Departamentul de Studii Literare al Facultății de Litere (UB) intenționează să organizeze, începând cu acest semestru, o serie de seminare de cercetare dedicate cadrelor didactice, cercetătorilor din domeniul Studiilor Literare și doctoranzilor.
Aceste seminare vor avea un format de tip Work in progress, urmărind actualele teme de interes pe care membrii comunității noastre academice le explorează în activitatea lor de cercetare.
Prin organizarea periodică a acestor seminare urmărim construirea unui cadru pentru prezentarea și extinderea intereselor de cercetare individuale, dar și pentru formarea unor grupuri de lucru solide pornind de la teme și interese comune, sau pentru conturarea unor echipe de cercetare în vederea obținerii unor proiecte finanțate din surse naționale sau internaționale.
Având o structură care încurajează principiul dialogului, Seminarele de cercetare ale Departamentului de Studii Literare vizează creșterea colaborării dintre membrii comunității noastre, astfel că prelegerile propriu-zise vor fi urmate de sesiuni de Q&A și dezbateri pornind de la temele discutate în cadrul întâlnirilor.
- Cadrele didactice / cercetătorii care doresc să prezinte stadiul actual al cercetărilor lor în cadrul acestui seminar sunt rugați să trimită un e-mail la adresa mircea.vasilescu@litere.unibuc.ro în vederea organizării din timp a unui program.
- Seminarele vor avea loc pe parcursul anului universitar, în ultima săptămână a fiecărei luni, la Sala de Consiliu a Facultății de Litere, începând cu luna martie.
- Acest proiect se adresează cadrelor didactice, cercetătorilor în domeniul Studiilor Literare și doctoranzilor.
- Organizatori: prof. dr. Mircea Vasilescu (directorul Departamentului de Studii Literare), asist. dr. Luana Stroe
Miercuri, 18 decembrie, 18.00, Sala de Consiliu, va avea loc evenimentul – Când Răul se va sfârși. Note despre melancolie, Invitat: Asist. univ. dr. Laura Dumitrescu
Condițiile speciale de înregistrare a vocii autoriale în interiorul unui text medieval par nu doar mult prea specifice, ci și dependente de contururi epistemice pe care modernitatea nu le poate concepe. Funcția textului literar modern este diferită, stimulează delectarea, raportul de idei direct cu cititorul, captează și creează mărcile unei existențe virtuale a acestuia în text. Opera medievală, în schimb, indiferent de natura ei, privilegiază un mediu de tranziție a unei voci care nu poate exista decât la nivelul performanței, adică al efectului produs asupra unui auditoriu, perceput ca real. Lectura interioară, silențioasă este multă vreme excepțională, astfel încât toate produsele literaturii medievale, cel puțin timpurii, intră într-un registru al colectivității și sunt concepute pentru a fi performate, adică în primul rând cântate, interpretate, expuse mai ales vocal. Autorii medievali în stadiu germinativ sunt reprezentanții clerului și jongleurii, purtători ai influențelor mediilor în care se dezvoltă: pe de o parte, unii definesc esența instituțională a unei cunoașteri bibliotecare, pe de alta, ceilalți concentrează nomadismul cultural, folclorul și clișeele anonime, eternul uman surprins în forme tranzitive. Dacă poezia trubadurilor și cântecele de gestă sunt forme fundamental orale, de-abia romanul aduce formula unei lecturi intime, ceea ce generează condiții de structurare și de depozitare a unor noi instituții ale sensurilor.
Miercuri, 23 octombrie, ora 18:00, Sala de Consiliu a Facultății de Litere, va avea loc evenimentul – Din nou despre autenticitate, Invitat: lect. dr. Ștefan Firică
În anii ’60 ai secolului trecut, a fost nevoie de critica radicală a lui Adorno pentru ca, despovărată de aura poetico-politică interbelică, autenticitatea să reintre în circuitele culturale. De atunci încoace, conceptul a fost reformatat pentru a se integra, împreună cu paradoxurile lui, nu doar în discursul despre poezie și proză, dar și în cel despre rockul grunge și outsider’s art, în marketing, turism, studii politice, antropologie și filosofie. Recent intrat și în vocabularul metamodernismului, legat ombilical de „noua sinceritate” și de „turnura afectivă”, n-ar putea fi el operatorul unor abordări transdisciplinare?
Cel de-al doilea Seminar de Cercetare al Departamentului de Studii Literare va fi ținut de prof. univ. dr. Mircea Vasilescu. Prezentarea se intitulează „Literatura cu disclaimer” și pornește de la mai multe exemple colecționate în ultimele 6 luni: în SUA au apărut, în unele state, legi care obligă la eliminarea unor cărți din bibliotecile școlilor și colegiilor (ceea ce a dus la multe chemări în instanță); deținătorii drepturilor de autor ale unor scriitori (Agatha Christie, Ian Fleming, Roald Dahl) au decis ca, la reeditări, să modifice textul; Random House a reeditat un roman de Hemingway și a pus o notă în care precizează că editura nu împărtășește toate ideile scriitorului; se lucrează deja de ceva timp cu sensitivity readers (sau, în Franța, cu démineurs éditoriaux). Etc. Toate acestea (și altele) alcătuiesc un fenomen care schimbă ceva substanțial în „lumea cărților așa cum o știam”. Ce schimbă?
Primul Seminar de Cercetare al Departamentului de Studii Literare va fi ținut de lect. univ. dr. Cosmin Ciotloș, care are în lucru o cercetare narativă despre Anton Pann. Având în spate o muncă de cercetare făcută cu acribie detectivistică, textul acestei investigații narative codează o suită impresionantă de trimiteri culturale, de aluzii literare și de detalii biografice.