Cursuri opționale pentru anul al II-lea, semestrul I

Studenții își vor alege două cursuri, un curs din Setul I și un curs din Setul II (click aici pentru a merge direct la Setul II). 

 

Setul I

1.1 asist. dr. Minodora Bucur, departamentul de Studii literare

Caragiale şi dinamica textului; de la literatură la cinematografie şi teatru

Cursul îşi propune o paralelă permanentă între textul lui Caragiale şi receptarea lui în diversele epoci (ecranizări cinematografice mai vechi şi mai noi, puneri în scenă obişnuite şi teatru radiofonic), fiind valorizate în felul acesta anumite aspecte sociale, politice, care ţin de mentalitatea culturală a vremii, şi nu în ultimul rând pune în discuţie valoarea ”cuvântului” şi forţa de impact a acestuia, ieri şi azi.

 

1.2 conf. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, departamentul de Studii culturale – Etnologie

Modele mitice și spațiu literar

După o discutare a termenilor „mit” şi „spaţiu literar”, cu accepţii variate în istoria mai multor discipline umaniste, vom propune o definiţie a modelului mitic în literatură, şi câteva repere de interpretare a unor capodopere în proză din literatura română şi literatura universală. Fantasticul, ludicul, nostalgia arhetipului, realismul magic sau mitologiile personale ne vor conduce spre descifrarea unor texturi simbolice semnificative pentru explicarea unei creaţii sau spre un interspaţiu aflat la întâlnirea dintre text şi context şi favorabil deschiderilor antropologice. De la Cezara la Ulysse şi de la Şarpele la Aprilie spulberat (şi la alte opere pe care doriţi să le includeţi în tematica acestui curs), vom încerca să înţelegem de ce scrie un scriitor şi de ce avem nevoie de mit şi de literatură.

 

1.3 conf. dr. Elena Ionescu, departamentul de Studii literare – Literatură comparată

Interferenţe literatură – muzică

Cursul vizează un parcurs paralel literatură-muzică pornind de la Antichitate şi ajungând la secolul al XIX-lea. Expunerile vor fi însoţite de audiţii şi proiecţii. Între reperele cursului se numără: muzica – scop magic/religios şi divertisment; poetul, muzicianul şi …Muzele; lirica monodică şi corală; rolul teatrului în cetatea greacă; locul muzicii în cadrul conceptului educativ platonic; divertismentul de masă la Roma şi preocupările literar-muzicale ale unor cezari; arta trubadurilor; Renaşterea: profilul curteanului desăvârşit; interferenţa artelor în Baroc; elită şi spectacol; admiraţia reciprocă: poeţi şi muzicieni ai secolului al XIX-lea; explorarea unor opere literare în raport cu operele muzicale pe care le-au inspirat.

 

1.4 lect. dr. Ruxandra Iordache, departamentul de Studii literare – Literatură comparată

Sonetul – tradiţie şi inovaţie

Sonetul, una dintre cele mai productive şi mai longevive specii lirice, şi-a dovedit, în timp, resursele inepuizabile, în ciuda constrângerilor sale formale (sau poate tocmai datorită lor!). Pornind de la întâlnirea directă cu texte aparţinând unor epoci şi direcţii poetice diferite, cursul va explora disponibilităţile estetice ale sonetului, rigorile şi mobilitatea sa, afinitatea dintre forma închisă şi deschiderea ideatică. Printr-o incursiune în poetica şi poeticile acestei specii ale cărei reguli nu au condamnat-o la rigiditate, vor fi urmărite variaţiile tiparului tradiţional, începând cu Evul Mediu şi până în secolul al XVII-lea. La acestea, se adaugă conexiunile tematice şi stilistice stabilite între autori şi operele lor, de la Şcoala siciliană la Dante şi poeţii Dulcelui Stil Nou, de la Petrarca la tradiţia petrarchistă, trecând prin Michelangelo, Ronsard, Camões, Shakespeare, şi continuând cu jocurile manieriste şi baroce ale lui Marino şiGóngora.

Forma de evaluare: 40% intervenţiile orale, 60% eseul final.

 

1.5 conf. dr. Simona Popescu, departamentul de Studii literare

Creative reading/ writing/ wreading

Pentru că în Facultatea noastră de Litere nu mai există un cenaclu literar, în timp ce continuă să vină aici şi absolvenţi de liceu care-şi doresc să scrie literatură (poezie, proză, eseu) sau critică literară, un curs opţional de lectură şi scriere creatoare (“creative reading/ writing” sau, cu o formulă a poetului american Charles Bernstein, “creative wreading”) ar fi binevenit, cum binevenite sînt astfel de cursuri în universităţile mari din toată lumea. Educăm gustul estetic şi prin scris, nu doar prin citit. Citim şi altfel decît pentru examene.

