Lansarea volumelor „Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947” și „Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze”, miercuri, 21 februarie 2018, ora 17.00

Miercuri, 21 februarie 2018, la ora 17.00, în Sala de Lectură a Facultății de Litere a Universității din București, va avea loc o masă rotundă, prilejuită de prezentarea volumelor Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947 (editat de Anatol Țăranu, Chișinău, Editura Litera, 2017) și Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 (editat de Vadim Guzun, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2015).

Cele două lucrări surprind, din unghiuri diferite, una dintre cele mai tragice file din istoria românilor – foametea în masă de după cel de al doilea război mondial, provocată și întreținută de regimul sovietic. La evenimentul moderat de către conf. dr. Cristina Bogdan, vor participa ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, conf. dr. Ileana Stănculescu, precum și editorii celor două culegeri de documente: Anatol Țăranu (fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, fost director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe de la Chișinău) și Vadim Guzun (diplomat, Ministerul Afacerilor Externe al României).

Documentele din fostele arhive sovietice selectate de către Anatol Țăranu, pentru volumul Foametea în Moldova sovietică, 1946-1947, cuprind mărturii despre diferitele aspecte de manifestare ale foametei în RSS Moldovenească, în perioada 1946-1947. Printre acestea, se numără hotărâri și directive ale Sovietului Miniștrilor al URSS și ale Comitetului Central al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, ale Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești, ale Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM, ale comitetelor de partid locale, precum și rapoarte, memorii, informații ale procuraturii. Culegerea mai include surse referitoare la participarea aparatului judiciar la campaniile de colectare a cerealelor, la starea de sănătate a victimelor foametei în masă, relevând numeroasele cazuri de canibalism.

Rädda Barnen și Securitatea: Documente româno-suedeze, 1946-1949 prezintă documente din Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și din Arhiva Națională a Regatului Suediei, din perioada 1946-1949, pe tema amplei acțiuni Rädda Barnen (organizația suedeză Salvați Copiii) de salvare a zeci de mii de copii înfometați din România. Sursele inedite incluse în cel de-al XV-lea volum din seria Afaceri Orientale, inițiată de către Vadim Guzun, relevă și mecanismul contraacțiunii serviciilor secrete române: urmărirea, intimidarea delegaților suedezi și ai altor organizații umanitare, racolarea colaboratorilor autohtoni, obstrucționarea, forțarea încheierii misiunii și părăsirea țării, aflată la începutul procesului de sovietizare.

Prezentarea, însoțită de o proiecție de fotografii din perioada respectivă, va fi urmată de o discuție în jurul temei propuse de cele două culegeri de documente. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Lansarea numărului 20 (2/2017) al revistei „Poesis internațional”

Joi, 1 februarie, de la ora 18.00, în Sala 120 (etaj 1, aripa stânga) a Facultății de Litere (str. Edgar Quinet 5-7) va avea loc lansarea numărului 20 (2/2017) al revistei „Poesis internațional”.
Invitați: Claudiu Komartin, Cosmin Ciotloș, Andrei Dósa
Moderator: Anastasia Gavrilovici, masterandă SMS anul I
 
Lansarea este organizată în parteneriat cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii.
 
Axată în mare parte pe literatură și traducere, dar incluzând cronici de carte și film, eseuri pe teme diverse, interviuri, reportaje, „Poesis internațional” este una dintre cele mai consistente și complexe publicații literare din România ultimilor ani. Cu o primă serie cuprinzând 12 numere (apărute între 2010 și 2013) și o a doua în care au apărut alte 8 (între 2014 și 2017), „Poesis internațional” reprezintă un proiect cultural a cărui miză este să ofere o imagine clară a literaturii contemporane la nivel național și internațional.
„Autori din 18 țări, pe lângă România și Republica Moldova, stau laolaltă într-o construcție rizomatică în care un cititor atent și răbdător poate găsi tot felul de trimiteri și legături, de ușițe și tuneluri secrete care împânzesc freatica literaturii mondiale. Nu doar discursurile contemporane ne interesează, ci și revizitarea (sau reinterogarea) unor scriitori esențiali din trecut – așa încât în acest număr pot fi citiți poeți ca Arthur Rimbaud (într-o nouă și așteptată traducere, ce poartă amprenta lui Octavian Soviany), Robinson Jeffers (recuperat la mai bine de o jumătate de secol de la moarte, Jeffers a devenit una dintre figurile centrale ale poeziei americane din secolul XX, iar manifestul grupului Dark Mountain o demonstrează), Edwin Morgan (unanim recunoscut ca poetul național al Scoției, «poetry’s true son», după expresia lui Carol Ann Duffy) sau Lea Goldberg (atât de prețuită și astăzi în Israel încât chipul său va sta pe bancnota de 100 de șecheli).
Propoziţia lui Enzensberger de acum mai bine de o jumătate de secol, «Poezia e subversivă prin însăși natura ei», se întâlnește cu reflecţia contemporană a sirianului Adonis: «Poezia este, prin definiţie, antidespotism, antidictatură, antireligie». Desigur, pericolele sunt cunoscute – efemeritatea și didacticismul unui asemenea demers. Ele pot trăda literatura, transformând-o în vorbărie exemplificatoare, în propagandă sau în discurs gol, moralizator. Așadar, nu punerea în slujba unei ideologii sau a unei cauze, ci confesiunea netrucată, în stare să edifice pentru fiecare dintre noi un sens al rezistenţei în faţa atrocelui și a nedreptăţii.” (Claudiu Komartin)