Cercul de Literatură Română Veche

Cercul de Literatură Română Veche a luat ființă în anul universitar 2013-2014, avându-i drept membri fondatori pe prof. univ. dr. Mihai Moraru, conf. univ. dr. Gabriel Mihăilescu și cercet. dr. Cristina-Ioana Dima. Scopul lui a fost acela de a aduce în atenția studenților lucrări și personalități ale culturii românești vechi și premoderne mai puțin vizibile în cursurile de an consacrate acestei perioade. Evident, ne-am dorit și ca unele dintre aceste teme, uneori insuficient cercetate până în prezent, să devină subiectul unor studii sau ediții făcute de studenți, membri ai cercului, care să le redea atenției contemporanilor noștri. În fapt, în primul său an, Cercul de Literatură Română veche a funcționat ca un fel de atelier de lectură a unor texte uitate, al căror farmec încercam să-l regăsim la intersecția diferitelor domenii, precum: literatură, filologie, antropologie culturală, istorie, istoria mentalităților, teologie, istoria religiilor etc. Dezbaterile se conturau, invariabil, în jurul unei prezentări făcute de unul dintre membrii cercului. În plus, la sfârșitul întâlnirilor, încercam să îi inițiem pe cei doritori în regulile transcrierii textelor scrise cu caractere chirilice conform normelor foneticii interpretative. Am trecut astfel în revistă, călătoriile fantastice ale lui Alexandru Macedon, înțelepciunea lui Esop, romane cavalerești, cronici versificate, cosmografii și chiar simple însemnări de pe manuscrise înainte de a decide, din anul 2016, că trebuie adoptată o nouă formulă. Prin urmare, lecțiile de transcriere au devenit întâlniri de sine stătătoare, destinate doar acelora dintre studenți atrași de drumul greu, dar de o subtilă frumusețe al filologiei. Atelierul de lectură în care temele sunt propuse de membri ai Cercului a rămas, dar el se desfășoară alternativ cu prelegeri ale unor personalități consacrate în cercetarea culturii românești vechi și premoderne sau a unor domenii conexe, care pot însă oferi perspective fecunde în abordarea acesteia. Activitatea Cercului din anul 2016 dovedește că o astfel de organizare este, neîndoielnic, una mult mai profitabilă.


Joi, 26 octombrie 2017, de la ora 18.00, în sala M420 (Facultatea de Matematică și Informatică, etajul 4),  în cadrul primei întâlniri din acest an universitar a Cercului de literatură română veche, cercet. drd. Mihail-George Hâncu va prezenta lucrarea Școlile grecești din Țările Române.

Mihail-George Hâncu a absolvit două masterate în cadrul Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unul de Strategii Comunicaționale Interculturale Literare și Lingvistice, modulul de Filologie Clasică, şi celălalt de Studii Culturale Balcanice. Din anul 2015 este asistent de cercetare la Institutul de Studii Sud-Est Europene, unde lucrează la tema: „Originea și semnificația imaginii luptei unor sfinți militari (Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, Sf. Dumitru) cu balaurul” în cadrul programului „Etnicitate, limbă, religie și identitate în Sud-Estul Europei”. A publicat deja o listă impresionantă de articole în reviste ştiinţifice prestigioase dintre care amintim: Naming the First God: The Orphic Rhapsodies, în Analele Universității din București – Limbi și Literaturi Străine, 2015-1; «What Binds Us All in Perfect Harmony»: Cosmogonic Love in Presocratic Texts, în IV Международная конференция по эллинистике памяти И. И. Ковалёвой – Тезисы конференции, Москва, 25 – 27 апреля 2017, Москва, МАКС Пресс, 2017, pp. 232-236; The Chaoskampf motif in the lives of the Military Saints, în Nicolae-Șerban Tanașoca și Alexandru Madgearu (ed.), Études byzantines et post-byzantines, vol. VII, București, Editura Academiei Române; Φόβος and its Place in Hesiod’s Theogony, în Maria-Luiza Dumitru Oancea, Ana-Cristina Halichias și Nicolae-Andrei Popa, Expressions of Fear from Antiquity to the Contemporary World, Cambridge, Cambridge Scholars Publishing, 2016, pp. 11-20. De asemenea, Mihail Hâncu are în pregătire o carte cu titlul  Lupta cu Haosul: terminologia cosmogoniilor presocratice care va apărea în curând la Editura Universităţii din Bucureşti.