Cursul se adresează celor care doresc să scrie literatură, dar şi celor care, mari cititori, îşi doresc să vadă cum e cînd scrii literatură. În anul II n-ai acumulat încă destulă informaţie pentru scrisul de poezie sau proză, ca un profesionist, dar există, în schimb, un mare entuziasm – care poate ajuta şi la recuperarea informaţiei! Nu trebuie să aşteptăm cursul de literatură contemporană de la sfîrşitul anului III ca să-i citim pe contemporani şi să încercăm să ne alăturăm lor!

 

1.6 conf. dr. Gabriel Mihăilescu, departamentul de Studii literare

Ipostaze ale feminităţii în cultura românească veche

Cursul îşi propune o reconstituire, din mai multe perspective, a figurilor feminităţii proiectate, în texte şi imagini, în cultura românească veche. Recurgând alternativ la „instrumentele” teoretice puse la dispoziţie de discipline ca istoria mentalităţilor, istoria literaturii, antropologia imaginarului,arhetipologia sau comparatistica, voi încerca să conturez chipul specific al mai multor tipuri de feminitate frecvent întâlnite în literatura veche românească : sfânta, mama, nevasta, ţiitoarea, văduva etc. Cursul, consacrat universului feminin, cotidian sau arhetipal, al secolelor XV-XVIII, va cuprinde teme precum: imaginea femeii în teologia medievală; condiția juridică a femeii în țările române (sec. XVII-XVIII); moravuri, mentalități, veșminte – o privire asupra vieții cotidiene; personaje-femei în istoria cronicarilor; femei intelectuale în epoca veche; femeile în viața și opera lui D. Cantemir; chipuri ale sfinţeniei: prototipul creştin – Maica Domnului ; sfânta „desfrânată” – Maria Egipteanca.

 

1.7 prof. dr. Ioana Pârvulescu, departamentul de Studii literare

Literatura română modernă și jocul. Forme și sensuri ale ludicului

Cursul îşi propune să descopere jocul – cu accent pe sensul grav al cuvântului, cel din Huizinga, Homo ludens – din operele literaturii române moderne, de la Păcatele tinereţelor de Costache Negruzzi (1857), până la Enigma Otiliei de G. Călinescu (1938), unde apar surprizele făcute de un scriitor care e totodată istoric şi critic literar şi la Elegii pentru fiinţe mici de E. Ionescu. Nu va fi ignorată nici joaca, de tip Cuvinte potrivite şi…încrucişate de Arghezi (1933). Jocuri de societate, jocuri onomastice, semnături secrete ale scriitorilor vor fi ordonate după un alfabet ludic. O secvenţă importantă şi interactivă a cursului o constituie mişcările de avangardă, cu toate jocurile lor. Rama literaturii universale, altfel spus a contextului e obligatorie. Cursul însuşi va fi gândit după convenţiile jocului, chiar dacă nu va neglija rigorile academice.

Scopul cursului este dublu: pe de o parte să invite la recitirea şi fixarea unor scriitori importanţi ai literaturii noastre dintr-o perspectivă inedită, pe de altă parte să lege micile jocuri ale scriitorilor de marele joc al literaturii şi, de ce nu, al vieţii.

 

1.8 lect. dr. Sebastian Vlad Popa, departamentul de Studii literare

Figuri mitologice în literatura română şi universală

Cursul încearcă să lămurească problema mitologicului ca manifestare a principiului polarităţii în literatura tuturor genurilor: Euripide, Tirso de Molina, Moliere, Shakespeare, Goethe, Eminescu, Caragiale, Creangă, Dostoievski, Arghezi, Blaga, Hasenclever, Nichita Stănescu şi autori contemporani.

 

1.9 prof. dr. Carmen Mușat, departamentul de Studii literare – Teoria literaturii

Naraţiunea palimpsest în secolul XX

Cursul pune în discuţie concepte precum recitire, rescriere, transtextualitate, arhitextualitate, intertextualitate, precum şi procedeele derivării unui text din alt text, pornind de la analiza unor dublete textuale precum Cartea lui Tobit din Vechiul Testament şi Tobit de Ştefan Agopian, Daphnis şi Cloe de Longos şi Compunere cu paralele inegale de Gheorghe Crăciun, Robinson Crusoe de Daniel Defoe, Vineri sau limburile Pacificului de Michel Tournier şi Foe de J. M. Coetzee.

