Istoricul Facultății de Litere
Tradiția Facultății de Litere coincide cu istoria învățământului superior modern din București. Școala Superioară de Litere a fost înființată pe 2 noiembrie 1863. Un an mai târziu, o dată cu fondarea Universității din București, devenea parte a noii structuri universitare, sub numele de Facultatea de Litere și Filozofie. Localul în care funcționează astăzi Facultatea de Litere a fost dat în folosință în 1927.
De la înființare pînă la al doilea Război Mondial
Specializări
La început, durata studiilor era de 2 ani, în 1866 s-a trecut la 3 ani, iar din 1897 la patru ani. Studiile se încheiau cu examen și licență, constând în examene și susținerea unei teze. Din 1891 facultatea a fost organizată pe secții: la început 3—Filologie, Filozofie și Istorie—, din 1900, 4—Filozofie, Filologie clasică, Filologie modernă, Istorie; la începutul secolului al XX-lea diplomele de licență, date în numele M. S. Regelui, atestau specializările: filozofie, filologie clasică, filologie modernă, istorie, geografie, istorie-geografie. Primul titlu de doctor a fost acordat în 1905.
Cîteva cifre
Facultatea de Litere și Filozofie a evoluat ca urmare a eforturilor de adecvare la cerințele societății românești și la progresele cunoașterii. Dacă în anul universitar 1864–1865 cei 22 de studenți înscriși audiau 6 cursuri (limba latină, istoria universală, istoria filosofiei, literatura franceză, istoria și literatura românilor, literatura elină), în 1878 activitatea era organizată în jurul a nouă catedre, iar în anul universitar 1937–1938 peste 50 de profesori de la 31 de catedre susțineau cursuri pentru 3035 de studenți.
Profesori, cursuri, seminarii
Personalități culturale de prestigiu, creatori de școală în domeniul filologiei, au ținut cursuri în amfiteatrele facultății: August Treboniu Laurian, primul decan al facultății (1864–1882), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Obobescu, Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Ovid Densusianu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Nicolae Cartojan, D. Caracostea, Ștefan Ciobanu, Tache Papahagi, Tudor Vianu și alții. Ei au predat în Facultatea de Litere și Filozofie alături de mari istorici, filozofi, sociologi, precum Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Constantin Rădulescu-Motru, Petre P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Pârvan.
Seminariile s-au constituit pe lângă fiecare catedră începând cu 1892. Ele ofereau studenților posibilitatea de a lucra individual, sub îndrumarea profesorilor, în săli dotate cu biblioteci de specialitate, dintre care unele numărau 2–3 mii de volume la începutul secolului al XX-lea.
Cercetare
În perioada interbelică au luat ființă, în cadrul Facultății de Litere și Filozofie, institute de cercetare: Institutul de Istorie Literară și Folclor, fondat de Dimitrie Caracostea (1933), și Institutul Lingvistic, fondat de Alexandru Rosetti (1937), Institutul de Studii Latine, fondat de Nicolae Herescu (1938), Institutul de Istoria Artei, fondat de Gheorghe Oprescu, Ioan Andrieșescu și I.D. Ștefănescu (1941). Sub egida lor au fost elaborate lucrări de referință pentru cercetarea filologică și au apărut publicații științifice. Au apărut publicații de specialitate: Grai și suflet (1923, Ovid Densusianu), Revista de Filosofie (1923, Constantin Rădulescu-Motru), Dacia (1924, Vasile Pârvan), Revista istorică română (1931, C.C. Giurescu), Bulletin Linguistique (1933, Alexandru Rosetti), Cercetări literare (1933, Nicolae Cartojan), Sociologie Românească (1938, Dimitrie Gusti) etc.
O instituție de prestigiu
Într-o Românie aflată în plin proces de modernizare, profesorii de la Litere și Filozofie constituiau o elită aflată în dialog permanent cu societatea: prin prezențele publicistice ori prin participarea la viața socială și culturală, cuvântul lor sporea prestigiul și autoritatea Facultății în fața opiniei publice.
Unii dintre profesori au condus instituții sau organizații prestigioase: August Treboniu Laurian și Ion Bianu au fost președinți ai Academiei Române; Alexandru Rosetti a fost directorul Fundației pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”. Mulți dintre reprezentanții corpului didactic au fost membri ai Academiei Române (August Treboniu Laurian, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Dimitrie Caracostea, Nicolae Cartojan, Ovid Densusianu, Theodor Capidan).
Înaintea celui de-al doilea Război Mondial, Facultatea de Litere și Filozofie era o instituție modernă, perfect sincronizată cu instituții similare din Europa, cu prestigiu și autoritate în societatea românească. Competența profesorilor și calitatea studenților asigurau performanța activităților de învățământ și de cercetare.
Din 1948 pînă în 1989
„Reforma”
O perioadă distinctă în istoria facultății a început în 1948, o dată cu promulgarea Legii de reformă a învățământului, pregătită de câteva schimbări în toamna anului 1944. Modelul occidental după care funcționase facultatea până atunci a fost înlocuit cu modelul comunist, de inspirație sovietică: structura și conținutul planurilor de învățământ au fost ideologizate, au avut loc epurări ale corpului profesoral pe criterii politice (Facultatea de Litere și Filozofie a fost una dintre cele mai afectate), la admiterea studenților avea prioritate criteriul „originii sănătoase” (ceea ce însemna că accesul la studii superioare al celor proveniți din familii „burgheze“, de „chiaburi“, de preoți ori de deținuți politici era foarte limitat). Astfel, în anul universitar 1948–1949 mai predau în facultate doar 23% din cadrele didactice care funcționaseră înaintea reformei, iar în 1950 doar 10%. Aceste măsuri au persistat până la mijlocul anilor ’60, chiar dacă rigoarea aplicării lor a cunoscut unele variații în timp.