Luni, 8 mai 2017, de la ora 18.00, în sala 211, în cadrul unei noi întâlniri a Cercului de literatură română veche,  dr. Adriana Iancu va prezenta lucrarea Ioan Cantacuzino, un deschizător de drumuri al romantismului românesc.

 

Adriana Iancu şi-a susţinut recent teza de doctorat în cadrul Facultăţii de Litere, având ca temă: Ioan Cantacuzino – un deschizător de drumuri al romantismului românesc, lucrare condusă de prof. univ. dr. Mihai Moraru. Pasiunea sa pentru literatura veche şi pentru cultura spaţiului sud-est european s-a materializat în studii precum: Surse şi filiere ale fabulei lui Ioan Cantacuzino, publicat în volumul intitulat: Viitorul trecutului, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Mircea Anghelescu, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011; Aspects of the Roumanian Renaissance Beyond the Prut, publicat în volumul: Globalization and intercultural dialogue multidisciplinarity perspectives, section: Literature, editor Iulian Boldea, Târgu-Mureş, Editura Arhipelag XXI, 2014; (coautor) Arborele Genealogic al României, volum publicat sub coordonarea cercetător ştiinţific principal I, Gheorghe Isvoranu-Krak şi a conf. univ. dr. Alin Ciupală, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.

 


Luni, 3 aprilie 2017, de la ora 18.00, în sala 211, va avea loc o întâlnire a Cercului de literatură veche în cadrul căreia studenții anului I (secția LLR-LLS) Andreea Barb și Paul Simula vor prezenta lucrările: O privire comparativă asupra a două texte din Codex Sturdzanus:„Cuvîntul svîntului Pavel apostol de ieșirea sufletelor” și „Cuvîntu de îmblare pre la munci”, respectiv Ce a fost cândva un înger.


Oana Tinca este doctorandă în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, cu tema Modalități narative la începuturile romanului erotic (coordonator: Prof. univ. dr. Mihai Moraru).

Până în prezent, rezultatele cercetărilor sale au fost concretizate în următoarele articole: Practici de lectură în sec. al XVIII-lea românesc: însemnările de pe manuscrise, în vol. Pentru o istorie culturală a cărții și a practicilor de lectură, (coord.) Cristina Bogdan, Alexandru Ofrim; (coord. și editor al secțiunii „Cartea-Obiect, cartea ca obiect. Arte vizuale, filosofie și literatură”): Laura Mesina, Editura Universității din București, 2015; Călătoria ca arhitectură mentală. Tehnica recunoașterii în romanul popular românesc din secolul al XVIII-lea, în Călători și călătorii: a privi, a descoperi, (coord.) Cristina Bogdan și Silvia Marin-Barutcieff, vol. 2, Incursiuni în literatură și antropologie, Editura Universității din București, 2016; Figuring Eros in the Byzantine Novel and its Adaptations: Hysmine and Hysminias, în Journal of Romanian Literary Studies, nr. 7/2015, Editura Arhipelag XXI Press, Târgu-Mureș.


Luni, 13 martie, de la ora 18.00, în sala 211, va avea loc prima întâlnire a Cercului de literatură veche din semestrul al II-lea al anului universitar 2016-2017, destinată descifrării și transcrierii textelor scrise cu alfabet chirilic.