Iată, orientativ, cîteva dintre temele abordate:

  1. Tipuri de arhitext
  2. Literatura la puterea a doua – jocul reprezentării
  3. „Inconştientul intertextual” şi modalităţi de inserţie a hipotextului în hipertext
  4. Nume şi lume: identitate narativă transtextuală
  5. Problema identităţii şi a diferenţei: acelaşi şi altul
  6. Resuscitare generic

 

1.10 conf. dr. Răzvan Voncu, departamentul de Studii literare

De la simbolism la avangardă

Cursul parcurge, prin decupaje tematice, manifestările prin care, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX (1890-1918), se constituie modernitatea în literatura română. Pornind de la şcoala simbolistă a lui Al. Macedonski şi urmărind în paralel evoluţiile din câmpul poeziei, prozei şi dramaturgiei, cursul va evidenţia constituirea unei noi concepţii despre literatură, sub influenţa benefică a doctrinelor post-simboliste franceze şi în confruntare cu curentele şi grupările tradiţionaliste autohtone.

Un capitol aparte este dedicat criticii şi eseisticii literare, care face în această perioadă un salt spectaculos, de la discursul de tip normativ al lui Maiorescu, la impresionismul tânărului Lovinescu, raţionalismul lui Mihail Dragomirescu şi critica, de descendenţă gheristă, a lui G. Ibrăileanu.

De asemenea, cursul va aborda şi diferitele accepţii ale noţiunilor de modern, modernitate, în opoziţie cu modernismul interbelic, pregătindu-i pe studenţi pentru întâlnirea fundamentală cu literatura română dintre cele două războaie mondiale.

 

Setul II

2.1 CSI Manuela Nevaci, departamentul de Lingvistică

Elemente de dialectologie nord-dunăreană

Dialectele româneşti reprezintă o componentă importantă a limbii române. Pe baza surselor istorice se prezintă originea dialectelor româneşti şi permanentele contacte dintre românitatea nord şi sud-dunăreană.

Se vor preciza principalele particularităţi lingvistice ale dacoromânei şi ale dialectelor româneşti sud-dunărene (prin raportare la dacoromână). Un accent special se va pune pe ilustrarea graiurilor cu material audio.

Noţiunile de dialectologie se vor completa prin componenta de geografie lingvistică (atlase lingvistice româneşti, romanice şi europene).

Studenţii vor avea o participare activă, prin susţinerea unor referate pe baza bibliografiei stabilite, ateliere de lucru (transcriere de texte dialectale, interpretarea unor hărţi lingvistice, realizarea automatizată a unor hărţi lingvistice).

 

2.2 lect. dr. Mihaela-Viorica Constantinescu, departamentul de Lingvistică

Umor, ironie, parodie

Cursul propune o introducere în teoriile lingvistice actuale dedicate umorului verbal. Obiect de studiu al filosofiei, sociologiei, psihologiei, teoriei și criticii literare și, mai nou, al lingvisticii, umorul este un fenomen proteic. Termenul „umor” va fi folosit uneori ca „umbrelă”, acoperind și aria ironiei verbale. Sugestiile teoretice vor fi aplicate unor texte ficționale diverse (fragmente literare, scheciuri, bancuri, caricaturi) și unor fragmente de interacțiuni autentice. Analiza textelor va urmări atât aspecte macrostructurale (de ex., parodia), cât și dimensiunea microstructurală (de ex., jocurile de cuvinte). Prin analiză se vor valida sau invalida sugestiile teoretice și metodologice selectate.

Evaluare: 30% prezență și participare la discuții + 70% lucrare finală (referat sau examinare scrisă).

 

2.3 prof. dr. Caius Dobrescu, departamentul de Studii literare – Teoria literaturii

Violența simbolică și terorismul

Observând că tinerii care se întorceau acasă de pe cîmpurile de luptă ale primului război mondial, departe de a deveni pacifişti, dezvoltau atitudini sociale şi politice extreme, Hannah Arendt considera că aceştia practicau un expresionism care folosea bombele ca limbaj predilect (Arendt, Men in darktimes, New York: Harcourt, Brace& World, 1968).

Arendt se referea la expresionismul german, curent artistic pentru care menirea literaturii şi artelor ar fi să proiecteze direct stări interioare paroxistice asupra realităţii exterioare. Asemănările dintre actele de exteriorizare explozivă a celor mai intense aspiraţii intime şi explozia bombelor propriu-zise vorbeşte de la sine despre o tulburătoare afinitate între fantasmele poetice şi politice.

Cursul porneşte de la ipoteza că înţelegerea flagelului contemporan al terorismului presupune explorarea unui imaginar violent (sau „prietenos faţă de violenţă”; sau „care conferă prestigiu simbolic violenţei”) configurat de-alungul întregii istorii a modernităţii.

