FACULTATEA DE LITERE DUPĂ ANUL 1989
După 1990, facultatea şi comunitatea sa universitară au trecut printr-un amplu proces de redefinire a identităţii şi a valorilor lor tradiţionale, într-un climat liber, de autentic dialog intelectual. Studenţii au avut libertatea să-şi spună din nou cuvântul chiar în ceea ce priveşte corpul profesoral (au cerut retragerea din facultate a profesorilor compromişi politic) şi planurile de învăţământ (eliberate de conţinutul doctrinar comunist). Structura facultăţii s-a modificat după o viziune nouă şi s-a diversificat în chip pragmatic, prin înfiinţarea unor specializări inexistente până la acea oră în România; ele au fost corelate atât cu învăţământul superior internaţional, cât şi cu piaţa muncii din România, cu profilul societăţii democrate. Aceste noi domenii şi colectivele profesorale înfiinţate şi formate pentru a le susţine în cadrul facultăţii începând cu 1992 au constituit noile sale substructuri, astăzi denumite (după Legea Educaţiei din 2011) departamente (de Studii culturale, de Ştiinţe al comunicării, de Ştiinţe administrative) şi care se adaugă la cele tradiţionale (de Lingvistică, de Studii literare).
Facultatea propune la ora actuală, în cadrul specializărilor sale (Limba şi literatura română – limbă şi literatură străină; Literatură universală şi comparată – limbă şi literatură străină; Studii europene; Etnologie; Comunicare şi relaţii publice; Ştiinţe ale informării şi documentării; Asistenţă managerială şi secretariat), programe de licenţă de trei ani (învăţământ cu frecvenţă) şi 12 programe specializate de masterat acreditate de către ARACIS (Studii literare româneşti; Studii avansate în lingvistică – structura şi funcţionarea limbii române; Teoria literaturii şi literatură comparată; Etnologie, antropologie culturală şi folclor; Teoria şi practica editării; Didactici ale disciplinelor filologice; Cultură şi politică în context european şi internaţional; Cultură şi civilizaţie ebraică; Gestionarea informaţiei în societatea contemporană; Consultanţă şi expertiză în publicitate; Modele de comunicare şi relaţii publice; Managementul informaţiei şi al documentelor).
În relaţie cu acestea se află Şcoala Doctorală, al şaselea departament al facultăţii, cu două direcţii de cercetare filologică (Studii literare şi Lingvistică). Totodată, pentru specializarea Comunicare şi relaţii publice se organizează şi învăţământ cu frecvenţă redusă, în cadrul unei structure departamentale separate.
Activitatea de cercetare din facultate se desfăşoară în parte individual, prin natura domeniului principal (filologic), dar şi în cadrul celor nouă centre de cercetare afiliate colectivelor şi departamentelor, susţinute prin proiecte şi granturi naţionale şi internaţionale, prin publicaţii proprii sau realizate în colaborare cu institute de profil sau cu alte facultăţi din ţară şi din străinătate. În activitatea de cercetare sunt implicaţi şi studenţi, ca şi în manifestările ştiinţifice ale departamentelor şi în publicaţiile ştiinţifice proprii. Activitatea studenţească extracurriculară se desfăşoară în cadrul asociaţiilor cu filiale în facultate (ASLUB, PRIME, SSUB) sau ale universităţii (Team Work).
Cu ocazia aniversării sale din 2013, Facultatea de Litere a înfiinţat Centrul Studenţesc de Cercetare şi Comunicare, organizator de stagii de practică, de ateliere şi dezbateri studenţeşti, de evenimente culturale (Conferinţele „Valorile nostre”, moderate de criticul literar Eugen Negrici, şi Conferinţele alumnilor) şi de evenimente dedicate, de prezentare a instituţiei şi a tradiţiei sale prestigioase, în această perioadă de sărbătoare, a anilor universitari 2012-2014.
Facultatea de Litere este o instituţie în care, în prezent, studiul literaturii şi al limbii române se împleteşte cu cel al studiilor culturale sau al ştiinţelor comunicării, astfel încât, fie că vorbim de profesori, de diplomaţi, de bibliotecari sau de specialişti în comunicare, există un fundament comun al formării lor intelectuale: respectarea, cultivarea şi reprezentarea tuturor valorilor umaniste moştenite din cultura locală şi din marea cultură europeană. În ultimele decenii, Facultatea de Litere a fost şi a rămas spatial de solidă formare intelectuală a tinerelor generaţii de profesori, dar şi a unor prestigioşi lingvişti, folclorişti, istorici şi critici literari, precum şi un efervescent climat de stimulare a creaţiei literare a multor scriitori români contemporani de la Nichita Stănescu la Mircea Cărtărescu, de la Ioan Alexandru la Florin Iaru, Traian T.Coşovei, Ion Stratan, Bogdan Ghiu sau Alexandru Muşina, de la Gabriela Adameşteanu la Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Simona Popescu, Ioana Pîrvulescu, Ion Manolescu sau Ovidiu Verdeş ş.a.
Cu cei aproape 3000 de studenţi, cu o un corp profesoral de elită de peste 100 de titulari şi profesori-emeriţi, împreună cu colaboratorii lor recunoscuţi, amintindu-şi de marii săi profesori, dar şi de alumni, Facultatea de Litere sărbătoreşte, bucurându-se de respect şi de apreciere, 150 de ani de prestigioasă tradiţie academică.