Activitatea Cercului în anul 2016

În data de 15 martie 2016, a susținut o prelegere cercetător dr. Emanuela-Cristina Timotin, din cadrul Institutului de Lingistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”. Doamna Emanuela Timotin este autoare a unor valoroase studii filologice, ce vizează mai multe domenii ale culturii noastre vechi. A elaborat o ediție exhaustivă a descântecelor în manuscrise românești, reluată, dintr-o nouă perspectivă, într-o versiune franceză. I se datorează edițiile a trei scrieri apărute în prestigioasa colecție „Cele mai vechi cărți populare în literatura română”: Vedenia Sofianei și a lui Chir Daniil, Lemnul Crucii și Legenda duminicii. A coordonat proiectul de editare a operei manuscrise a lui Vlad Boțulescu din Mălăiești. Cel mai recent studiu al său vizează apocriful Viața lui Adam și a Evei, iar ediția acestui text reprezintă rezultatul unui studiu postdoctoral și a făcut obiectul discuției în cadrul primei întâlniri a Cercului în noua sa formulă.

 

În data de 16 mai 2016, Simona Noapteș, studentă la Masteratul de Studii literare al Facultății de Litere, a susținut lucrarea De la Perceval la Parpanghel. Mutații în dinastia eroilor literari. Tema propusă cu multă pasiune și ingeniozitate a stârnit discuții dintre cele mai interesante oferind participanților idei pentru explorări viitoare.

 

Pe 31 octombrie 2016, Cercul de Literatură Română Veche l-a avut drept invitat pe cercetător dr. Ștefan Colceriu, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –Alexandru Rosetti”. Inedita temă abordată cu acest prilej a fost Modele cosmologice din lumea Mediteranei antice. Ștefan Colceriu a suținut în 2009 o teză de doctorat despre textul apocrif Testamentul lui Solomon, pe care l-a tradus din greaca veche și l-a publicat la Editura Humanitas, în 2010, precedat de un pertinent studiu introductiv. A făcut parte din echipa de traducători ai Septuagintei (New Europe College, Polirom, Iași), unde a tradus și adnotat cărțile Paralipomene 1 și 2, Psalmii lui Solomon contribuind și la alte cărți, precum Tovit. A mai tradus, tot în cadrul unui proiect amplu, Cartea a XVII-a (Pomii fructiferi) din Plinius, Naturalis Historia. De asemenea, a fost membru fondator al Masteratului de Studii Religioase. În ciuda aparentei distanțe dintre tema propusă și cultura veche românească, tratarea unui atare subiect s-a dovedit o opțiune binevenită, dată fiind nevoia integrării în cercetarea domeniului nostru a unor coordonate definitorii ale culturii europene.

Ultima prelegere din anul 2016 a fost susținută, în 12 decembrie, de către conf. dr. Cristina Bogdan, profesor al Facultății de Litere (Departamentul de Științe ale Comunicării), și a avut titlul: Față în față cu Moartea. Propunerile iconografiei religioase din Țara Românească (secolele XVIII-XIX).

Tema acestei conferințe constituie una dintre preocupările majore ale cercetătoarei, ale cărei studii s-au concretizat în numeroase articole și două valoroase volume: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate (2016) și Imago mortis în cultura română veche (secolele XVII-XIX) (2002). Formula propusă pentru abordarea subiectului a fost una multidisciplinară, îmbinând cercetarea în bibliotecă și munca „de teren”, în căutarea unei armonii între text și imagine, între rezultatele ultime ale unor domenii precum antropologia vizuală și contribuțiile științifice ale secolului XX. Această aplecare către pluridisciplinaritate (modalitate de lucru spre care Cercul nostru își dorește să-și îndrume membrii) se regăsește, de altfel, în cursurile pe care Cristina Bogdan le susține în cadrul Facultății de Litere: Istoria culturii şi a mentalităţilor, Istoria reprezentărilor colective, Antropologie culturală, Textul literar – document antropologic etc.