Vom încerca împreună să descoperim originile miturilor care justifică folosirea violenţei – de la discursul urii împotriva unor categorii sociale ori „rasiale”, pînă la arbitrariul deplin în alegerea „ţintelor”.

Deasemenea vom încerca să punem apologia violenţei în relaţie cu tensiunile puternice dintre valori şi aspiraţii puternici nteriorizate, dar flagrant incompatibile. Tensiuni care conduc la crize de identitate culturală, socială, de gen („genul” fiind etajul de construcţie şi reprezentare simbolică a sexualităţii).

Vom porni de la exemplele mai bine cercetate ale istoriei artistice şi culturale occidentale – cuprinzînd, adică, Europa de vest şi Statele Unite. Dar vom încerca „salturi ale înţelegerii” înspre zone culturale non-occidentale: Balcanii şi spaţiul rus, America de Sud, lumea arabă, lumea africană. „Înţelegerea” sus-evocată presupunînd o continuă negociere între asemănări şi deosebiri.

De asemenea, de la concretul textelor literare (poezie, ficţiune, teatru) vom încerca să ajungem şi la analiza altor medii de expresie (e.g. cinematograful), ca şi a unor forme diverse de retorică ideologică.

În explorarea (re)surselor simbolice ale terorismului, vom considera literatura şi artele ca fiind, deopotrivă, parte a problemei şi parte a soluţiei. Altfel spus, vom observa că literatura şi artele participă atît la patologia imaginarului, cît şi la terapia imaginarului. De unde şi responsabilitatea morală extrem de serioasă a celor ce se ocupă cu educaţia prin literatură şi arte.

 

2.4 lect. univ. dr. Cătălin D. Constantin, departamentul de Studii culturale

Antropologie vizuală

Cursul reprezintă o introducere în antropologia vizuală și metodele de cercetare și analiză ale acesteia. În prima parte a cursului sunt prezentate unele dintre cele mai vechi și interesante colecții de fotografii cu subiect antropologic din lume și din România (studii de caz: „Arhiva Planetei” a lui Albert Kahn, cea dintâi colecție de fotografii color din istoria omenirii, adunând peste 72 000 de fotografii realizate, la început de secol, în toate colțurile lumii; istoria lui Iosif Berman, fotoreporter al marilor ziare din interbelicul românesc, fotograf oficial al Casei Regale Române și membru al echipelor lui Dimitrie Gusti). A doua mare secțiune a cursului este dedicată filmului documentar, având drept principal studiu de caz Nanook of the North, primul documentar antropologic și totodată primul documentar din istoria filmografiei.

 

2.5 conf. dr. Oana Fotache, departamentul de Studii literare – Teoria literaturii

Margini ale literaturii

Cursul se ocupă de avatarurile contemporane ale unor forme literare de tradiție, destinate inițial unui circuit popular de receptare și reinterpretate apoi în contextul postmodernismului. Vom vedea cum tehnici ca suspense-ul, digresiunea, răsturnările de situație și înșelarea așteptărilor pot funcționa nu doar în cadrul previzibil al literaturii de consum, ci și în structuri literare sofisticate. Perspectiva teoretică va fi dublată de aplicații literare care includ romane scrise de Vladimir Nabokov, Orhan Pamuk, Julian Barnes, Radu Paraschivescu, Donna Tartt, Mircea Cărtărescu, W.G. Sebald, Roberto Bolaño.

 

2.6 conf. dr. Isabela Nedelcu, departamentul de Lingvistică

Normă şi abatere

Cursul îşi propune să analizeze diversele tipuri de greşeli care se produc la toate nivelurile limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, semantică. Se vor discuta implicit o serie de aspecte legate de dinamica limbii române actuale: normele limbii literare, tendinţele care se manifestă în utilizarea limbii actuale, influenţa engleză etc.

Cursul va fi în cea mai mare parte practic. Exemplele care se vor discuta vor fi extrase, în special, din presă şi din limbajul conversaţiei cotidiene.

Forma de evaluare: participare la discuţiile de la curs şi realizarea unui referat despre un tip de greşeală la alegere.

 

2.7 lect. dr. Melania Roibu, departamentul de Lingvistică

Funcţia metalingvistică. Mijloace de realizare în limba română actuală

Cursul abordează o temă mai puţin studiată în literatura română de specialitate, propunându-şi să identifice specificul funcţiei metalingvistice şi eventualele zone de interferenţă cu celelalte funcţii ale limbajului delimitate de R. Jakobson. Vor fi vizate exclusiv realizările acestei funcţii în metalimbajul curent, adică într-o activitate metalingvistică spontană, ne- (sau semi-)conştientizată, activitate care se poate declanşa la orice vorbitor, ori de câte ori acesta comentează sau cere/ dă explicaţii asupra „producţiilor” lingvistice proprii sau ale interlocutorilor.