Noua structură
Prin Legea din 1948 s-au creat patru facultăți distincte—Filologie, Filozofie, Pedagogie-Psihologie, Istorie-Geografie—, iar institutele de cercetare pe care le patrona vechea Facultate de Litere și Filozofie au trecut în subordinea Academiei Republicii Populare Române. În 1963, Facultatea de Filologie s-a scindat în Facultatea de Limba și Literatura Română (cu 8 catedre) și Institutul de Limbi și Literaturi Străine. În perioada 1963–1989, Facultatea de Limba și Literatura Română a funcționat cu o singură secție, cu dublă specializare (română—o limbă străină), pregătind profesori pentru învățământul liceal și gimnazial. Numărul de locuri a scăzut treptat: de la câteva sute în anii ’50 la numai 50 de studenți pe fiecare an de studiu, în anii ’80.
Cursuri, profesori
Dupa controlul ideologic strict din anii '50, planurile de studii au redobandit o structura adecvata invatamantului filologic, in special dupa ce regimul comunist a manifestat o relativa 'deschidere', la mijlocul anilor '60. in pofida dificultatilor de ordin politico-ideologic, facultatea a ramas, in toata perioada postbelica, un puternic centru de invatamant si cercetare, ilustrat prin nume de referinta precum acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Rosetti, acad. Alexandru Graur, acad. Dimitrie Macrea, acad. Boris Cazacu, acad. Ion Coteanu, acad. Emanuel Vasiliu, acad. Matilda Caragiu-Marioteanu, acad. Valeria Gutu Romalo, acad. Grigore Brancus, acad. Florica Dimitrescu, acad. Gabriela Pana-Dindelegan, acad. Gheorghe Chivu, acad. serban Cioculescu, acad. Vladimir Streinu (PM), Silvian Iosifescu, Mihai Pop, acad. Alexandru Piru (PM) , Ovid S. Crohmalniceanu, acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, Paul Cornea, acad. Nicolae Manolescu, acad. Eugen Simion, Dan Grigorescu, Dumitru Micu, Dan Horia Mazilu, George Gana, Mircea Martin si multi altii. Aici s-au format multi dintre cei mai prestigiosi lingvisti, istorici si critici literari, folcloristi si profesori din ultima jumatate de secol. A fost, de asemenea, continuata traditia implicarii profesorilor si a studentilor in viata culturala, iar activitatea cenaclurilor literare din facultate a marcat destinul multor scriitori contemporani.
Incepand cu 1960, Facultatea de Filologie a organizat anual Cursurile de vara si colocviile stiintifice de limba, literatura, istoria si arta poporului roman, la care, in perioada 1960-1983, au participat 3228 de cursanti. Printre profesorii prestigiosi care au tinut prelegeri in cadrul acestor cursuri se numara Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Boris Cazacu, Dimitrie Macrea, Jacques Byck, Tudor Vianu, George Calinescu, Ion Coteanu, Matilda Caragiu-Marioteanu s.a.
Facultatea de Litere astăzi
Dupa 1990, Facultatea de Litere si-a recuperat acele componente ale traditiei pe care regimul comunist i le suspendase si, in acelasi timp, a continuat procesul de modernizare prin dialogul cu societatea si prin reintegrarea in circuitul european.
Continuand o remarcabila traditie culturala, Facultatea de Litere este astazi una dintre cele mai complexe, moderne si dinamice structuri universitare din Romania.
Activitatile se desfasoara in cele doua localuri substantial renovate: Edgar Quinet (2 amfiteatre, 6 sali de curs, 11 sali de seminar, 3 sedii ale departamentelor utilizate in scop didactic, 7 laboratoare de specialitate, 6 sali de biblioteca) si Panduri (7 sali de curs / seminar). Laboratoarele si o parte din salile de curs sunt dotate cu aparatura multimedia si calculatoare conectate la Internet.
Prin diverse forme de invatamant Facultatea de Litere scolarizeaza anual peste 3000 de studenti.
In cadrul facultatii predau astazi 112 de cadre didactice titulare si 10 colaboratori externi in cumul, proveniti de la Academia de Teatru si Film, Academia de Studii Economice, Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica, Facultatea de Administratie si afaceri UB, Facultatea de Drept UB Facultatea de Filosofie UB, Facultatea de Psihologie si stiintele Educatiei UB, Institutul de Cercetari in Informatica INCDI - ICI, Institutele Academiei Romane (Institutul de Lingvistica 'I.Iordan-Al.Rosetti', Institutul de Istorie si Teorie literara 'George Calinescu'), Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea Ovidius . Constanta s.a. Acestora li se alatura cadre didactice care predau in Facultatea de Litere in regim de plata cu ora.
Desfasurarea activitatilor este asistata de personalul administrativ format din secretariatul facultatii (1 secretar-sef, 7 secretare), 4 secretare de departamente, 3 referenti de specialitate, 1 referent PR, 1 economist, 1 inginer de sistem.