctoral și a făcut obiectul discuției în cadrul primei întâlniri a Cercului în noua sa formulă.
În data de 16 mai 2016, Simona Noapteș, studentă la Masteratul de Studii literare al Facultății de Litere, a susținut lucrarea De la Perceval la Parpanghel. Mutații în dinastia eroilor literari. Tema propusă cu multă pasiune și ingeniozitate a stârnit discuții dintre cele mai interesante oferind participanților idei pentru explorări viitoare.
Pe 31 octombrie 2016, Cercul de Literatură Română Veche l-a avut drept invitat pe cercetător dr. Ștefan Colceriu, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –Alexandru Rosetti”. Inedita temă abordată cu acest prilej a fost Modele cosmologice din lumea Mediteranei antice. Ștefan Colceriu a suținut în 2009 o teză de doctorat despre textul apocrif Testamentul lui Solomon, pe care l-a tradus din greaca veche și l-a publicat la Editura Humanitas, în 2010, precedat de un pertinent studiu introductiv. A făcut parte din echipa de traducători ai Septuagintei (New Europe College, Polirom, Iași), unde a tradus și adnotat cărțile Paralipomene 1 și 2, Psalmii lui Solomon contribuind și la alte cărți, precum Tovit. A mai tradus, tot în cadrul unui proiect amplu, Cartea a XVII-a (Pomii fructiferi) din Plinius, Naturalis Historia. De asemenea, a fost membru fondator al Masteratului de Studii Religioase. În ciuda aparentei distanțe dintre tema propusă și cultura veche românească, tratarea unui atare subiect s-a dovedit o opțiune binevenită, dată fiind nevoia integrării în cercetarea domeniului nostru a unor coordonate definitorii ale culturii europene.
Ultima prelegere din anul 2016 a fost susținută, în 12 decembrie, de către conf. dr. Cristina Bogdan, profesor al Facultății de Litere (Departamentul de Științe ale Comunicării), și a avut titlul: Față în față cu Moartea. Propunerile iconografiei religioase din Țara Românească (secolele XVIII-XIX).
Tema acestei conferințe constituie una dintre preocupările majore ale cercetătoarei, ale cărei studii s-au concretizat în numeroase articole și două valoroase volume: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate (2016) și Imago mortis în cultura română veche (secolele XVII-XIX) (2002). Formula propusă pentru abordarea subiectului a fost una multidisciplinară, îmbinând cercetarea în bibliotecă și munca „de teren”, în căutarea unei armonii între text și imagine, între rezultatele ultime ale unor domenii precum antropologia vizuală și contribuțiile științifice ale secolului XX. Această aplecare către pluridisciplinaritate (modalitate de lucru spre care Cercul nostru își dorește să-și îndrume membrii) se regăsește, de altfel, în cursurile pe care Cristina Bogdan le susține în cadrul Facultății de Litere: Istoria culturii şi a mentalităţilor, Istoria reprezentărilor colective, Antropologie culturală, Textul literar – document antropologic etc.