Accentul va cădea asupra utilizării autonimice a semnelor, guvernată de reguli (prozodice, semantice şi gramaticale) proprii, care au dus adesea la caracterizarea sa ca fiind deviantă de la uzajul „normal” al limbajului.

Evaluarea: prezenţa la curs (50%) + notarea unui referat elaborat de studenţi, care să ilustreze principalele realizări ale funcţiei metalingvistice.

 

2.8 lect. dr. Adrian Stoicescu, departamentul de Studii culturale – Etnologie

Introducere în antropologia culturală

Antropologia culturală, în sensul cel mai larg, este studiul diversității culturale, avându-și punctul de plecare în întâlnirea dintre Occidental și Sălbaticul colonizat și în modul particular în care factorii biologici, naturali, sociali produc diversitatea culturală. În același timp, dihotomia de bază care se dezvoltă din contactul dintre cele două tipuri culturale conduce la orientarea interpretării pe linia civilizatului (vesticul) vs. necivilizatul (sălbaticul).

Postcolonialismul însă aduce o schimbare de perspectivă și, odată cu el, privirile orientate spre sălbatic sunt refocalizate aproape, într-un teren de cercetare din care deopotrivă cercetătorul și cercetatul viețuiesc, iar ierarhiile dintre lumea civilizată și cea necivilizată se dizolvă.

Cursul va avea drept scop vizitarea unor texte considerate fundamentale în antropologia culturală, vizionarea unor filme prin care departele cultural este îmblânzit sau, dimpotrivă, încă sancționat, dar, poate cel mai important, va prezenta un set de concepte fundamentale în studiul culturilor cu instrumentele antropologiei.

Miza fundamentală a cursului va fi reprezentată de capacitatea de a analiza fenomene culturale actuale din perspectiva unui cadru teoretic stabilit de lecturile de curs și de instruirea unui tip de privire asupra fenomenelor culturale cu un ochi capabil să distingă unitatea și diversitatea, de la formele rituale la ritualitatea profană, de la dansul tribal la clubbing, de la tribul necivilizatului la triburile virtuale sau de la riturile de inițiere sexuală la petrecerea de majorat.

* Studenților care vor urma cursul li se cere un grad de cunoaștere a limbii engleze suficient pentru a putea parcurge bibliografia de curs și a viziona filmele suport, netitrate în limba română.

 

2.9 lect. dr. Loara Ştefănescu, departamentul de Lingvistică

Retorica şi pragmatica discursului politic

Cursul îşi propune să prezinte o tipologie a discursului politic contemporan în contextul comunicării publice, cu accent pe cel televizat, folosind o bază de date permanent actualizată şi tehnici moderne de expunere. Este un concept integrat ce include aspecte referitoare la analiza de discurs, retorică, argumentare, stilistică, dar şi elemente specifice jurnalismului de televiziune. Vor fi abordate următoarele teme:

  1. a) Mecanisme retorice şi argumentative ale discursului politic (varianta scrisă vs varianta orală); analiza de discurs; relaţia dintre componenta verbală şi cea vizuală în discursul televizat/discursul electoral; sloganul ; tehnici de manipulare; strategii de dirijare a efectelor vizuale; dinamica sensurilor în spaţiul politic
  2. b) “Stilistica” jurnalismului de televiziune – tehnica redactării ştirii de televiziune; elemente de tehnică vizuală (limbajul vizual în ştire/ discurs televizat); lectura (citirea) textului/ştirii

Evaluare : referat (50%) + participare activă la dezbaterile cursurilor (50%).

 

2.10 conf. dr. Camelia Uşurelu, departamentul de Lingvistică

Sintaxă şi semantică ─ clase funcţionale

Obiective: introducerea perspectivei funcţionale în studiul claselor; ce este o clasă de mărci funcţionale (omogenitate ca funcţie comunicativă, dar eterogenitate gramaticală); inventarierea şi descrierea claselor funcţionale semnificative ale limbii române; interferenţa dintre tipurile de clase (funcţie pragmatică şi funcţie gramaticală; funcţie pragmatică şi funcţie semantică; funcţie gramaticală şi funcţie semantică etc.); ambiguităţi funcţionale.

Evaluare: prezenţă şi răspunsuri în timpul semestrului (50%) + o lucrare pe o temă la alegerea studentului (din bibliografia recomandată).