ÎNFIINȚAREA FACULTĂȚII DE LITERE (1863-1864)
Demersurile de creare în Principatele Române, la jumătatea secolului al XIX-lea, a facultăţilor şi a universităţilor laice şi publice îşi aflau corespondentul în mişcarea generală din Europa centrală şi estică, de afirmare a statelor şi a identităţilor naţionale, precum şi de clădire şi consolidare a noilor lor instituţii reprezentative. Şcoala Superioară de Litere (1863) avea să fie nucleul din care, în anul următor formării ei, se va dezvolta Facultatea de Litere şi Filosofie (cu trei ani de studii, din 1866), al cărei prim decan a fost latinistul August Treboniu Laurian (până în 1881; preşedinte al Academiei Române). Alături de Şcoala Superioară de Ştiinţe şi Legi (care se va despărţi ulterior în Facultatea de Drept şi Facultatea de Ştiinţe), va forma Universitatea din Bucureşti (prin Decretul Domnesc nr. 765 din 4/16 iulie 1864), a doua instituţie de acest fel în Principatele Române, după cea din Iaşi (1860). Programa iniţială a Şcolii Superioare de Litere, aşa cum prevedea Regulamentul său, publicat în Monitorul Oficial, nr. 219, din 2 noiembrie 1863, conţinea:
Istoria filosofiei
Istoria literaturii clasice
Istoria critică universală antică
Istoria critică a Ţărilor Române
Anul II
Filosofia (Psychologia, Logica, Metafisica şi Ethica)
Istoria literaturii moderne
Istoria critică universală medie şi modernă
Istoria critică a Ţărilor Române şi a literaturii române
Gramatica comparativă a limbilor elene, latine, române, italiene, franceze,
hispanice şi portugalice
Arheologia clasică
Pedagogia şi metodica”
Acest curriculum şcolar a generat direcţiile majore pe care se va dezvolta ulterior structura complexă a Facultăţii de Litere şi Filosofie (numite de Filosofie şi Litere, după 1899), în diferitele ei etape istorice. În această structură s-au regăsit laolaltă principalele domenii umaniste – filologia, filosofia, istoria −, cărora li s-au adăugat pentru anumite perioade de timp (uneori, îndelungate) alte domenii ştiinţifice, ca geografia sau ştiinţele sociale (inclusiv psihologia), precum şi istoria artei. Dimitrie Bolintineanu, ministrul secretar de stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, căruia i se datorează demersurile instituţionale din 1863 de înfiinţare a Şcolii, subliniază în Regulamentul publicat în Monitorul Oficial odată cu actul de înfiinţare, la ultimul articol, că este necesar să se creeze:
completarea învăţăturilor ce se ţin de resortul acesta, ţinându-se
totdeauna în vedere că şcoala aceasta, pe de o parte este menită a
servi de Şcoală Normală Superioară, iar pe de altă parte a deveni o
Facultate de Litere corespunzătoare trebuinţelor intelectuale şi
morale ale acestei Ţări.”